106 matches
-
schimbă, în loc de român să te cheme dac ci : gena, educația, cultura, mediul în care ai trăit și tot ce ai dat și primit cât timp ai stat pe pământ. Mai bine ne-am gândi cum să scăpăm de țigănismele și turcismele care ne-au năpădit, de excesul de șmecherisme și hoțisme care încep să se citească flagrant pe fața și în limbajul corpului nostru. Suntem ,,excelenți,, vorba lui Pleșu,( suflată de la Puric), dar uităm repede cat de greu le-a fost
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1434641149.html [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
exprima, cum spunea Tudor Vianu, „toată bogăția plastică a detaliilor pe care dorea să le noteze”, fapt pentru care „de dragul termenului propriu se ducea să-l caute în vechiul fond arhaic al limbii sau în acele dependențe de grecisme sau turcisme”. NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2263, Anul VII, 12 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1489307379.html [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
chip. La 12 februarie 2008 televiziunea națională aduce la masă rotundă pe ministrul culturii, un mare muzician, un profesor universitare de limbă română, compozitori de manele, directoarea Muzeului Țăranului Român și câțiva lăutari specializați. Manelele s-au născut din influența turcismelor asupra muzicii lăutărești, adăugând izul muzicii indiene din filme și modificate de cântăreții de petrecere. Pruteanu arată că manele se cântă pe texte jalnice. Se evită cultura și pe locul necultivat vin buruieni, adică se întinde măgăria până în Franța unde
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Manele_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
Fărâmița Lambru, Florea Cioaca, Ioana Radu, Tita Bărbulescu, Ion Ghitulescu sau Siminica. Adevărată muzică tradițional lăutăreasca cu versuri inspirate din viața și trăirile românului, spre deosebire de manelele actuale cu influențe orientale. Pe mine nu mă poate inspira o astfel de cultură. Turcismele și orientalismele nu fac parte din cultura mea sau a țării în care trăiesc. De turcisme ne mai aducem aminte doar pe la istorie, iar acolo niciodată de bine, tot timpul numai războaie sau biruri! Dar..., totodată..., îl respect pe cel
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
cu versuri inspirate din viața și trăirile românului, spre deosebire de manelele actuale cu influențe orientale. Pe mine nu mă poate inspira o astfel de cultură. Turcismele și orientalismele nu fac parte din cultura mea sau a țării în care trăiesc. De turcisme ne mai aducem aminte doar pe la istorie, iar acolo niciodată de bine, tot timpul numai războaie sau biruri! Dar..., totodată..., îl respect pe cel care ascultă și caruia-i plac manelele. E ca si cum ți-ai formă o opinie “dezaprobatoare” față de
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
culturală a popoarelor turcice . În literatura de specialitate, termenul de „panturcism” este folosit pentru descrierea ideii unității politice, culturale și etnice al popoarelor vorbitoare de limbi turcice. Termenul „panturcism” s-a format prin adăugarea prefixului „pan”, din πᾶν = toți, la „turcism”. Deși popoarele turcice au rădăcini istorice, culturele și lingvistice comune, apariția mișcării panturcice este un fenomen relativ recent, apărut la sfârșitul secoluli al XIX-lea și poate fi comparat cu mișcările europene semănătoare: panslavismul și pangermanismul. Ideologii panturcismului pun accentul
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
toate momentele istoriei și să îi ignore pe armeni, care au fost condamnați la uitare. Ziya Gökalp a redefinit panturcismul drept un concept cultural, academic Panturcismul a fost perceput de cercurile imperiale ruse drept o mișcare politică, iredentistă agresivă. Termenul „turcism” a început în timpurile țariste să fie folosit cu prefixul de origene greacă „pan” pentru a rezulta „panturcism”-ul. Popoarele turcice ale Imperiului Rus au fost considerate favorabile expansiunii turce, iar un intelectual musulman de frunte ca İsmail Gaspıralı a
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
etnice în regiunile care fuseseră mai înainte zone multiculturale precum Khiva/Khwarezmia, valea Fergana și Caucaz. Clasificarea menționată mai sus nu este de aceea nici în detaliu, nici în general suficient de exactă. Un alt aspect dezbătut este influența pan-turcismului și naționalismului în creștere asupra percepțiilor diviziunilor etnice din republicile din Asia Centrală care și-au câștigat de puțină vreme independența. Popoarele turcice diferă de multe ori în ceea ce privește înfățișarea fizică. Majoritatea popoarelor turcice, din vestul Chinei până în răsăritul Europei, se pare
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
unele popoare turcice de religie budistă, mozaică, zoroastrică și bahá'í Unii se referă la țările, regiunile și popoarele turcice ca la o parte a "lumii turce". Alții sunt îngrijorați că aceasta este un rezultat și un exemplu al "pan-turcismului", creat să încurajeze dorințele hegemonice sau chiar imperiale ale Turciei moderne. Susținătorii acestui termen arată că, în același fel, arabii cred despre ei că fac parte dintr-o mai mare "lume arabă". Este de asemenea spus că încurajarea acestor afinități
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
