40 matches
-
N-ai lăsat niciun semn/ Scrijelit pe un trunchi de cuvânt, vreun îndemn/ Ca să cântăr mai mult cu balanța de spus/ Sau să tac ancorând continentul supus.// Și mă lași să adun alt buchet de-ntrebări/ De pe câmpul de cer, tulpinițe de mări/ Ce-și agață de vânt simple valuri de gând./ Ai să vii, ai să taci și-ai să pleci...Prea curând...” (Glisare între două taceri) Puritatea sufletului poate fi întreținută numai “trăind în propria poezie”: „Continuăm să rupem
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
în câte un ghiveci. Cu grijă, a așezat ghivecele la scara de la intrarea în casă, de o parte și de alta a ei. Peste câtva săptămâni semințele au încolțit, iar băiețelul avea grijă să le ude la timp. Cu timpul, tulpinițele fragede au crescut, luând formă de copaci, iar copilul le-a plantat în dreptul geamului, de la camera în care dormea. Pomii s-au înălțat și o dată cu ei a crescut și Ilieș. În fiecare vară, coroanele pomilor erau pline de fructe și
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Printesa_lia_floarea_carbune_1372697541.html [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
ești tot poveste în timp Conturat în senin, un etern anotimp Cu ninsori de surâs și-nrămăre cu maci Ale pânzei de vis... Vii mereu dar îmi taci Și mă lași să adun alt buchet de-ntrebări De pe câmpul de cer, tulpinițe de mări Ce-și agață de vânt simple valuri de gând. Ai să vii, ai să taci și-ai să pleci... Prea curând... Referință Bibliografică: Glisare între două tăceri / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1158, Anul IV
GLISARE ÎNTRE DOUĂ TĂCERI de AURA POPA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Glisare_intre_doua_taceri_aura_popa_1393854275.html [Corola-blog/BlogPost/353704_a_355033]
-
care străbat anterozoizii până la oosferă pe care unul singur din ei o va fecunda. Oosfera în urma fecundației, devine oul ferigii. Oul nutrit de protal se dezvoltă într-un embrion. Cu timpul embrionul devine o plantulă, constituită dintr-o rădăciniță, o tulpiniță și o frunzișoară verde. La început planta este prinsă, ca și embrionul plantelor cu sămânță de protal, adică de țesutul nutritiv, dar curând după înverzire formându-și frunze și rădăcină, trăiește independentă, iar protalul piere. Prin urmare sporofitul acestei plante
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
ars, valoarea sa este dintre cele mai bune. Frunzele variază de la un soi la altul, dar puțin. Acestea sunt alternante, dințate, cu vinișoare ca o pană, cu codiță. Apar în perechi, dar nodul de inserție al pețiolului frunzelor formează mici tulpinițe laterale, care se vor transforma în crengi. Florile sunt monoice (flori femele și flori mascule, separat), deschizându-se în același timp sau cu puțin timp înainte de apariția frunzelor, și sunt formate din grupe de câte trei flori femele, amenți (mâțișori
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
apariția frunzelor, și sunt formate din grupe de câte trei flori femele, amenți (mâțișori), prinse la baza mâțișorilor masculi. Amenții purtători de stamine pot atârna sau nu. Aceștia sunt localizați la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpinițelor formate anul trecut. Se formează în toamnă și stau peste iarnă, acoperiți de o coajă fină dar rezistentă. Solzii amenților, la maturitate, sunt ovali, rotunjiți la capăt; către mijloc sunt galbeni sau oranj, iar la capăt maro închis Fiecare solz
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
caliciu sesil, membranos, cu doi lobi. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celulă a samarei sau două filamente, care se vor transforma în cele două aripioare ale fructului. Pistilul poate atârna sau fi erect, solitar, prins de tulpinițele apărute în anul precedent. Solzii pistilului sunt alungiți, cu trei lobi, de culoare verde stins sau puțin roșietici, fiecare floare devenind maro la maturitate. Acești solzi poartă două sau trei flori fertile, fiecare floare fiind alcătuită dintr-un ovar. Ovarul
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele- lăcustele ("Tettigonia veridissima"), cosașii , greierii grași
