9,373 matches
-
valah: "Să nu mai fie flori/ Să crească-n colțul apei urdori/ Să sece izvorul/ Să se tîrîie norul/ Prin mlaștina inimii/ Portretul mării să-l ții/ În pod// Să-ți faci din șopîrle nod/ Și din alte tîrîtoare/ O tulpină de floare/ Gîndaci/ Să fie petale de maci/ Și craniile goale/ Locuri de încîntare/ Să cînți la spini/ Și notele să le combini/ Să iasă numai bube și vînt/ Cu mană, cu piatră, cu fier hohotind/ Și-n loc de
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
putem vulnera firi gingașe. Veche de mii de ani, corupția nu ține și ea de imuabilele legi ale existenței? La urma urmei, ce este corupția, un sindrom, o epidemie? Cu toții avem cunoștință că, asemeni gripei, există fel și fel de tulpini ale acestui virus, precum și vaccinuri, care te și apără. De luptat se luptă, deci, și dacă baba Safta, abominabila hoață de două puici a luat doi ani de temniță, oropsitul de Bivolaru a luat și el tot doi ani, pentru
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
vă aflați într-o dumbravă, vedeți stejari, pini, brazi... Apoi, ceva mai departe, remarcați glacialele nuanțe sinilii-întunecate ale pinilor, brunul jubilant al conurilor de brad, argintiul albăstrui al unui desiș de mesteceni. Însă, în totalitatea ei, această diversitate de frunzișuri, tulpini, rămurișuri a fost generată de o mână de semințe care aproape nu se deosebeau unele de celelalte. Astfel, o întreagă pădure viitoare v-ar încăpea pur și simplu în căușul palmei. Creația verbală ne învață că toată varietatea de cuvinte
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
că pot scrie nepedepsiți la fel ca romancierii de dinainte de Camil Petrescu. Să mai spun și că literatura demodată nu este totuna cu aceea retro a postmodernilor: deosebirea este că ea n-are conștiința că trăiește ca un parazit pe tulpina unui mod anterior de a scrie. 6. Literatura (pur și simplu) plicticoasă. Mai greu de definit, este și cea mai răspîndită formă de literatură proastă. E plictisitoare din pricini foarte diferite: fiindcă vrea mai mult decît poate, fiindcă ține cu
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
doar la sfârșit pot să împartă luminițe întotdeauna cu mersul de rac se mișcă femeia fără să știe cine se află în dâra ei perfectă cu aerul din plămâni înălțat cu șoldurile coborâte în glezne spini uriași se sparg în tulpini vrăjite dar dacă sunt șlefuiți ei vor da la iveală un ocean de coapse. 5. respiri ca o magnolie bărbătească și mă aștepți să te ajung cu piciorul pe coapsă glezna mea te atinge de parcă ai fi o pisică apoi
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
Că lumea, când din ea s-au înfruptat, Cu fructe-o cupă le-a părut pe drum; Și-n gând, printre "pupitre și comptoare", Ce bune-au fost!", își zic, " Ce fin parfum!"1. 2 ianuarie 2007 Copac Copacul cu tulpina-n chip de s, În frig, pe-o margine de trotuar. Sunt ca un fluture - în cale-i ies, În cale-mi iese - într-un insectar. În crengi, un verde înspre chihlimbar, Semn că-n an, primăvară, n-ai de-
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
sub cuvinte". Așadar, poezia germană din România nu s-a stins... mai urmează. (Nora Iuga) Constanța În orașul vechi casele se descuamează contaminate de-o eczemă atîrnă de stîlpii lor despuiați, sperietori din altă lume în care-și ascut ghearele tulpini de iederă moartă. Roase de lepră fațade, se fărîmă arabescurile îi refuză soarelui frunțile brăzdate de griji; geamuri negre își ațintesc privirea într-un interior dezgolit, neantul. Uite-acolo o față de om, rînjește-n barbă, mîna împunge c-un deget aerul
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
un castel cu steaguri și cu steme, Chiar pe prințesa goală din crivatul În care dînsa-și aștepta bărbatul, Cu coapsele deschise de cu vreme. Și-apar pitici cu găuri în scufie Ce fac doar tărăboi și gălăgie, Vrînd lanțuri din tulpini de păpădie... Și cer în cor ciubote cît mai roșii, Să-nfurie curcanii și cocoșii...
