3 matches
-
cu Norvegia" în 18 pagini. În tipăritura "Foaie pentru minte, inimă și literatură" din 1849, se spune că s-ar fi simțit nevoia de a "lăți științele geografice și statistice, spre a înlesni cititorilor de la țară înțelegerea evenimentelor, atât de turburoase"4. * * * Cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin erau printre primii care s-au referit la "svezi" (suedezi). Ion Neculce povestește despre suedezi, în legătură cu conflictele lor cu polonii, războaiele cu rușii, isprăvile lui Carol al XII-lea, iar Miron Costin despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
o figură retorică (ce va fi dominantă În Basme). Ea se bazează, aș zice, pe un evident gust al vălmășagului, pe o sensibilitate la frenezia dezordinii. În Florile Bosforului universul este Închis, lucrurile parazitează. În Basme fantezia fabrică un univers „turburos”, demonic, stăpînit de forțe misterioase. Să cităm pe drept celebrul blestem al babei din balada Mihnea și baba: „Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadaver și-n visu-ți să-l vezi, Să strîngi tu În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dintr-un concurs dificil. În Basme, spațiul se deschide din nou spre universul dinafară. Devine vast și misterios. În muntele rîpos, Într-o peșteră, se află palatul patinați/or luminat de o „flacără misterică”. Peisajul este tenebros alpin: rîpe sălbatice, „turburoase unde”, vuiet de prigori, nori ce fumegă, lună „gălbenindă”, duhuri neguroase, schelete etc. Locul mesei din Legende l-a luat aici peștera stîncilor alpice: loc de refugiu, sălașul duhurilor rele, spațiul infernalelor comploturi. Aici ascunde zmeul pe fia de Împărat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]