204 matches
-
spațiului de confluenta și, în același timp, de fractură Est-Vest (spațiu care nu se află la Munții Ural, acolo unde continentul european se delimitează convențional de cel asiatic, ci chiar în inima Europei, pe axul Marea Neagră - Marea Baltica) este una care, tușând confluenta, regenerează, de fapt, separarea, chiar ruptură, falia. Vestul da vina pe Rusia care, încă din vremea țărilor, viza o expansiune slavă spre vest, oprită, cu secole în urmă, prin catolicizarea avangărzilor panslavismului. Însăși existența celor patru culoare strategice (neconsemnată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Piață. Nu ca să strige «Jos Iliescu» și nici că să recite în genunchi «Tatăl nostru» (deși avea aceleași opțiuni politice și de credință cu ale «pietarilor»), ci ca să surprindă, din nou, ceea ce riscă să treacă neconsemnat: nu extazul și agonia, ci tușa, mai putin spectaculoasă, a omenescului, a cotidianului. Cartea Irinei e singura sursă care dă mărturie despre aerul pe care-l respirau cei veniți să protesteze, să cânte sau să se roage la cel mai mare fenomen de masă de după Revoluție
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
etalon al normalității, deci are muncă de făcut. Regie cuminte, scenariu defamiliarizant. Genul de film e acela în care scapi și vinovat de crimă (ok, cu excepția începutului), adaptat la comedie neagră ŕ la Ealing, deci britanică și crocantă. Noutatea e tușa feminină, dar nu feministă. Doamnele în cauză nu recurg la crimă pentru a reuși în carieră, ci pentru a-și rezolva problemele domestice. Și, dacă tot vorbim de umor negru, o nuanță de gri închis șchiopătîndă găsiți și în Vise
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
plăcut lui Popescu! Și am plecat la drum. Un drum emoționant, de la idee, la faptă. Un drum de aproape două ore prin opera poetică a lui Cristian Popescu, structurată de regizorul Gavril Pinte într-un scenariu inspirat, care-i păstrează tușa teribil și prin orașe succesive, ce se numesc, toate, București. Două spectacole paralele, oarecum independente, care se nasc unul din celălalt, palpitant, autentic, ludic, care se ivesc și se consumă în același timp, fragmentar și straniu. Eu am acces la
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
metafizic în spectacol, în piesa lui Eugčne Ionesco. Trei povești, trei experiențe în fața morții, trei situări. Trei nuclee epice separate, într-un fel, ce preiau tema " moartea " și o comentează extrem de simplu și de tulburător. Un spectacol care m-a tușat, Recviem, jucat de Teatrul Cameri din Israel. Pe o scenă goală, ca într-un fel de teatru pentru copii, cu elemente puține, improvizate parcă, în costume de sac, niște adulți vorbesc despre viață și despre moarte. Cu ironie, cu autoironie
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
Ana Mărgineanu. Puternică, ambițioasă, în sensul nobil al cuvîntului, care mă convinge pe deplin cu acest 89 89...fierbinte după '89. Întregul drum de la text-texte la spectacol este perfect articulat, argumentat, coerent, fără încărcături, cosmetice, brizbrizuri. Simplitatea și onestitatea lui tușează, emoționează. Vibrațiile contează să anuleze, măcar pe durata reprezentației, lîncezeala din noi, pietrificările, inerțiile, nostalgiile. Recomand spectacolul și ca pe o formă de terapie. Cine uită, nu merită!" Cam ce se petrece cu noi... Din această întîlnire a Anei Mărgineanu
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
rostul semnăturii și că ar încărca imaginea cu un element inutil. "Vede oricine că sunt pictate de mine, nimeni nu mai pictează așa! Se recunosc de la o poștă...Dacă le-aș semna, aș altera compoziția, i-aș afecta echilibrul, fiecare tușă avându-și un rost bine precizat". I-am replicat că e păcat să nu semneze o operă în care se investise și i-am amintit de implicațiile cazului lui Andreescu, despre care discutasem în decursul emoționantei noastre întâlniri din anul
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
această probă și să am și eu carte de muncă și de săptămâna viitoare încolo aici, la Realitatea", și-a început Dan Diaconescu emisiunea pe care a moderat-o, sâmbătă seara, la Realitatea TV. După introducerea furtunoasă, deputatul PNL Diana Tușa, i-a dat replica: "Sper să nu vorbim noi între noi doar pe publicitate și dvs. să vorbiți toată emisiunea." Alături de Diana Tușa, în studio s-a prezentat și jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, despre care Diaconescu a precizat: "Mă mai
Dan Diaconescu, în probe la Realitatea TV - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/23312_a_24637]
-
emisiunea pe care a moderat-o, sâmbătă seara, la Realitatea TV. După introducerea furtunoasă, deputatul PNL Diana Tușa, i-a dat replica: "Sper să nu vorbim noi între noi doar pe publicitate și dvs. să vorbiți toată emisiunea." Alături de Diana Tușa, în studio s-a prezentat și jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, despre care Diaconescu a precizat: "Mă mai ajuta pe mine în tinerețea mea..."
