17 matches
-
Brynia dioica - mutatoare 9. Buxud sempervirens - cimișir 10. Cicuta virosa - cucuta de apă 11. Colhicum autumnale - brîndușa de toamnă 12. Calviceps purpurea - cornul secarei 13. Conium maculatum - cucuta 14. Convalaria majalis - lăcrămioara 15. Cynanchum vincetoxicum - iarbă fiarelor 16. Daphne mezercum - tulichina 17. Datura innoxia - laur 18. Datura stramonium - laur 19. Datura tatula - laur violet 20. Delphinium consolida - nemțișor de cîmp 21. Digitalis lanata - degețel lînos 22. Digitalis purpurea - degețel roșu 23. Dryopteris filix-mas - feriga 24. Equisetum palustre - coadă calului 25. Euphorbia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), frasin ("Fraxinus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gârniță ("Quercus frainetto"), cer ("Quercus cerris"), mojdrean ("Fraxinus ornus"); bârcoace ("Cotoneaster integerrimus"), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"), scumpie ("Cotinus coggigria"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichină ("Daphne mezereum"), soc roșu ("Sambucum racemosa"), caprifoi ("Lonicera xylosteum"), rubus ("Rubus hirtus"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării; astfel
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și huhurezul mare ("Strix uralensis"). Vegetația este constituită din mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii"), rânjică ("Cardamine flexuosa"), brândușa de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița ("Fritillaria meleagris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vioreaua ("Scilla bifolia"), opaița ("Silene heuffelii") sau iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coroniște ("Coronilla varia"), rostopasca ("Chelidonium majus"), brândușa de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garoafa (cu specii de: "Dianthus armeria, Dianthus superbus, Dianthus henteri"), tulichina ("Daphne mezereum"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), orhidee sălbatică (cu specii de: "Dactylorhiza fuchsii ssp. fuchsii, Dactylorhiza incarnata"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), salba moale ("Euonymus latifolius"), pufulița ("Epilobium angustifolium"), ipcărigă de stâncă ("Gypsophila petraea"), năpraznică ("Geranium robertianum"), limba cucului
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
bogăție, prezintă un caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
și rachița ("Salix fragilis"). Tufărișurile sunt constituite din mai multe specii de arbuști, dintre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra") , alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), clocotiș ("Staphylea pinata"), tulichina ("Daphne mezereum"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor (atât în păduri, la marginea acestora, cât și pe suprafețele cu pajiști și pășuni) este întâlnită o
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
faunistice specifice Meridionalilor. Floră rezervației este constituită din vegetație arboricola (cu specii de foioase: fag, tei, mesteacăn), arbuști și dintr-o mare varietate de plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla montană"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
iar mai mici în Depresiunea Almaș - Agrij și pe valea Someșului. Floră bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomina fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
pajiște și de stâncărie) constituită dintr-o mare varietate floristică de specii rare, dintre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), coșaci ("Astragalus romeri"), vulturică ("Hieracium pojoritense"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), tulichină ("Daphne mezereum"), tămâioară ("Viola joói"), ciucușoară ("Alyssum saxatile"), păștiță ("Anemone nemorosa"), firuță ("Poa rehmannii"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), schinduc ("Conioselium tataricum") sau astragalus ("Asrtagalus purpureus"). Lumea animalelor este una variată și reprezentată de mai multe specii de mamifere
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
în sud-vestul țării, în Munții Banatului. Flora rezervației este constituită din arboret de fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"); arbusti de scumpie ("Cotinus coggygria"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tulichină ("Daphne mezereum"), soc roșu ("Sambucum racemosa"), caprifoi ("Linocera xylosteum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care:rubus ("Rubus hirtus"), mierea ursului cunoscută și sub denumirea de crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a); care vegetează alături de: brâdușă de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), tulichina ("Daphne mezereum"), vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum" și "Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), pufulița ("Epilobium nutans"), bumbăcarița ("Eriophorum vaginatum"), ghințura ("Gențiana verna"), lumânărica-pământului ("Gențiana asclepiadea"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), trifoi-de-baltă ("Menyanthes trifoliata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), sclipeți ("Potentilla aurea"), piciorul cocosului (din speciile
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
-ul său se situează între 6,5 și 7 și că este foarte acid dacă pH-ul este mai mic de 7. Acest tip de sol sărac în calcar este preferat de plantele acidofile, cum ar fi azaleea, albăstreaua, iarba-neagră, tulichina și rododendronul (vezi „pH”Ă. Aclimatizare: Metodă prin care se adaptează o plantă într-un nou climat după ce a fost mutată din climatul de origine. De exemplu, se aclimatizează răsadurile sau plantele de interior atunci când sunt scoase afară primăvara. I
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.;L7T5C3U9R8N5, Calthion, Filipendulion, Glycerio - Sparganion, Me. FAM. ONAGRACEAE (OENOTHERACEAE) *Circaea lutetiana L. - G., Euras.-medit. Frecv., z.st.-se.fa.; L4T5C3U6R7N7; Impatienti - Stachyion, Fagetalia, Fraxinetalia, Alnion incanae ORD. THYMELAEALES FAM. THYMELAEACEAE -Daphne mezereum L. (Tulichină) - Ph., Euras. Spor., se.fa.-e.bo.; L4TXC4U5R7N5; Fagetalia, Athyrio - Piceetalia, Me., Tx. ORD. CORNALES FAM. CORNACEAE *Cornus mas L. (Corn) - Ph., Pont.-medit. Comună, z.silvost.-se.fa.; L6T7C4UXR8N4, Quercetea pubescentis, Ulmenion, Al., Me., In., De. *Cornus sanguinea L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a dispărut la orizont, mica Shushan a fost descoperită de două turcoaice dintr-un sat din apropiere. O mamă și o fiică. Au luat-o pe fetița bolnavă acasă la ele și au spălat-o cu bucăți de săpun de tulichină și i-au scos păduchii din păr cu poțiuni făcute din ierburi culese din vale. Au hrănit-o și au vindecat-o. Trei săptămâni mai târziu, când un ofițer de rang Înalt s-a oprit În satul ăla Împreună cu oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
biroul lui. De fapt ce e scris pe ea? am întrebat. Paznică de muzeu, a spus el. Greșeala ne aparține. Așa m-am întors încă o dată aici, pe muntele Ava. Purtam cu mine, în raniță, opera mea. Jos, lângă izvor, tulichina aproape dăduse în floare. VIGNETA Niciodată după aceea n-am mai vizitat vreun muzeu. Amintirea este ea însăși un muzeu. Bunicul își mănâncă supa din talgerul lui Rembrandt. Capul meu se zărește în colțul unui tablou de Chagall. Vâslesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
aștepta la altceva. Deunăzi ședeam din nou pe piatra mea, jos, la marginea drumului, și așteptam autobuzul de Åmlid. în mână aveam o pungă de plastic împodobită pe dinafară cu simbolul albastru al eternității. Acum nu mai era în floare tulichina, ci mirtul de mlaștină. Mă gândisem la tot felul de lucruri. Și ajunsesem să iau o hotărâre. Cred că noi, cei din neamul nostru, mai ales pe linia tatei, trebuie să ne mândrim: întotdeauna am știut să luăm hotărâri. Punga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]