17 matches
-
de peste 200 milioane mc.). Pantele fac greu accesibile drumurile spre monumentele naturale, de aceea se impune pentru localitățile unde se dezvoltă turismul rural local, refacerea infrastructurii, pentru a se ajunge aici în condiții de secol 21, meritând să asculți renumitele tulnicărese sau să călătorești în zona carstică. Va fi accesat astfel Programul de modernizare și reabilitarea drumurilor județene, avându-se în vedere și acestea, fiind înscrise în cadrul celor 424 de km de reabilitare până în 2015, valoarea totală fiind de 349.368
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
o manieră specifică, plină de căldură sufletească și dăruire. Și cum zona aceasta binecuvântată de Dumnezeu cu oameni de ispravă este, oarecum, granița cu inegalabila Țară a Moților, cum ar fi putut începe un astfel de concert altfel decât cu tulnicăresele din Beliș?! Doamna Maria Golban Șomlea, etnolog, originară din satul Frăsinet, comuna Mărgău, fiică a locurilor dar și cunoscută și îndrăgită interpretă a cântecului popular ardelenesc, cea care reprezintă, așa cum bine spune Conf. Dr. Aurel Bodiu „«doina» stărilor noastre sufletești
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_colindam_georgeta_resteman_1387711765.html [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
tobe). Dansuri: Serenella Maluta. Coregrafia, Lăură Sgaragli. Duminică, 18 februarie, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistica din Veneția, si Creart - Centrul de Creație, Arte și Tradiții din București, vor organiza în cadrul Carnavalului, un itinerariu muzical susținut de Grupul de tulnicărese Moațele din Câmpeni-Alba. Parcursul manifestării va începe la ora 12:30 la sediul Institutului, va continua la orele 13:30 la TIM Future Center di Venezia, la orele 14:30 la Ateneo Veneto și se va încheia pe scena din
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
ora 12:30 la sediul Institutului, va continua la orele 13:30 la TIM Future Center di Venezia, la orele 14:30 la Ateneo Veneto și se va încheia pe scena din Piață Sân Marco. Marele bal Cavalchina Grupul de tulnicărese tradiționale Moațele a fost fondat în 2006 și este compus din tinere talentate care iubesc folclorul și doresc să continuie tradițiile populare ale acestui instrument specific zonei Apusenilor. Grupul a participat la evenimente culturale importante: concertul cu prilejul inaugurării NATO
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
umbra Sfântului Tei din Copoul Iașului, merge și în patria mirifică a Mărțișorului să tăinuiască puțin cu Tudor Arghezi, coana Paraschiva și doamna Mitzura. Călătorește prin Geoagiu-Băi, Ocna Sibiului, se scaldă în apele binefăcătoare vâlcene și se oprește în Insula tulnicăreselor din inima Transilvaniei, suie în Maramureș bătând la porțile sculptate cu semnele-simboluri statornicite din vremurile civilizației dacice și turnate în sufletul românesc de pretutindeni, oprindu-se apoi să venereze Sărbătorile Pascale cu urmașii răzeșilor lui Ștefan cel Mare. O călătorie
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1443554859.html [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
adâncurile în hora libertății pe pământul din care răzbate duhul Iancului strigătul bravilor sfârtecați sub roți prăvălite sub plesnetul cnutului într-un timp nemilos când rășina brazilor picură frunțile ostenite cu amintiri de demult sculptate în mințile fiilor acestui tărâm... Tulnicăresele, mândrele munților neliniștii împletindu-și pe sânii sprințari miresme de fân cosit cu panglici de vise feciorelnice vestesc sărbătoarea... Au fost fetele târguite pe crestele Găinii cu dorurile strânse-n pumni cu inimile arse în jaruri de maci și speranțe-azvârlite
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1409401678.html [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Traian Davidean, cojocar, comuna Frătăuții Noi, județul Suceava; 13. domnului Petre Feraru, vătaf de căluș, satul Beria de Jos, comuna Oporelu, județul Olt; 14. doamnei Floare Finta, confecționat costume și podoabe populare, orașul Negrești-Oaș, județul Satu Mare; 15. doamnei Mariana Gligor, tulnicăreasă, orașul Câmpeni, județul Alba; 16. domnului Vasile Ghica, rapsod popular, satul Călărașii Vechi, comuna Cuza Vodă, județul Călărași; 17. doamnei Rozalia Graur, împletituri în papură, satul Câmpenița, comuna Ceaușu de Câmpie, județul Mureș; 18. domnului Dumitru Liceanu, cojocărit, comuna Vădastra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, sînt de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați. Pînă unde a mers această patologie a monumentului public se poate ușor observa din formele delirante, grotești și