Dan Diaconescu, în probe la Realitatea TV - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/23312_a_24637]
-
care lucea o pată de grăsime. Deci, si!" țipă maestrulă. Prozele grupate în De-ale tranziției (Măruntă cronică) nu par a se ridica, în ansamblu, la valoarea primelor. De data aceasta, intruziunea cotidianului e mult prea brutală, adăugând imaginilor o tușa cam groasă. Există desigur, excepții - și nu puține -, cum se întâmplă în momentul în care autorul pune în gură unor personaje fraze de tipul "De-asta s-a făcut Revoluție? Să stăm tot la cheremul conștiinței?", sau "De unde le știa
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
au o discretă frumusețe interioară, născută din umbre fragile și din melancolii vagi. Structura lor maniheică (alb - negru, ăntuneric - lumină, mic - mare) subăntelege un anumit mister, măcar și numai pe acela născut din jocul contrastelor, iar urma vie a gestului, tușa ezitanta și privirea inocentă trimit direct către o lume necorupta, aflată an zorii conștiinței de sine și an plină miza a eternității. Există an spiritul acestor obiecte o severitate monastica și o vizibilă aspirație purificatoare, iar an materialitatea lor o
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
lui Cozorici a lăsat o amprentă, artistică și umană, pe destinul lor. Și felul în care-i cinstesc memoria în acest decembrie 2000 e mai altfel. Și solemn și cald. E o mare familie unită în jurul valorii teatrului. Sînt foarte tușată de comportamentul lor. Toate discuțiile sînt în jurul lui Ghiță și a teatrului. Toate. În general astăzi oamenii de teatru își risipesc energiile în tot felul de fapte mărunte, de pălăvrăgeli lungi și ineficiente, de discuții interminabile în aerul de nerespirat
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
se pare extrem de puternică această lectură a lui Andrei Șerban. Perfect susținută și argumentată scenic. Nu sînt critic muzical. Nu sînt în măsură, așadar, să emit judecăți de valoare pe acest teritoriu. Pot spune, pe alt palier, că m-a tușat jocul tinerei Elinei GaranČa în Charlotte, că a înțeles perfect propunerea lui Andrei Șerban. Că trece formidabil de la strălucirea frivolă, la platitudinile unei femei măritate, resemnate, apatice, pentru ca în final să-și trăiască, tîrziu, secunde de iubire, ca să înțeleagă plenar
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
la pieptul tăuîntr-un târziu de iarnăm-am retras din calea mea,defaptvoiam să crezi că dormera atât de liniște aproape de tineera așa de bine să aud inima ta bătândmi-aducea aminte de a meaam întins peste tine bratul-aripavoiam să te înalți și tușa crezi că avem atâta zborcât putem cuprinde în bratele-aripisă vezi că avem atâtea stelecâte închidem în priviri trupurile ne dormeau târziu, în ianuariecăci sunt călătorii care se umblape pământul roditor de ilulzii și suferințeși mai sunt călătorii care se zboarăcu
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
asta când era mai tânără, că acuma nu mai crește porcine) și preferă, uneori, să nu vorbească despre anumite lucruri, caz în care, prin nevorbitul ei, spune mai multe decât ar spune în 100 de ore de vorbit. Despre mama tușa, în cazul de față, n-a vrut să vorbească pentru că era dureros și pentru că îi e teamă. Îi e teamă să nu i se întâmple și ei, să nu-și piardă, într-o zi, luciditatea și coerența mentală. A intervenit
Mamaie, tataie, târgul Gaudeanu şi nişte kiwi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20833_a_22158]
-
orașe decât București, iată-i pe povestitorii cu care beau mâine cafea: 1. Zână Eficienței - pentru povestea de mai jos Uite, Simona, si o frumoasă poveste de sezon: A fost odată ca niciodată o femeie. Am putea (pentru o lejeră tușa de poveste populară) să îi spunem cucoana, din cauza celor câteva zeci de fire de păr alb de la tâmple, aluniței de pe obrazul drept și taliei ușor îngroșate. Am mai putea notă că a noastră cucoana avea un nas impresionant și ceva
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
ca pe o parte a duelului, cum stăteau amîndoi să le coasă doctorul tăieturile pe viu și să-i panseze. Asta fusese partea cea mai dureroasă. Tomuleț le contabiliza strîmbăturile și verdictul lui a fost egalitate. Chiar dacă dl Scipion a tușat de două ori, dl Georgescu a fost mai stăpîn pe sine cînd i-au fost cusute rănile! Apoi s-au dus toți patru la un restaurant popular să-l audă pe noul gurist de succes, Zavaidoc, și să se lupte
