90 matches
-
se strecoară șerpuind poteci asfaltate, cât să permită accesul mașinilor, unele de-a dreptul înguste, pentru ca pasul turiștilor să încetineze pentru a admira de la înălțime, neasemuita părticică de rai care este întâlnirea dintre ape... Pare un platou denivelat, cu forme tumulare care își etalează îndrituita calviție, “mascată” cât se poate de râpe humoase și pereți de granit ce se expun soarelui arzător. Ne îndreptăm spre Frisco pe o șuviță pietruită de drum, care ne va duce direct în postul militar Il
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
în 1906 se eidică la cifra de o sută de miliarde de dolari, la cursul de azi al monedei americane. În stânga și dreapta șoselei șerpuitoare și în pantă se observă în depărtare spinările gălbui-roșietice ale unor movile, asemănătoare cu “cocoașele” tumulare ale unei stațiuni arheologice din epoca neolitică - “înfipte” la ultimul nivel de evoluție al perioadei respective - și apoi un fel de cilindri tronconici prevăzuți cu elice care se învârt nebunește în bătaia vântului (pe care noi aici, la poalele dealurilor
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Seisme_si_poduri_in_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
pe lângă fiindul lui teluric, eul din el, creator și superior, o făcea să-l inspire și să-i netezească trăirea, vibrându-i tentațiile: Și lung gemea arcușu-acum pe strună / Îngrozitorul marș lugubru, funerar („Marș funebru”, 1965:99). Funerarul, ca manifestare tumulară, reprezintă o demarcație a unei limite pe care profanul nu o poate trece și nici simți. Bacovia a fost însă poetul-om care a trecut, a văzut ceea ce este acolo, a revenit în fiindul lui teluric și, de atunci, a
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
după împrejurări, vârstă și experiențe. Dar plăcerea atingerii trupului unei femeie nu se poate asemăna nici cu jocul cu o păpușă gonflabilă, nici cu mângâierea unei statui feminine a lui Bernini sau Rodin, a cărei atingere are gingășia rece și tumulară a bronzului sau marmurei. Oricum, femeia este, în spațiul stradal cotidian, ca și în spațiul mai intim al unei cafenele sau ceainării, un spectacol cu un unic actor, în regia fantasmelor masculinului care, în felul acesta, își satisface vizual dorințele
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_spectacolul_str_dan_caragea_1375098374.html [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
cornet sau pahar, care se zice că ar fi un deliciu, în afară de proprietățile terapeutice... Mă gândeam că o cură cu așa ceva te-ar “desocializa”, însă cu mari câștiguri pe partea terapeutică, sanogenică! Șoseaua șerpuiește pe coame de dealuri cu aspecte tumulare evidente, parc-ai zice că ești într-un spațiu turbinonar marin „întors” cu burta în sus unde puhoaiele și valurile de tsunami ieșite din „matcă” stau să te arunce dezintegrat pe țărm, însă îți revii din „alunecările” fantasmagorice atunci când vezi
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
din secolele IV - III a.Chr., adăpostește și elemente de istorie locală, precum și vitrine cu piese de arheologie originale datând din perioada culturii cucuteniene. Situată în marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, în punctul „La pietrărie”, necropola tumulară daco-getică este datată în secolul al IV-lea a.Chr. și prezintă opt tumuli (movile funerare). Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de către arheologi, cea mai mare dintre ele (movila nr. 2, cu înălțimea de 3,30 m și
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni () [Corola-website/Science/331350_a_332679]
-
În plină epoca a bronzului când probabil a fost descoperit aurul Apusenilor, așezările umane explodează și urcă de pe văile fertile ale râurilor pe vârfurile munților, până la 1300 m altitudine. La Sălciua, lângă peșteră Huda lui Papara, au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5 milenii. De aici, povestea merge mai departe... De la sfârșitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un celt de bronz, depus că ofranda zeului într-o fisură a peretelui de calcar. Puternică ginta a Apulilor, dacii
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
piese de metal, având printre altele în inventar 11 monede bizantine din bronz emise pe parcursul secolului al XI-lea. În 1941 la Ploiești, în punctul Triaj s-a întreprins o săpătură de salvare într-unul din monumentele funerare de tip tumular, urmată apoi în perioada 1942-1944 de cercetare sistematică a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epoca a fierului și sarmatice, precum și o așezare datată în secolele al III-lea - al IV-lea d.Chr. Pe
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
