77 matches
-
spre dulap și-și scoase din el o rochie de lână și jacheta ei de blană. "Și cizmele, își spuse ea, lepădându-și pantofii de casă. Să-mi iau și șalul". Căută în scrin lenjerie groasă. Și mai ce? Un tulpan pentru cap. La nunta lui Șeindl, maică-sa i-a dăruit o brățară. Era acolo. Cerceii îi purta. Făcea ea, într-adevăr, toate aceste lucruri? Nu era doar o amăgire? Teama i se risipi și începu să se simtă aproape
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
președintele executiv al echipei Rapid, care au totalizat 12, respectiv 9 voturi. Noua componență a Comitetului Executiv al F.R.F.: Mircea Sandu, Dumitru Dragomir, Corneliu Costinescu, Adalbert Kassai, Vasile Filimon, Ion Crăciunescu, Cornel Dinu (Divizia A), Ioan Becali (Divizia A), Dan Tulpan (Divizia B), Ioan Mandoca (Divizia C), Dan Teban (fotbal în sală), Daniel Robe (fotbal feminin) și Paul Costaș (juniori). Mircea Sandu, președintele Federației Române de Fotbal, a precizat că în viitor Comitetul Executiv al F.R.F. nu va mai fi ultima
Agenda2004-12-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282214_a_283543]
-
Pagină realizată de LUCIAN SAVA Cronica unei expediții unice: primul român care a cucerit Vârful K2 Medicul stomatolog timișorean Horia Colibășanu a dedicat victoria sa alpinismului bănățean În dimineața zilei de vineri, 23 mai 2003, sibianul Fane Teodor Tulpan avea să devină primul român care a escaladat Everestul, vârf înalt de 8 850 de metri, cel mai aproape de cer din lume. L-au urmat îndeaproape Marius Gane și Bogdan Lucian. Tinerii făceau parte din prima echipă oficială românească ce
Agenda2004-33-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282756_a_284085]
-
de metri înalțime) din lume: K2. Președintele Clubului Sportiv Alternative Timișoara, Andrei Simu, postează anunțul pe site-ul www. xsports. ro: „Pe data de 1 iunie 2004, dacă totul decurge conform planului, Horia Colibășanu de la C.S. Alternative Timișoara și Teodor Tulpan (Fane) de la Salvamont Sibiu vor pleca spre Pakistan, având ca obiectiv Vârful K2. Ei se vor alătura acolo unei expediții internaționale conduse de Gică Dijmărescu, care încearcă anul acesta, alături de soția sa, o dublă, și anume Everestul și K2 în
Agenda2004-33-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282756_a_284085]
-
Agrimon a avut la dispoziție 12 ani ca să se pregătească. În schimb a folosit fonduri UE în 2006 ca sa-si doteze fermele cu cuști neîmbunătățite. Știm că în prezent nu există nicio bază legală pentru amânarea interdicției”, a declarat Veronica Tulpan, coordonator de programe naționale VIER PFOTEN România. În prezent, VIER PFOTEN investighează cazuri similare de non-conformare în mai multe state membre UE. Potrivit celui mai recent raport al UE, 47 de milioane de găini ouătoare suferă în continuare din cauza condițiilor
Vezi cum sunt torturate găinile în România. Material filmat de Vier Pfoten () [Corola-journal/Journalistic/23606_a_24931]
-
care a adoptat deja de câțiva ani această interdicție. Cele două țări au făcut acest lucru fără să existe vreo presiune legislativă europeană. Dorim ca autoritățile române să dovedească mai multă ințiativă în astfel de schimbări legislative”, a declarat Veronica Tulpan, coordonator de programe naționale al Vier Pfoten România. În opinia celor de la Fundație, ”animalele sălbatice suferă cel mai mult de pe urma lipsei acute de mișcare, din cauza schimbării permanente a mediului și din cauza transportului pe distanțe lungi. În total, 14 țări membre
Vier Pfoten solicită interzicerea exploatării animalelor în circuri sau spectacole în România () [Corola-journal/Journalistic/23683_a_25008]
-
la prima expediție românească pe vârful Everest, cel mai înalt din lume - 8 850 m. Evenimentul, prilejuit de împlinirea a trei ani de la succesul realizat de alpiniștii români este organizat de către Teleuniversitatea și se va bucura de participarea lui Teodor Tulpan, Lucian Bogdan ambii din Sibiu și a caransebeșeanului Cornel Galescu. Publicul dornic să trăiască aventura expediției prin intermediul povestirilor și al imaginilor prezentate chiar de protagoniști beneficiază de intrare liberă. „Va fi o prezentare în Power Point, comentată live de membrii