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
care se iau în serios. Nu o întrebuințez niciodată și las cartușele acasă în lăcașul lor. Cerbul asculta și-mi adulmeca vorbele. Cum am tăcut, n-a stat la îndoială deloc: picioarele lui au început să se miște ca niște tulpini pe care adierea vîntului le-ar încrucișa și descrucișa. A șters-o. - Ce păcat! îi strigai. Visam deja să mergem împreună. Eu ți-aș fi oferit cu mîna mea iarba care-ți place, iar tu, mergînd ca la plimbare, mi-
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
i se ofere în acea formă îndelung râvnită și neatinsă a unei existențe ordonate, așezate, purtând pecetea prosperității și nobleței. Tigănci vindeau flori, îl îmbiau cu strigătele lor, Conașu, Conașu, aveau brațele pline de margarete, ale căror corole străluceau pe tulpinile cărnoase: era cald, un cer vast, lipsit de nori, se întindea peste oraș, aerul stătea nemișcat, mirosea a apă vărsată și a marfă adusă de departe, cu căruțele stârnind nori de praf, pe Strada Lipscani și în piețele din jur
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
substanțele au început/ încet-încet să se tulbure,/ Să se-amestece,/ Să fermenteze-mpreună/ Aceleași idei,/ Boli comune./ Mirarea ca un fruct/ Crescut din greșeală/ în alt arbore,/ Gîndul că totul ar fi putut fi/ Altfel./ Două trunchiuri/ Crescute din aceeași tulpină/ Pe fațada unei catedrale,/ Săpată în piatră o poveste/ Pe care nu mai știe nimeni/ S-o spună" (Pe fațada unei catedrale). Imaginea omului interior "mutilat" se așterne asupra elementelor cosmice, perturbate de degrigolada sa, solidare cu derularea acesteia. "Pielea
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
pleca... Ce a urmat? Haralampy a intrat în bucătărie, a văzut pe aragaz laptopul prăjit și scorojit, a încercat să pună de-un infarct fără să reușească și de-atunci încoace, noapte de noapte, iese pe palier și cântă la tulpină de ceapă Nocturne chopeniene (auzite/văzute la TVR Cultural) " le zice el " până când, către ziuă, un vecin cu permanente dureri de măsele deschide ușa și îl întreabă: - Domnu' Haralampy, scuzați-mă, ai înnebunit ?
Laptop-ul ca prajitor de Pâine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12479_a_13804]
-
ca o carapace pe trupul onctuos al fluviului, ea este o creație exclusivă a apei, un fel de epifanie heraclidiană, o nălucă a fluidului, a mișcării, a curgerii sale spre lume și a imploziei în mare. La capătul celălalt, dincolo de tulpinile chircite ale unei vegetații deșertice și de vigoarea austeră și disperată a labirinturilor de cătină - Marea. Apa verzuie a Mării Negre. Sulina s-a născut din ape ca Afrodita, crește din ape ca lintița, se înmulțește în apa dulce a Dunării
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
celălalt, fată fiind, Desdemona... Nu auzise, de când se știa, câini să latre mai urât. Căsuța..., mă rog... vizuina,... gaura lui, destul de adâncă și de confortabilă, era bună, iarna, fiind călduroasă, ferită de stratul de flori, de deasupra, chiar și având tulpinele uscate... Vara, o grozăvie. Cum era udată zi de zi cu furtunul, când era căldura mai mare... Știa, constatase el însuși, că oamenii locuiau și ei în niște vizuini, dar mai mari, nu se compara... Ce nu putea el înțelege
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
polenizîndu-le, fără ca acestea să-și piardă din strălucire ori ca petalele lor să-și împuțineze parfumul. Atît doar că geniile respective s-au îmbătat cu acest parfum și au început să confunde petalele cu pistilul, pistilul cu frunzele, frunzele cu tulpina etc. Așa s-a făcut că aura muzicii savante a coborît vertiginos dintr-o zonă celestă, sacră, într-una telurică, profană. Iar geniile (căzute și decăzute), fie că s-au numit Schonberg, Stravinski, Cage sau Xenakis au purtat în inimă
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
poetic care traversa canonada antilirică, poezia lui Cezar Ivănescu se Încarcă de afectivitate; ea este ruga fierbinte și sfîșietoare, o implorație deznădăjduita, o muzică tînguitoare care redescoperă omul muritor: sublimul și eroarea coexista, materia folclorica e surdinizata, dar evidență. Această tulpina folclorica a unui baladesc „cultivat”, de un tardiv trubaduresc provoacă o revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici a repetiției, rimelor simple, termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
cu îngeri păzitori, cu poeți glorioși, cu nopți de iunie în care ne vom legăna împreună în hamacul de borangic al greierilor, al cicadelor. Doamne,aș vrea să mă hrănești ca și cum aș fi primul poet hămesit din pășunile tale, prima tulpină de cais răsărit copilărește din crăpăturile cămășii de beton a balconului de la etajul opt. Lasă-mă, îngere, să fiu Nu-mi mai sufla în ceafă, îngere Ioan, de cine vrei mereu să mă păzești, să mă aperi? De câinii vagabonzi