Arabica de război by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6984_a_8309]
-
sume mari, iar câțiva se aleseră chiar cu dolari, de sufletul moartei. O bătrână, sprijinită într-un baston noduros, se strecură printre copii, se opri în fața lui și-i puse mâna pe umăr. Tu ești Gheorghe sau Petrache? Eu sunt tușa Sanda, sora cea mică a lui maică-ta, Dumnezeu s-o ierte! Am fost certate, iar acum am venit să mă ierte, că am auzit că-i beteagă rău și uite cum am găsit-o... Dar copchiii ăștia ce caută
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Sora ei este aici pentru că trupul nu îi mai folosește decât la ocupat un loc în pat. Îm pre ună, au 153 de ani. Voi sunteți cea mai longe vivă bunică de pe planetă. Cu singurul ochi cu care vede, mă tușa zâmbește. Bunica împinge spre mine un lănțic. — Uite, cadoul de absolvire. Ți-am zis că te premiez. Hi-hi. — Sărut mâna, dar... sărut mâna. — Tu ce te uiți așa? Toată viața ai primit cadouri, o răsfățată și-o sclifosită ai fost
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
că nu zboară. Un nebun le ridică subsuoară și le poartă cu fața urâtă și moartă. Țiganii s-au așezat la margine de sat. Eram mică când am plecat, fără cheile de la ușă. Era război, a murit atunci o mătușă tușa, îi spuneam noi, avea ochii albaștri, era primăvara împletită în culori și parfum! Tușa mea de zare încă se clatină după obiceiuri și datină. Azi la mănăstire am pus o lumânare pentru sat, ciudat, am văzut și am visat: caii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Boieroaica se sfătuia cu femeia În treburile ei cele mai Împortante, boierul Îi dădea cheile de la hambarele lui. Boieroaica avea o fată și un băiat; aceștia o respectau pe mama lui Ion ( doar Îi legănase pe genunchi) și-i spuneau Tușa. Dupa nici eu nu mai știu câți ani, boierul se gândi că ar fi timpul să-și mărite fata. Și nu cu oricine, ci cu feciorul unui boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
făcut bucate petru oaspeți, stricând norocul dragei lor fiice. Ba, mai mult, după atâîia ani, o concedie, spunându-i să plece de la casa lui, ca o fire nerecunoscătoare ce era față de oamenii care au primit-o În familia lor. Sărmana Tușa, cu genunchii tremurând și cu lucrurile adunate Într-o boceluță, ieși În drum. Încotro s-o apuce? Unde să se ducă? Cine avea să ia În seamă o bătrână săracă? Unde avea să doarmă? Ce avea să mănânce? Ajunsese pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din țâța maică-sii și, cât ai clipi, dispare în dânsa. 1 iunie 1959. [...] BUNICA: Și tot așa: filmul se dă înapoi, înapoi, până când nu se mai vede decât așa, departe, o măicuță bătrână lăcrimând, alergând, pe toți întrebând. M|TUȘA: Și-apoi, dintr-odată, apare chiar el, ciobănașul nostru, al tuturor. Venind agale spre noi, chiar de-acolo, din raiu lui, de pe plai. Venind bătrân, încovoiat, cu părul și barba albe ca spuma laptelui. Ținând-o așa, din nuntă în
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
cîțiva colegi de generație, demnitatea artei românești în plin dezmăț realist-socialist. Structură meridională, colorist așezat cu predilecție în zona caldă a spectrului. Pacea este un nordic în ceea ce privește rigoarea și soliditatea compoziției. în ciuda naturii sale solare, a voluptății de a pune tușa ori de a așeza un ton, el nu se risipește în atmosferă și nu se leagănă în reverii pînă cînd forma își pierde coeziunea. Peisajele, naturile statice și compozițiile sale fără eroisme de paradă sînt măsura unei civilizații a privirii
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
dumneavoastră de la masa din colț, cu spatele la intrare, să rămână neocupat, oricât de aglomerat ar fi localul. — În unanimitate? nu-i vine să creadă lui Lionel, care știe ce înseamnă un scaun gol într-o crâșmă aglomerată. Hai că m-ați tușat. — În plus, domnul Claude a comandat o nouă firmă pentru bistroul nostru. De luni, o să se numească Le Lionel Français. Lionel își șterge o lacrimă. La fel și telespectatorii. Mai ales cei francezi, care nu vor mai avea nici o reținere
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]