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
Cupă ("Gențiana acaulis" -, "Gențiana kochiana" - ) este o plantă montană cu flori din familia Gentianaceae. Cupă este o plantă scunda, cu o tulpiniță scurtă. Frunzele de la bază tulpinii sunt oval eliptice, groase, întinse pe pământ și prinse într-o rozeta. Tulpina se termină cu o singură floare mare, îndreptată în sus. Floarea are forma de cupă lunguiața, de culoare albăstrie-azurie, întunecată. Corola la
Cupă (plantă) () [Corola-website/Science/323406_a_324735]
-
mai numeroasă primăvara. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora truncata, Phyllophora truncata f. brodiaei . Talul este multiaxial, lamelar, ramificat, în structura căruia există o zonă mediană cu celule dispuse în șiruri compacte și o zonă corticală din celule mici, dispuse radial. De pe “tulpiniță” principala scurta se desfac ramuri laterale late care au la capete mai multe lame mici, plane sau ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Se reproduce între lunile iunie și noiembrie. Habitatul tipic este “Câmpul lui Zernov”, o arie din nord-vestul
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
sunt încrețite, iar median au un fel de “nervură”. Atinge lungimea de până la 50 cm. Trăiește fixată pe stânci la adâncimi de 15-50 m. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora membranifolia. Este o algă roșie la care de pe discul adeziv porneste o “tulpiniță” scurtă, de pe care se desfac ramuri laterale, cuneiforme, care au la capăt mai multe lame mici plane sau ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Trăiește liberă, nefixată, în zona sublitorală. Încadrare taxonomică: Sinonime: Hutchinsia biasolettoana, Hutchinsia variegata, Polysiphonia leptura, Polysiphonia
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează la generația I, la culturile de fasole și castraveți, care pot fi compromise. Măsuri de prevenire și combatere. Se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
puternice a solului se observă doar vetre de atac fără plante răsărite, deoarece acestea sunt putrezite până la ieșirea lor la suprafață. Atacul are o evoluție mai lentă după repicare, când plantele sunt mai bine aerisite și capătă rezistență prin înverzirea tulpinițelor și formarea țesuturilor mecanice, protectoare. Absența luminii, insuficienta aerare, excesul de umiditate și pH-ul acid, sunt factori favorizanți ai instalării și evoluției grave a agentului patogen. Agentul patogen Pythium de Baryanum Hesse, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau pe terenurile joase din luncile râurilor. Simptome: Ciuperca atacă baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu, cu punctuații roz. Atacul se observă în micile depresiuni ale tarlalelor unde stratul de zăpadă a fost mai gros și apa din topirea zăpezii a stagnat mai mult. Vetrele de atac se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
semnalat ă de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe cotiledoane, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă în zona coletului o subțiere a sa înso țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele m ai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din fam. Chenopodiaceae se va avea grijă ca toate culturile să fie erbicidate corect pentru a fi distruse plantele gazdă ale ciupercii. Simptome. Boala este întâlnită pe toate organele plantei, tulpini, frunze și fructe. Răsadurile pot prezenta zone afectate pe tulpinițe, sub forma unor pete cafenii închis situate foarte aproape de sol. Acest atac poate produce încetiniri în creșterea sau chiar ofilirea și uscarea răsadului. După transplantare în spații protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau, pe terenurile joase din luncile râurilor. Simptome. Ciuperca atacă baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu cu punctuații roz. Atacul se observă în micile porțuni joase ale tarlalelor unde stratul de zăpadă a fost mai gros și apa din topirea zăpezii a băltit mai mult. Vetrele de atac
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