Agenda2006-20-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284954_a_286283]
-
un batic de forma unui triunghi, făcut din pânză de in, țesut în două ițe. Pe partea din față era împodobit cu mărgele sau horboțică (o danteluță lucrată manual). Acest colțar este purtat mai ales vara. În rest, femeile purtau tulpan, o broboadă de culoare închisă. Când timpul se răcea, purtau barize țesute în stative din borangic sau casânci (basmale de cașmir). Cămeșa era făcută din pânză de in sau bumbac. Aceasta se compunea din cinci lați: unul pentru partea din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
drumul spre casa mirelui; - A doua secvență este dominată de sentimentul trecerii, de constiința schimbării modului de comportament. Fata își părăsește podoabele (inelul, cerceii), păstrânduși doar mărgelele. Deshobotatul miresei constituie o durere pentru mireasă, voalul (hobotul) este înlocuit cu un tulpan și purtat obligatoriu, demonstrând trecerea ei spre menirea de nevastă; - A treia secvență este dominată de sentimentul de integrare în noua stare, un sentiment aproape tragic, implicând resemnarea totală față de bucuriile vârstei tinere. De aceea noua stare este așteptată ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
taină îi cu făncialu’. Nu cumva mă-i ierta de dajdie, pentru că mă cheamă Carpen? Nu-i vorba să te iert, moș Dumitre. Alta-i taina. Și eu, care îmi făceam socoteli... „Îmi iau o pălărie nouă și babei un tulpan de să crape satul de ciudă!” Da’ cum văd eu, tu lungești vorba și nu-mi spui ce treabă ai cu mine. Păi, cum să-ți spun, moș Dumitre, dacă matale o ții tot într-o șagă? Și mie cum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a dânsei. Putem face apel la Legea pentru protecția animalelor și la sancțiunile pentru nerespectarea condițiilor în care trăiesc animalele, privarea de libertate, rele tratamente, pentru că găina nu va sta niciodată cu pampers în mediul ei natural", a afirmat Veronica Tulpan coordonatoarea programelor naționale ale organizației pentru protecția animalelor Vier Pfoten.
Ce spun ONG-iștii despre plimbatul găinii de către Iulia Albu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72802_a_74127]
-
nu ne ducem la grădina zoologică sau la circ, să ne gândim de două ori cum sunt crescute și sacrificate animalele de fermă și să fim conștienți că toate acestea sunt ființe care au dreptul la viață.”, a declarat Veronica Tulpan, coordonator de campanii Vier Pfoten România.
La mulți ani, dragi prieteni! () [Corola-journal/Journalistic/65692_a_67017]
-
vezi Doinaș și alții, și frânarea elanurilor lirice de genul celor deprimante), mai ales dacă sunt minore, poezie mediocră, etc. Dacă e mediocru, mai bine să fie optimist... 2) Traducerea Sudului, o tipărim la întoarcerea mea. 3) Librăria: Tov[arășul] Tulpan ne pune bețe în roate. Zice că, etc. N-am reușit să dau de el. 4) Pe agenda mea am trecut Stelaru, vezi ce e cu el, se interesează nevasta. Buzoianu de la Sinaia vrea să-l angajăm la librărie. Sanda
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
infinită și binefăcătoare înțelegere. În rând cu icoana, un tablou cu flori de miozotis își arată lumina albastră, pătată pe alocuri, de muște. Mai încolo, în razele lunii pătrunzând prin geamul deschis, o copie neclară și decolorată după “Fata cu tulpan” de Grigorescu, face tete-a-tete cu o felicitare de 1 Martie, lipită direct pe tencuială. Într-un colț, fixate în zid cu pioneze, filele unui calendar expirat înfățișează câte un monument dintr-un mare oraș al lumii. Sub fiecare poză, este
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
