301 matches
-
cules-o din mocirlă, le-a luat pe ea și pe cele trei fetițe în casa lui modestă, și niciodată nu a făcut vreo deosebire între copiii ei și copiii lui, niciodată nu a făcut vreo aluzie la pielea lor tuciurie, le-a dat fetelor numele lui (astfel încît, la vîrsta de trei ani, Nissa Shetty a devenit Nissy Poe), a trudit din greu ca să aducă ceva de pus pe masă sau cîte ceva de îmbrăcat, și nu a cerut de la
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
sosite din însuși paradisul muzicii europene, adică de la Viena, o rochie de mireasă imaginată de stiliștii italieni și livrată contra sumei de 4000 euro (euroi, în idiom local!), un naș avocat, fost procuror, fost parlamentar, fost ministru de Interne, cam tuciuriu el însuși de felul său, televiziuni, presă scrisă și audio de-a valma, gură cască și priviri însetate iremediabil de spectacole în care grotescul periferiei și excesele decadenței nelocalizate nu se mai diferențiază, deasupra cărora tronează, ca un triumf absolut
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
gîndim, chiar era. Chiar așa era. Era el, da, cam negricios. Așa, negurat. Parcă mai și treceau cețuri pi fruntea lui. Da' ce era el, Caraimanu'? Ce se mai credea și ăsta, Caraimanu' poeziei românești? Negreșit era el cam așa tuciuriu de ciricliu. Dacă te uiți bine și la poză, cea de la nouăsprezece ani, și tot vezi că era cam afro, cel puțin după coafură: cu părul ăla ca o claie abandonată, des, parcă prea des: he-hei, din ce strămoși îl
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
Constantin Țoiu Nu știu de ce mă interesează pe mine godinul lui Sartre, aparatul lui celebru de încălzire de metafizician friguros, iarna... Mă uit și nu pot să-mi dau seama unde ar fi putut fi instalat obiectul tuciuriu. În cafeneaua veche a celor doi „urâți” dominând de sus încăperea, unul cu pălărie, celălalt cu tichie, prezenți acolo de atat amar de vreme, încă de pe când cafeneaua era un simplu magazin de marfuri exotice... Nu am pe cine să
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
ce face ori cui folosește pecetluită cu un sigiliu roșu gurița ei își sugea înapoi cuvintele ca fumul subțire al sufletului agățat de un fir străveziu un pacient revenind în viață o clipă să se uite încă o dată-n oglinda tuciurie și plutitoare precum zmeiele de hârtie creponată ceva neștiut o zonă ultravie zvâcnea în burtă ca un pui de cangur cât despre bărbatul-pescar își ținea ochii în mâini și gura în frunte amen. Notă: Acest poem este un fel de
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
de măr. Nu-ți fie frică de faunul avînd copite-nstelate și-o creasta de tigru buimac. Drept care spre subsuorile lui m-am scoborît, să mă-nghesui în ele, să mă preling, să-l molcomesc pe bărbatul pe jumătate tap, tuciuriu la piele și mai înalt decît mine c-un cap. El mă-nșfăcase de solduri că un neguțător prețăluind o cămilă, el m-atingea pe piept, ca un proprietar de sclavi, căutător de dinți sănătoși, el se lipea de mine
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
în vizuina mea de zeița, cu miere pe buze l-am atins atunci în văgăuna buricului, bolborosindu-i vorbe fierbinți de femeie-mblînzită, dar cînd să-l mingii adînc și să-l frîng în brațe, dulful Korin ieși din pielea-i tuciurie și îmi musca gură, îndoind-o pînă la oase. Cine să fie, mi-am spus încă o dată, zvonind către vînt, catre mare, bărbatul acesta spasmodic, pe jumătate tap: alesul întors din adîncuri, un faun saltimbanc, cu arșiță-n carne, sau
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
i se arcuiește în arabesc, pe cînd cu gura molfăie semințe de mac, înmuiate în mieriul de Metaxa coniac. Din cînd în cînd, la braț, șontîc-șontîc, cu unul zburdalnic și gură spartă zis Dionisie Trei Parale ori cu un șchiop tuciuriu, știut drept Hefaist Șontorogul, numitul Haidoș se vîră-n cîrciumi cu buline de conffetti și ghirlande de hîrtie colorată, apoi cu ceilalți bărbați lunecoși crița se-mbată, chiuind, țopăind pe două, pe trei ori pe patru picioare, pînă cînd cheful îl
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
ilustrează, pur și dur, avangarda. Sînt, iscălite de autori care au luptat în regimentul ei, doar fiole cu aerul timpului. Prima e mai bătrînă, din 1930, de la "Cultura Națională". Cînd o vezi, îți dă impresia întîlnirii (norocoase...) c-un coșar. Tuciurie și subțirică, cu niște zdrențe atîrnîndu-i prin margini. (De fapt, nici reeditarea de la editura Vinea, dacă mă uit bine la ea, deși multișor mai nouă, doar din '91, nu se ține cine știe ce zdravănă... Deh, legătoriile începutului de tranziție!). Paradisul suspinelor