LG 2285, Pamela, Patria, Pordoi, PR36N70, PR37M38, Rasa, Szegedi TC 273, Szegedi TC 377, Szilvia, Tandil,Valeriu. O serie de agenți saprofiți de sol s potn asocia cu agenții patogeni și dau pagube mari prin putrezirea rădăcinilor sau a bazei tulpinițelor mai ales când acestea au răni poduse de dăunători sau mecanic, în timpul lucrărilor solului. Pentru evitarea instalării agenților patogeni de sol se recomandă tratarea semințelor cu : Flowsan FS-3 l/t săm.; Royal FLO 42 S-3 l/t săm.; Tiradin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Baryanum (vezi bolile sfeclei). 6.1.5. Căderea răsadului de tutun Rhizoctonia solani Boala poate fi întâlnită în răsadnițe, dar și în câmp, unde pagubele sunt mici. Simptome. Răsadul atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvoltă un mucegai alb-cenușiu, ce se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tr. Săvulescu și col. au semnalat această bacterioză în 1932, avertizând pe cultivatori de posibilitatea deprecierii cantitative și calitative a recoltelor. Simptome. Bacteria parazitează toate organele aeriene ale tomatelor. Răsadurile prezintă pe primele 2 frunzulițe și apoi pe frunze și tulpiniță pete galben-verzui până la brune, cu o zonă centrală brună din cauza țesuturilor necrozate (arse), de pe care se scurg picături de lichid bacterian sub formă de lacrimi. Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca formă, de 1-2 mm în diametru, cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de apă. Plantele bolnave se vor scoate și se vor arde. 8.1.12. Alte bacterioze ale tomatelor putregaiul bacterian al tomatelor de seră; focul bacterian al foliajului; ofilirea bacteriană. Boli produse de ciuperci 8.1.13. Putrezirea coletului (bazei tulpiniței) și căderea răsadurilor de legume Pythium de Baryanum Boala cea mai gravă ce poate fi întâlnită în răsadnițe, sere înmulțitor sau chiar în câmp, la plantele tinere de legume, este putrezirea coletului și căderea plantulelor. Ea se întâlnește la toate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răsadurile de legume, flori, puieți în pepiniere sau chiar la plantele din cultura mare, în toate țările cultivatoare de pe glob. Ciuperca atacă o multitudine de plante cultivate si buruieni. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat, prezintă în zona bazală a tulpiniței o brunificare a țesuturilor, care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă pe pământ unde va putrezi în întregime (fig. 101
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puternice a solului se observă doar vetre de atac fără plante răsărite, deoarece acestea sunt putrezite până la ieșirea lor la suprafață. Atacul are o evoluție mai lentă după repicare, când plantele sunt mai bine aerisite și capătă rezistență prin înverzirea tulpinițelor și formarea țesuturilor mecanice, protectoare. Absența luminii, insuficienta aerare, excesul de umiditate și pH-ul acid, sunt factori favorizanți ai instalării și evoluției grave a ciupercii Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin sporii de rezistență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1932. Pagubele cele mai mari se înregistrează în sere și solarii, dar pierderi semnificative se întâlnesc și la culturile din câmp. Simptome. Boala este întâlnită pe toate organele plantei, tulpini, frunze și fructe. Răsadurile pot prezenta zone afectate pe tulpinițe, sub forma unor pete cafenii închis, situate foarte aproape de sol. Acest atac poate produce încetiniri în creșterea sau chiar ofilirea și uscarea răsadului. După transplantare, în spații protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pătarea brună a frunzelor și fructelor sunt bune și pentru această ciupercă. 8.3.8. Alternarioza vinetelor Alternaria dauci Boala este frecvent întâlnită pe vinetele cultivate în spații protejate. Simptome. Ciuperca atacă plantele încă din faza de răsad când, pe tulpinițe apar pete brune, de formă neregulată, de 1-2 mm în diametru, situate în special în apropierea solului. Când zonele afectate devin circulare, răsadul se ofilește și se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mari, de 4-24 mm, circulare, brune, pe suprafața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]