coc, la ceafă. În cazul fetelor, o dată ieșite la hora satului, pieptănătura se face prin cărare pe o parte, lăsând cozile pe spate ori aducându-se în creștetul capului și legate apoi la ceafă. Toate femeile aveau capul acoperit cu tulpan, adică un batic înflorat ori cu năframă. În zilele de sărbătoare, atât fetele cât și nevestele, se împodobeau cu mărgele din sticlă ori din chihlimbar, iar bătrânele purtau, mai rar, salbe din monede de argint înșirate pe o fâșie de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar și insipid ca marele său cântăreț, Siretul leneș se confundă cu una din cele mai dragi vedenii. În fast minuscul de regină Mab, o văd biruind cursul pe nobila și viteaza cățea terrieră Miss - dragostea și mândria mea - dintre tulpanele și iazmele depărtărilor de unde, ca pe o linguriță de argint inima-mi pierită o strigă, sorbind-o. Dar, ca moliftul în iarnă, incoruptibilă esență, această Moldovă există în orașul potrivnic al lui Bucur, întrunită în omul placid și primitor, cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași, TVR1, TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de port a fondului se poate spune că piesele aveau două surse diferite .O parte erau aduse din diverse orașe turcești (Brusa ,Mosul,Izmir ) insularii întreținând cu aceștia relații comerciale . Printre aceste mărfuri, unele erau produse finite altele erau semifabricate tulpanele « cember « se aduceau că semifabricate ele devenind pe insula produse finite aici fiind tivite și brodate într-un mod specific .Alte obiecte de îmbrăcăminte erau confecționate pe insula din materiale textile aduse din altă parte ,mai ales din Turcia, alte
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
ACROSTIH ANIVERSAR) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Lumina dimineților senine Inundă inima-mi mereu flămândă, Topind tot întunericul din mine - E joi, și razele abundă. Râul cel trist își leapădă tulpanul Adapă-n noi speranța regăsirii, Trec zilele și se-mplinește anul - Urc, joia, treptele-mplinirii. Rotunde-s astăzi roadele frăției, Albastrul slovelor inundă zarea Și cerul cheamă trilul ciocârliei - Irumpe, joia, sărbătoarea. Aprinsă-i azi făclia deșteptării, Răzbate românescul din
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > DACĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1571 din 20 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului DACĂ Dacă pui două mărgele De sticlă ori porțelan Și mai pui opt firicele Scămoșate din tulpan, Toate negre ca de smoală, Iar pe capul trist și mic Îi faci ochii de cerneală, Ai făcut mai din nimic Fără nici o cheltuială O făptură mititică, Uite-așa, la repezeală, Cea mai strașnică furnică ! Referință Bibliografică: DACĂ / Gheorghe Vicol
DACĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374640_a_375969]
-
arătoasă, a lui nea Ionel, moraru,care făcea parte din aceeași familie, Nainer. Pe drum o văd pe ,,mamarea Veta” , desculță, cu fusta întoarsă pe dos peste cămașa albă cusută de mâna ei din pânză de casă și cu nelipsitu-i tulpan alb cu colțișori venind cu vreo sticlă de lapte și câteva ouă, poate de multe ori luate pe furiș, să mă tragă și să-mi descânte de brâncă.... -îl mai văd pe Moșicu, venind cu nelipsitu-i toiag tras peste șale
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
scopul de a pune în evidență trăsăturile asemănătoare și de a se deosebi unul dintre acestea constituie primul pas spre înțelegerea comparației, o altă figură de stil des întâlnită în textul literar. Identifică asemănările dintre diferite obiecte sau ființe: „Albe tulpane Fâlfâie-n soare Ies gospodinele Iuți ca albinele... Cerul e-albastru Ca o petală De miozot...” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) „Doamna gerului, bătrână, S-a sculat de la pământ Și-nălțând spre cer o mână, Ca o cumpănă uscată de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
câți pași a făcut”; „Se crede că nu e bine a umbla numai cu un picior încălțat, căci va umbla și în viață fără pereche, adică va rămâne văduv sau nu se va putea însura”; „Femeia care-și va drege tulpanul din cap va rămâne văduvă. Când unei femei măritate i se rupe cămașa în spate, e semn că-i va muri bărbatul”; „Dacă vezi în fântână, spre Sf. Vasile, ori înviere, un om, și lângă el o scândură ieșind, să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ori în jurul târlei. Iar cânele parcă era fărmăcat, n-a zis mâlc, ba încă scheuna când a plecat flăcăul. - Ptiu ! Cruce de aur ! Se vede c-avea daravelă cu Nichipercea. La noi în sat trăia baba Maraftoaia, scurtă, groasă, cu tulpanul peste gură, căci avea fața mâncată de rac. Femeile mergeau la babă să le-nvețe buruienile de leac și ca să le descânte. Dar baba făcea și alte bozgoane și drăcării căci în pod la ea sălășluia unu’ mititel. Ziceau o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]