4 matches
-
urmărim și gândurile (monolog interior!), ce-o să zică președintele când o să audă, ce-or să zică ceilalți, care negreșit se vor adund buluc în curtea gospodăriei când o să-i dea drumul... Cui, la ce? Ei, suspense, oricum va fi mare turbureală și el va putea apoi să umble cu fruntea sus și să doarmă liniștit. Până la urmă aflăm în sfârșit că vroia să cumpere un motor și să-l predea, gratis, bineînțeles, gospodăriei. Ce fel de motor? Nu se spunea, de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Și aici autorul deveni deodată foarte realist și în același timp foarte modern, eroul nu triumfă (eroii moderni acționează riscând și încheind printr-un eșec), numai că prin curtea gospodăriei erau doar câțiva oameni, președintele lipsea, iar motorul, ca să stârnească turbureală, trebuia întîi de toate să meargă. Ei, nu mergea, pufăia îngrozitor, tușea, exploda învăluindu-l pe erou într-un fum negru și înecăcios. Da, viața e un fum, dar merită să lupți cu ea și să învingi și mai ales
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Să nu mă-nfruntez, Doamne, la ceas de mînie, Cînd îm vei lua sama, cu a Ta urgie. Ce-Ț fie, Doamne, milă de-a mea lîngegiune, Oasele mi le strînge cu vindecăciune. Mi-i sufletul în groază și-n grea turbureală De zua cea de samă și de sîrguială. Pînă cînd, milostive, vei face zăbavă Să mă-ntorci din pierzare la svînta Ta slavă? [...] Mă trudesc fără vreme cu suspini, cu jele, Spăl în nopțîle toate perinile mele Cu lacrămile mele
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
cântec/ Și jocurile noastre sfințească țerna ta,/ Pământ pe care nimeni în veci nu-l va supune!” Nicolae Iorga. Cărțile lui Nicolae Iorga. Articolele de revistă, studiile, pamfletele, portretele, polemicile. Șuvoi incandescent, fluid, frământat, torturat - rostogolind stâncile și pietrișul erudiției, turbureala patimii, și covârșind. Covârșind prin viziunea nesfârșită, sângerată de jăraticul amurgurilor apocaliptice, frântă de zăbala fulgerelor cu tăinuite și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă frunțile. Și înfioară, rodnic, adâncurile sufletului. MIRCEA ELIADE N. Iorga a fost uluitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]