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
timp comun, pe care poetul îl evocă într-un delicat text care mă sensibilizează: „Privesc în urmă poate sînt eu acela/ ce se îndepărtează pe coama unui deal/ pînă se transformă într-o umbră de pasăre// poate e fata aceea tuciurie/ vînzătoarea de dulciuri și cafea/ dintr-o cofetărie din cluj/ decisă într-un tîrziu să vină/ să-mi acopere ochii cu palmele/ ca și cînd ar fi voit să mă lase fără amintiri” (Privesc în urmă). Ceea ce pentru subsemnatul ar
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
așa cum a recunoscut Vreme, vrea să-i elimine? Nu, nu e demagog, cu asceza pe care o afișează încearcă doar să găsească o explicație pentru porecla cu care a fost cadorisit. I se zice Gandhi fiindcă postește, nu fiincă e tuciuriu și tras la față. Revista Capital ne spune cine vor fi stăpânii lumii peste două decenii. Dacă ne luăm după articolul publicat în The Economist, pe care îl citează Capital, China va avea, în acel moment, ”valoarea SUA din 1970
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]
-
cu o dublare snoabă a consoanelor din prenume. Sub acest sigiliu onomastic va intra în memoria culturală, pînă și Securitatea deschizîndu-i mai tîrziu dosar sub același nume. În 1926 actrița îl întîlnește pe Haig Acterian, un bărbat mătăhălos cu ten tuciuriu, cu trăsături rotunde de clovn oriental, absolvent al aceluiași Conservator Dramatic. Deosebirea de natură dintre cei e atît de flagrantă că izbucnirea unei iubiri pe bază de antagonie o va inspira pe Marietta să-l părăsească pe Sadoveanu pentru a
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
la Biblioteca Centrală Universitară. Ambele, pe tema francofoniei. Am participat și la una, și la alta, invitat de directorul Centrului Cultural Francez (în localul căruia s-a desfășurat masa rotundă), Paul-Elie Lévy, un maghrebin spiritual și eficace, tip de meridional tuciuriu, vorbăreț și cordial, și de directorul B.C.U., profesorul universitar de franceză, criticul literar și prietenul meu Al. Călinescu (Nu pot rezista ispitei de a adăuga la aceste calificări și pe aceea pe care i-a acordat-o recent, cu
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
român americanizat și el, că negresa asta, domnule, e în stare să nască, lunar, lună de lună, nu cum a lăsat Dumnezeu să treacă nouă luni și pe urmă să aștepți fătul să iasă... Ce-i drept, pruncușorii ar ieși tuciurii și i-ar face șapte românași, unul după altul, vioi, puși pe căpătuială, domn' doctor, și, mă credeți, nu mă credeți, cu o mare putere de orientare în politica externă.... * 28 febr. 1979. Cei patru eroi, băieți de mahala, ajunși
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
l-am întrebat nu de mult în parcul fost "de cultură și odihnă I.V.Stalin" și el, privind spre însoțitorul tînăr, elegant, frumușel, care ne urma la doi-trei pași: "ba da. Nu ți se pare normal?".) Dincă e sobru, robot tuciuriu cu o căiță de nea în creștet. Miu Dobrescu dă impresia că spune psalmi, Lina Ciobanu că rumegă, Gheorghe Oprea mimează scandarea numelui sacru cu buze albăstrii; "Academician-doctor-inginer", parcă ar număra găini în ogradă, se uită să vadă cine se
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
sa imensă, în afara clădirii liceului. Era agentul de pază al firmei T. AGR. S.Z. care păzea instituția de învățământ. Sonia sună atunci la 112. Un echipaj de Poliție veni la fața locului, să ia declarații. Apărură și două matahale tuciurii înspăimântătoare, cu priviri fioroase, pe care dacă le-ai fi întâlnit, te-ai fi speriat cu siguranță, deoarece îți dădeau instantaneu impresia că vor să te atace. - Doresc să vorbesc doar cu agenții de Poliție, explică Sonia, îndepărtându-se de
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
o tabără estivală pentru pictorii snobi ai Capitalei, un loc de refugiu pentru scriitori exasperați de caniculă, și eventual un colțișor de amoruri ilicite pentru protipendada Bucureștiului. Așa însă, cu simbolul reginei îmbrăcată în port popular și adăstînd în mijlocul țărăncilor tuciurii, Balcicul devine loc de grație. Cum ne arată pozele din epocă, asprimea rustică e transfigurată pînă la a deveni un peisaj nobil, cu regina înveșmîntată în alb, privind reculeasă la valurile mării. În preajma ei, sălbăticia locului dispare, fiind înlocuită de