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
un fir de argint... Așa cum îi aparține golful, mării îi aparține portul și catargul. Astăzi, norul de fum al vapoarelor, și chiar silueta coșului însuși, se substituie în întregime catargelor. Abia dacă, uneori, vezi crescând la orizont, pe măsură ce scade depărtarea, tulpina cenușie a catargului, subțire și dreaptă, croindu-și drum spre tine. Dar odinioară, pe vremea copilăriei mele, catargul, cu brațele lui întinse, desenându-se tot mai clar, prinzând corp tot mai aievea, - simbol al deplasării lente, a cărei realitate îți
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
parchet vei așterne o mochetă roasă, vei înțelege mai ușor ceea ce urmează. Ba, nu! Ar trebui să vezi și florile înșirate pe toate pervazurile și, mai ales, acele imense vase din care se înălțau până în tavan crengi și frunzișuri pe tulpini groase cât brațul. Erau plantele ei, acum veștejite. "Ne dau oxigen" - spunea ea. Pe el îl înăbușeau, dar în ultimii ani le udase, stropise, pulverizase la cererea Birgittei care nu se mai putea mișca decât cu două bastoane. Se îngrășase
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
Amuțitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, inseamna ca vară va fi secetoasa. Pentru a fi sănătoși și avea spor în munca, în acest moment de început al secerișului, oamenii se încingeau peste sale cu tulpini de cicoare. Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spălău pe cap, în această zi cu fiertura de iarbă mare. Pentru a scăpa de boli, fetele și nevestele se scăldau ritual în ape curgătoare iar pentru a se umple de
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
sultan, cu cofale scunde, domnești, între covoare scrise cu povești din O Mie și Una de Nopți. Din lemn de India, sipetele. între mătănii de santal, portretele. Pe geamurile scunde și joase cu osebit meșteșug, chiparoase încrustate în aur, cu tulpine de smaragde. Asfințitul, cu raze roze și calde îmbăia iatacurile cu spume trandafirii, cu valuri de zări albăstrii. Voi căuta, pe cît mi-e cu putință, (Dumnezeu mi-e martor pentru buna-mi credință) să zugrăvesc în expresii cît mai
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
De a luci - O cumpănă fermecată... Sudoarea nu se Deosebește de lună, Încet culcatul în iarbă Și neașteptata osteneală A brațelor Fiind prea mult, Ca pentru hoțul de cai Desfăcutul pripoanelor. Cu toată nerăbdarea lui, Răsuflarea tot se rupe - O tulpină fragedă. * Plângere - Sarea părăsindu-și muntele, Trupurile moi Scoase la iveală de incendiu, Din cochilii, Din crisalide Și din semințe (făpturi prea încete și prea mărunte pentru a-și găsi scăparea). Mă întreb, Din care rai au fost Izgonite Și
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
am îndreptat spre conturul vag al unui tufiș din stînga mea, de unde părea să vină sunetul. Acum totul era tăcut. M-am aplecat și am inceput sa pipai orbește pe sub tufiș. Mi-am prins mîinile într-o încîlceala de rădăcini, tulpini și țepușe, peste care se așternuseră frunze uscate. Deodată, degetele mele au apucat ceea ce părea a fi țesătura grosolană a unei haine, acoperită cu o substanță lipicioasa. Era sînge. O clipă mai tîrziu, am zărit conturul unui trup omenesc pe
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
unei cocoașe ca un fel de bășică supradimensionată umplută cu neputințe, așa mă imaginez în nopțile de confuzii și insomnie: Quasi-modo dezmoștenit prinț parizian, vibrând la atingerea poemelor incendiare ale iubirii. vis cu arlechini, cu vitralii și cu dans la tulpina catedralei fără sfârșit. de parcă nu pantera aceea liliachie din Jardin des Plantes pe jumătate fiară, pe jumătate carne vegetală de parcă nu florile mari, mătăsoase de fosfor cu care-mi acopăr zilnic obrazul hidos de-o nedisimulată noblețe acidă de parcă nu
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
asfaltul și, alergând să sărute acel bănuț, se împiedicau de ochii de panseluță cu viață scurtă presărați neglijent în jur și se lungeau la picioarele madonei florale ea nu avea habar de aceste mătănii în serie, ducând la buze cărnoasa tulpină neagră și ștergându-și apoi fruntea cu șfichiuitul unei nuiele desfrunzite de nuc în urma acelei femei, pe trotuar, seara se aduna în sine cum ceara la baza lumânării magazinele își pierdeau unul câte unul clienții care acum se îmbulzeau să
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]