1846) și casele monahale (secolele al XVIII-lea-al XX-lea). În rest, alte nouă obiective din comuna Vânători-Neamț sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice necropola tumulară de „la Braniște”, lângă satul Nemțișor, datând din secolele al III-lea-al IV-lea e.n.; și situl de la „Poiana Slatinii” (satul Lunca), unde s-au găsit urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Precucuteni), neoliticul mijlociu
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
în această direcție, Leleiu, Hododul, Cehul). Cele mai vechi vestigii cunoscute până acum din hotarul localității sunt din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"). Pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz există morminte tumulare din aceeași epocă Prima atestare, ca sat românesc: 1378 (Gertheleke, Gyurgteleke, Gywrgthelek). Există o întreagă serie de mențiuni pe durata următoare. La 1762 apare Hadad Győrgytelek, iar în 1850 deja sub forma Zsurtelek. Extras din obligațiile țăranilor dependenți (în bună
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
au declarat: greco-catolici (1 persoană) și religie nedeclarată (1 persoană). Urme care dovedesc existența unor așezări umane încă din epoca prefeudală s-au identificat în comuna Valea Moldovei nu departe de Căminul Cultural, unde s-a constituit situl arheologic”Necropola Tumulară” datat în secolul III-IV după Hristos. Comuna s-a dezvoltat într-o zonă cu mare trafic comercial, în apropiere de drumurile comerciale ce legau Moldova de Transilvania și Maramureș. Nu se știe cine a stăpânit aceste ținuturi până la zidirea Mănăstirii
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
suprapunea o așezare cucuteniana. ◦PRAJENI (jud. Botoșani) - cercetări întreprinse, împreună cu Paul Sadurschi și Maria Diaconescu, între anii 1985 și 1988 - au fost descoperite, în patru puncte (Nelipesti, Alimîndra, Târna mare, Lutărie), mai multe stațiuni din neolitic (cultură Cucuteni), bronz (necropole tumulare și plane), Hallstatt timpuriu, secolele II-IV (carpi, sarmați și cultură Sântana de Mureș) și medieval (secolele XV-XIX). ◦VORONA MARE (jud. Botoșani) - în 1989 a efectuat un sondaj, împreună cu Napoleon Ungureanu, într-o așezare cucuteniana. ◦TÂRGU FRUMOS-BAZA PATULE - din 1990 a
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
bile parțial perforate, 42 pe mărgele și două piese neidentificate, toate realizate din lut ars. ◦MOVILENI (comună Helesteni, jud. Iași) - în 2001 am inițiat, împreună cu Rodolfo Striccoli (Universitatea din Bari), Vasile Cotiuga și Mădălin Valeanu, săpături într-un mare complex tumular, probabil de perioada getica. A întreprins, în cei peste 35 de ani de activitate arheologică, numeroase cercetări arheologice perighetice în localități din județele Suceava, Botoșani și Iași, în unele cazuri reușind să realizeze chiar cercetarea exhaustiva a teritoriului (comunele Verești
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
organisation interne des établissements de premières civilisations néolithiques de la Moldavie, în Arheologia Moldovei, XVI, 1993, p. 11-14. 43.Sur la datation de la mort de Décébale et de la fin des guerres daco-romaines, în Thraco-Dacica, XIV, 1993, p. 143-148. 44.Apariția înmormântărilor tumulare și a incinerației la est de Carpați, în Memoria Antiquitatis, XIX, 1994, p. 193-199. 45.Un nou tip de idol în cultura Cucuteni, în Codrul Cosminului, S.N., 1 (11), Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, 1995, p. 191-194. 46.Personalitatea și
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Preoțești, în Cercetări arheologice, VII, 1984, p. 81-84 (în colaborare cu Dr. Popovici). 5.Șantierul arheologic Preoțești-“Dealul Cetății” (jud. Suceava), 1983, în Cercetări arheologice, VIII, 1986, p. 37-41 (în colaborare cu Dr. Popovici). 6.Săpăturile din 1985 din necropola tumulara de la Prajeni (jud. Botoșani), în Hierasus, VI, 1986, p. 15-23 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 7.Târgu Frumos - “Baza Patule”, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1994, Cluj-Napoca, 1995, p. 93-94 (în colaborare cu D. Boghian). 8.Târgu Frumos, în Cronică
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
la Mena, Bari, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,III-IV, 1996-1997, p. 231-232. 23.Dan Monah, Plastică antropomorfa a culturii Cucuteni-Tripolie, Piatra Neamț, 1997, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 225-230. 24.O.Levitchi, I.Manzura, T.Demcenko, Necropola tumulara de la Sarateni, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 232-236. 25.S.A.Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (I). Habitatul turdasean de la Orastie-Dealul Pemilor, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 221-225 (în colaborare cu V.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