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
am dat iar cu apă doar pe vârful nasului, cum făceam înainte de a pleca, și am așteptat să văd ce zice. Fă, fată, fă, ai fi tu acum frumoasă, dar dă cu apă pe fața toată că te faci iar tuciurie și!... Vine mumă - ta și mă ia pe furca lungă! Că o fi și o păți...Că trăim ca în Evul Mediu... Nu prea am înțeles eu ce e cu el, dar bine nu cred că o fi! Nici eu
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
mișto e că era întrerupt din când în când de câte un “Da, domnu’ Diaconescu”. Domnu’ Diaconescu îi dădea probabil indicații în cască, iar fata confirmă c-a priceput: “Da-te mai în stânga, că nu te vezi de grasu’ ăla tuciuriu și fă-i semn lu’ boul din carul de transmisie că-i tremura-n mâna telefonu’-ăla cu care filmează, de-o să zică telespectatorii că habar n-avem să facem breaking news. Așa. Și să nu mai bea, ca zici
SOC! OTV-ul are Breaking News by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21122_a_22447]
-
Claxonul colegului din spate îl trezi din întunecatul coșmar. Trebuia să meargă mai departe. Dar, degeaba! Mai are-n față patru. Iar frunzele și stropii de ploaie...tot în parbriz și în creierul său... Nici nu a observat când un tuciuriu cu mustață i-a deschis portiera. Să sară la gâtul lui: --Cum îți permiți? --Potolește-te, omule, spuse calm șocolatiul mustăcios.Nu ai nevoie de clienți? --Dumneata nu observi cum sunt serviți clienții? Îl repezi din nou Mototolea. Du-te, domnule
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
că în turcă, stă Zimbru. Îi spun așa pentru că e cel mai sumbru dintre toți. E lungan, vorbește rar și e foarte serios mereu. Iar în centru - Mustăciosul. El e pionul central. El e ăla. El e șeful. E bondoc, tuciuriu și are mustață. Bineînțeles că de fiecare dată nimeresc la ăla. La mustăcios. Zimbru e ocupat și are client de fiecare dată când intru eu. Acum e un tip cu geantă. Scoate din geantă pachete imense de bani românești pe
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
între două vârste și stăpânul cel tânăr. Musa cel încă neîncercat de măcelul de la Guadalete vegetează în grădinile din Kairouan. Fiul unic al unui părinte bogat. Smead, înalt, magnetic. Toată lumea îi cade la picioare. Uneori se distrează batjocorind un copil tuciuriu, cu buza despicată. Musa râde de el. Și la fel râd scribii. Cadânele. Dansatoarele. Bucătarii. Eu însumi râd, pentru că altfel sunt la cheremul toanelor lui. Toți suntem. Toți putem pieri dintr-o fluturare a mâinii emi rului. Prietenul și stăpânul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
rog, oprește te. Numai că nu e Musa. Dacă te uiți mai bine, undeva, prin tre rânduri, printre gânduri, printre lozinci, printre clișee, o să vezi că avea sprâncenele negre și stufoase, aproape unite, că ochii îi erau smoliți și pielea tuciurie, că barba creștea albă, ceea ce făcea din chipul lui mâncat nu de păduchi, ci de vărsat, o adevărată geografie cu hăuri, cu genuni de păduri negre și de zăpadă cocoțate pe coame și spinări de pomeți și arcade. Avea obrazul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Ce credeți voi?! Că doamna Bovary sînt eu?! Voi sînteți doamna Bovary, nemernicilor! Osîndiților! Șapte generații de prinți au ucis șapte generații de prințișori și viceversa. Vino-ncoace! (ÎI ia în brațe pe Drac) Tu ești doamna Bovary, drăguțule, cam tuciuriu, dar nostim! Ah, singurul spițer pe lume e amorul! El te face să ronțăi ca pe o acadea capul iubitului. (Smulge capul Prințului și-l aruncă jos.) Ce credeți voi? (Ciupește sforile marionetelor ca pe niște corzi de harfă.) Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Ce credeți voi?! Că doamna Bovary sînt eu?! Voi sînteți doamna Bovary nemernicilor! Osîndiților! Șapte generații de prinți au ucis șapte gererații de prințișori și viceversa. Vino-ncoace! (Îl ia în brațe pe Drac). Tu ești doamna Bovary, drăguțule, cam tuciuriu, dar nostim! Ah, singurul spițer pe lume e amorul! El te face să ronță ca pe o acadea capul iubitului. (Smulge capul Prințului și-l aruncă jos). Ce credeți voi? (Ciupește sforile marionetelor ca pe niște corzi de harfă). Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]