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu, androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, au fost de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați. Pînă unde a mers această patologie a monumentului public se poate ușor observa din formele delirante, grotești
Negoțul cu eternitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6533_a_7858]
-
alte figuri civilizatoare. în topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, au fost de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați. Pînă unde a mers această patologie a monumentului public se poate ușor observa din formele delirante, grotești
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
Iau ca exemplu ceea ce a făcut, în prima jumătate a anului trecut, un institut cultural român dintr-o capitală europeană, potrivit propriului raport publicat: seară muzicală cu acordeon, prezentarea unui film documentar, întâlnire cu actori aflați în trecere, concert cu tulnicărese, seară de poezie, conferința unui doctorand, discuții despre biserica din oraș, câteva ore de limba română, o evocare istorică, o expoziție de pictură, concertul unui quartet și alte câteva acțiuni de acest gen. Nimeni - nici noi, firește - nu contestăm utilitatea
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
urmată de „Cântec, joc și voie bună, până-n ziurel de ziuă”. Așadar, din program nu vor lipsi cântul și jocul popular moțesc, pentru reușita evenimentului urmând să-și dea concursul: renumitul taragotist din Țara Moților, Gheorghe Pașca, însoțit de două tulnicărese, orchestra condusă de Frații Sicoe, precum și soliștii vocali Maria și Tudor Furdui Iancu, Alina Ivan, Ghiță Pășcălău, Iustina Șpan, Gabi Ardelean și alții. Nu au fost uitate nici surprizele, participanții având posibilitatea de a-și încerca norocul la tombolă. De
Agenda2005-44-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284367_a_285696]
-
se făcea pe loc, de către preoți care veneau acolo tocmai în acest scop. Astăzi, târgul este o mare sărbătoare folclorică, la care își dau concursul locuitorii din zona Munților Apuseni și din județele apropiate, deschiderea manifestărilor fiind făcută de vestitele tulnicărese de la Avram Iancu și Câmpeni. Pentru turiști, târgul oferă produse artizanale specifice zonei, tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramică de Bihor și Zărand, țesături populare de casă și produse culinare. Ana-Maria Purcherea Litoral, în sezon de vârf l Bilete de
Agenda2005-27-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283907_a_285236]
-
alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu, androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, au fost de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați. Pînă unde a mers această patologie a monumentului public se poate ușor observa din formele delirante, grotești
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
-ți vezi de rostul tău, măi pană sură!... Mulțumescu-ți tie, tușă Malvină! Bogdaproste! De undeva, de pe celălat munte, s-a auzit, ca un ecou, îndemul Pârle-o, mă Toadere! Pe care Trifănel părea că nu l-a receptat, spre tihna Mălinei... * * * Tulnicăresele și buciumăresele au slobozit știre îngrijorătoare cum că întreaga Huțulie va fi călcată de acel Balaur nemilos care a făcut ravagii acum un veac prin pădurile de la miazănoapte și soare-apune. Așa că frica și groaza au cuprins toată suflarea huțulească ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
apucat să rostească două-trei vorbe, să înghită o gură de apă sfințită, după care și-a dat obștescul sfârșit. Feciorul i-a închis ochii și i-a așezat mâinile pe piept. Bocitoarele au bocit-o pe neneaca după vechi obicei. Tulnicăresele, cu sunete prelungi, au dus vestea jalnică la huțulii de peste șapte munți și șapte văi. Părintele Ilie i-a făcut cântarea de veșnică pomenire și a rânduit-o în cimitirul din vale alături de Cotelban al ei, călătorit din astă lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lemnului” cu vestitele porți ale caselor, pe care sunt sculptate funii împletite, colaci și sori în relief. Sau poate să-i arate vestitele biserici maramureșene cu turlele săgetând văzduhul... Ori poate să treacă împreună în Munții Apuseni, ca să asculte „chemările” tulnicăreselor. Îi poate dărui Anei frumoase blide pictate și căni de lut, o poate învăța să lucreze ea însăși cu vestita roată a olarului... Dar iată că lângă Ana și lângă Artist tocmai a sosit în zbor Măiastra, o pasăre care
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]