disting pentru acea perioadă: cultura Odischi, grupele Sioni și Maikopi (în vest); cultura Șulaveri, grupul Sioni (în est), cu stațiunile reprezentative Șulaveri Gora și Chramis Didi Gora. În epoca bronzului timpuriu se produc schimbări în structura socială, dovedite de înmormântările tumulare de tip Martqopi și Bedeni ale culturii Kura-Araxes, de vestigiile de așezări fortificate și de dezvoltarea metalurgiei. O așezare fortificată cu două necropole în preajmă a fost descoperită în Kvazchelebi, tumuli cu manta din piatră sau pământ, în ale căror
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,23%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În comuna Bârsești se află situl arheologic de interes național din „Lacul Dumbrăvii”, unde s-a descoperit o necropolă tumulară de incinerație din Halstattul târziu, sit ce a dat numele culturii arheologice Ferigile-Bârsești. În rest, în comună mai există șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Patru sunt situri arheologice așezarea
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
funcționale. Având în vedere contextul descoperirii, celtul de la Huda poate fi considerat drept o depunere cu caracter votiv, el încadrându-se astfel în categoria binecunoscută a ofrandelor din peșteri. Tot în apropierea peșterii Huda lui Papara au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5000 de ani. De atunci acest sat este locuit fără întrerupere. Dacii din neamul Apulilor, amestecați apoi cu românii atrași de aurul din zonă au supraviețuit până azi neamestecați cu alte popoare. Muntele și pădurea i-a aparat
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
obiecte de piatră cioplită, descoperite pe malul stâng al Arieșului, între Valea Sărată și CERCON Arieșul S.A. (fosta "Industria de Lut S.A."). Din faza de tranziție de la Neoliticul târziu la epoca timpurie a bronzului (1900-1700 î.C.) datează un mormânt tumular , descoperit in zona stației de transformatoare electrice și a racordului CFR dintre Turda și Războieni, cercetat parțial în 1967. Mormântul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cca 50 m, înălțimea cca 2 m), acoperă o groapă mortuară (în care s-a
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
Satul Gură Răcătău a fost desființat și comasat cu satul Gură Răcătău. Patru obiective din comuna Horgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate că situri arheologice necropola tumulara din punctul „Movilita” de la Răcătău de Jos, aparținând culturii geto-dacice (perioadă Latène, secolele I î.e.n.-I e.n.); și așezarea fortificata „Cetățuia” de la nord-est de satul Sohodor, pe malul stâng al Răcătăului, aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului. Celelalte două sunt
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
înseamnă proprietatea lui Gheorghe), iar cele mai vechi vestigii cunoscute până acum, din hotarul localității, datează din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz, unde există morminte tumulare (Dâmburele în Giurtelec) din aceeași epocă. Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei Rogoz născută Dan) și-a început studiile în satul natal (1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
pentru care s-au sacrificat patru cai (calul era un bun prestigios). Herodot desemna casele nobile ale epocii arhaice ca 'tetrippotrophoi', cei care creșteau patru cai. Detaliile funerare amintesc de ritualul descris de Homer pentru incinerările eroilor cu mari construcții tumulare. În Cipru, descoperirile arheologice se înscriu între dovezile unei civilizații complexe. Mormintele cu camere funerare de tip micenian continuau să fie utilizate, implicând aspectul continuității de stil și de structura socială. Înmormântările cu care de lupta delimitează extrem de sugestiv fenomenele
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
multe luni ca o vacă. În plus, o bivoliță ajunge la patru ani la maturitate, nu la doi, precum junica. De aceea, în prezent în sat nu mai există drigane. În Felmer, în anul 1867 a fost descoperită o necropolă tumulară formată din două movile, care datează din Epoca Bronzului. Cele două movile conțin: În "Repertoriul Arheologic Național" sunt înregistrate 5 obiective din Felmer: Istoria amintește de moartea în Felmer a episcopului de Mediaș și voievodului Emeric Țibac (Emerich Cibák / Emerik
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
li s-au acordat privilegii și urbea a prosperat din punct de vedere economic, social și cultural. În prezent, în acest spațiu, își are sediul , exponatele ilustrând evoluția unor așezări umane în zonă, încă din zorii preistoriei. Dovezile unor necropole tumulare permit o percepție vizuală asupra modului de viață și a credințelor unei populații străvechi. Colecția de arme medievale (paloșul orașului, spade, săbii, cămăși de zale) „vorbește” despre cavaleri legendari, eroi și armate strălucitoare care și-au câștigat gloria luptând pentru
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]