15 matches
-
pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
dar și din timpul studiilor, unele mai haioase decât altele, foștii componenți de la CSU, Politehnica și Siderurgistul, mulți încă timizi, scumpi la vorbă, dar relaxați în compania prietenilor. La mesele din Căminul 2 au fost actuali arădeni, buzoieni, brăileni, bucureșteni, tulceni, ploieșteni, târgovișteni, timișoreni, craioveni, toți aflați însă sub umbrela fotbalului gălățean și ai marelui tehnician ION ZAHARIA, la rândul său ploieștean, legat însă definitiv de Galați. Să vă dau câteva nume? Decanul universitar Tică PLOIEȘTEANU, piscicultorul Titi CHIRIAZIC-unul dintre
MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 by http://confluente.ro/Memorialul_ion_zaharia_editia_pompiliu_comsa_1376935113.html [Corola-blog/BlogPost/366602_a_367931]
-
pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
sufletești iar Genu a aflat multe lucruri interesante despre comunitatea românească din Madrid. A stat câteva ceasuri în casa unei familii de care s-a despărțit ca și cum s-ar fi cunoscut de-o viață. Împreună cu Traian Popescu și Nicolae Croitoru, tulcean de origine, sosit de curând din Brazilia unde lucrase vreo trei ani prin jungla Amazoanelor, Genu Ștefănescu ajunge într-un loc cu o puternică rezonanță istorică, Majadahonda, la o distanță de circa 20 de kilometri de Madrid. Aici, doi dintre
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
Locul are potențial, trebuie doar o minte iscusită, care să pună cap la cap segmentele afacerii. Deocamdată, PLAJA COCUȚA este doar un tărîm pe care Galații l-au pierdut. Și, poate, nu numai ei - ci și cei de prin-prejur, brăileni, tulceni, zăclăieni, care, atunci cînd plaja exista, foiau pe acolo. Restaurantul de alături funcționa, tonetele de înghețată la fel, chioșcurile colorate prindeau viață. Înflorea și comerțul cu pește, pescarii își aduceau - și deșertau tolbele. De ce, în anii șaptezeci sau optzeci se
Plaja Cocuţa by http://www.zilesinopti.ro/articole/707/plaja-cocuta [Corola-blog/BlogPost/96926_a_98218]
-
aveau gâtul tăiat de trei ori, semnul crucii pe frunte, pentagrama crestată cu briciul pe obraz, frunte și abdomen. Din documentele Poliției române aflăm despre existența unor practici satanice și în unele școli generale și licee din municipiul Tulcea. Sataniștii tulceni s au remarcat în special prin profanări de cimitire. cei din orașul Cernavodă își dădeau întâlniri nocturne în cavouri. În Timiș, sataniștii practicau sexul în grup, consumul de droguri și jertfirile de animale. Un individ și-a torturat prietena, îndemnând
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
profesorul lor, dl. Aurel Doroșencu, care n’au decât entuziasmul. Copiii au propus refacerea legăturii gârlei cu Dunărea, redândui statutul de apă curgătoare și deci aspectul vechi, ce permitea odinioară ca acea gârlă să fie un loc de recreere pentru tulceni. Șanse sunt, pentru că e vorba de o cauză informațională, iar nu energetică. Cât mă privește, aș fi bucuros ca, la o ediție viitoare a aceluiași simpozion, să văd Într’o lucrare a lor, În ce stadiu a ajuns refacerea acelei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de facultate. Ceea ce este cert, liderul Partidului Național Liberal este o persoană narcisistă, văzându-se în totul și în toate pe el însuși. N-am rezistat tentației și am realizat o epigramă, referitoare la comportamentul său narcisist: Crin, un delicat tulcean, S-a îndrpgostic un pic Dar, nu de doamna Vălean, Ci, de propriul său chip. Lăsând la o parte gluma, Crin Antonescu a fost în anul 2012 cel mai important adversar politic al lui Traian Băsescu, având o contribuție substanțială
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Centrului Cultural „Jean Bart” (unde s-au derulat trei seri consecutiv recitalurile propriu-zise) și Clubul „ArtCAFE-La Scena” de la parterul muzeului „Casa Avramide” (în care au avut loc la orele prânzului evenimente conexe și jam sessions nocturne). Iar omul - Dan Hornoiu, tulcean de origine, coordonatorul artistic și fac-totum-ul/sine-qua-non-ul Clubului „La Scena” din București. Ideea sa, benefică, demnă de laudă, căreia i-a dedicat eforturi susținute timp de luni bune, dublate de certă competență organizatorică dar și de o oportună capacitate de
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
-i transporte cu mașina sa până în vestul județului. De aici urmau să fie preluați de Ion S. , de 35 de ani, din Sânnicolau Mare, care trebuia să-i ducă în Serbia. Ion S. urma să fie plătit de către cei trei tulceni cu o mie de euro. Descoperirea falsurilor la frontieră a zădărnicit acest plan. Toți cinci au fost, până la urmă, reținuți, pe numele lor întocmindu-se dosare de cercetare penală l Secția 3 de Poliție Timișoara s-a ocupat, zilele trecute
Agenda2004-9-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282129_a_283458]
-
să țopăie de fericire), a județelor românești Caliacra și Durostor (care constituie așa-numitul Cadrilater sau sudul Dobrogei) de către trădătorii guvernanți carliști, familia Stere Derdena s-a refugiat, Întâi, În satul ialomițean Pribegi, iar, apoi, În aceeași toamnă, În cătunul tulcean Caugagia, unde, Între anii 1941 și 1945, Mihai frecventează clasele primare. La Îndemnul tinerei sale Învățătoare Aurelia Vlădăreanu, el urmează, din 1945 până În 1952, cursurile Liceului Teoretic „Spiru Haret” din Tulcea, fiind elev mediocru, dar făcând parte dintr-o promoție
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
au prin excelență o obârșie supranaturală. Holera este și ea "de la Dumnezeu", "cu știrea lui Dumnezeu", "din porunca lui Dumnezeu", constituind o pedeapsă dumnezeiască asupra răilor și necredincioșilor. Holera îi bate pe păcătoși, ca să-i facă să se pocăiască. Un tulcean este convins că molima îi lovește pe oameni "fiindcă nu țin duminicile și sărbătorile lăsate de la sfinții părinți, că lucrează [atunci] mai rău decât păgînii". Ca și ciuma, arată alții, holera este "biciul lui Dumnezeu", bici care nu mai alege
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-se cercetat, trecând din ce în ce mai des de la starea de reverie la plonjarea în real, amplificând un cuvânt, o privire, un gest, rătăcind la nesfârșit în căutarea fericirii. Unul dintre cei mai avizați colegi ai poetului criticul literar Mihai Marinache spunea: „Poetul tulcean Mircea Marcel Petcu condensează în poeziile sale, voit sau nu, maniere ale discursului erotic de la poeții Văcărești și până la Nichita Stănescu, încercând să refacă în stil propriu structura materiei de la început. Mircea Marcel Petcu se salvează pe sine prin această
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]