Smyrna, care erau dificil de eliminat, din cauza prea multor martori prezenți, nu mai persistau nici măcar insule de supraviețuitori: femeile și fetele răpite, dispărute în secret în case turcești, sau reeducate în școlile islamice, cum ar fi cea condusă de apostolul turcismului Halide Edip Adıvar; copii adunați în orfelinate; câțiva salvați și ascunși de vecini sau prieteni musulmani; sau, în orașe din centrul orașului, câteva familii au fost cruțate datorită fermității unui vali sau a vreunui caimacam. Aceste masacre au costat viața
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
Gench Atsîzi (), formațiune al cărei nume este luat după numele lui Husein Nihal Atsîz, unul din personalitățile importante ale Turcismului, este o mișcare de tineret Turcistă-Turanică. Organul editorial al grupului este revista Ötüken publicată lunar. Grupul, a continuat să se organizeze în mod oficial, prin înființarea în anul 2014 a Asociației Turciștilor-Turaniștilor. Moștenirea pe care o avem (Sahiplendiği miras) Pe
Genç Atsızlar () [Corola-website/Science/335478_a_336807]
-
torso" a încercării comediografice, cît și la adresa polemică (primejdioasa) a satirei conținute. Oricum ar fi, incizia în materia istorică, în culisele Curții Vechi, pictură caracterelor și moravurilor șunt calități inegalabile în textul lui Rigas. Ele șunt amplificate prin coloritul lingvistic: turcisme și vocabule românești dau relief plastic monoloagelor sau replicilor; că și, de altfel, dozarea aparteurilor, comentariile de subsol ale autorului, conferind un pigment salvator ținutei pe alocuri didactic-expozitive. Curios, acest mic joc satiric - cu sarcasmul, fierea și cîteodată nuanță să
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
în peste 140 de țări, bănci, companii media. Revista susține că, Gulen chiar dacă clericul promovează dialogul interconfesional, detractorii îl acuză că urmărește o agendă islamistă secretă, ba mai mult accuza că "Mișcarea Gulen este o sectă". Un indiciu despre promovarea turcismului este dat de specialziarea oficială a Facultății de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Universității de Sud-Est Lumină, Specializarea "Engleză-Turcă". Mișcarea Gulenistă s-a extins în România prin organizația "Lumină Instituții de Învățământ". În decurs a 20 de ani, Lumina a creat
Mișcarea Gülen () [Corola-website/Science/332026_a_333355]
-
generații” ce ar fi permis generalizarea folosirii acestor limbi mai mult sau mai puțin noi. În acest context a avut loc limbii române (prin efortul unor oameni precum Ion Heliade-Rădulescu), (grație muncii unor oameni ca August Treboniu Laurian) sau înlocuirea turcismelor și a grecismelor cu neologisme luate din franceză (efect al faptului că de la est și de la sud de Carpați din cea de-a doua jumătate a secolului XIX și-au făcut studiile în Franța). Începând cu cea de-a doua
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
am întrebat pe bărbatul despre care ni se spusese că ne e confrate: Sunteți român? Da... De unde? De pe Valea Timocului... Adică, de fapt, nu din România, ci din Serbia, am înțeles noi. Vorbea bine românește, dar păstra în vocabular numeroase turcisme, grecisme și mai ales slavonisme. Totuși, ne-am înțeles cu el. Ne-a spus că a făcut școală de bucătari, a învățat bine suedeza, are doi copii, soția este infirmieră medicală și lucrează aici de zece ani. I-am reținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vizând semantismul dezvoltat în limba de origine, neogreaca, precum și din perspectiva tendințelor sale în limba de azi, a valorilor stilistice pe care le dezvoltă: "La formarea valorii depreciative a lui -ache au contribuit decisiv conotațiile culturale ale grecismelor și ale turcismelor, legate de o anume epocă balcanizantă și apoi de respingerea ei odată cu modernizarea occidentală - dar desigur și faptul că e vorba de un sufix diminutival: diminutivele dezvoltă adesea, prin contrastul dintre sufix și bază, valori ironice (scriitoraș, doctoraș)." Punând sub
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și I. Al. Brătescu-Voinești, ca și al pieselor lui Tudor Mușatescu. Umorul este înduioșat și binevoitor, amestec de proză și poezie. O înclinație deosebită are prozatorul pentru descrierea interioarelor de modă veche, prilej de înșirare încântată a unor cuvinte arhaice, turcisme și grecisme, cu mari efecte evocatoare. Cu aceeași savoare lexicală sunt realizate și siluete din Bucureștii de altădată, vechi lăutari și cântăreți bisericești, printre care se întrevede, uneori, silueta lui Anton Pann. Versurile lui T., incluse în Icoane (1891) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
număr mai redus: a noțiunea de "a conduce" - fundamentală după 1900 în domeniul managementului - era redată în operele cronicarilor moldoveni, prin forme precum: "a ținrea" (cf. lat. tenēo, -ere), "a despunre" (cf. lat. punire), "dux" (cf. lat. dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
special, observă Inga Druță. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir utilizează numeroase unități terminologice de origine turcă, ce aparțin limbajului administrativ, cu termeni complet neadaptați specificului limbii române. Conceptul de "conducător" și funcțiile de conducere ale statului își găseau expresia în turcismele sau în formele mixte etimologic: "sultan", "chehaia", "tefterdar", "reis-effendi" etc, în termeni prin care sunt denumiți slujitorii împaratului: "vizir", "capuchehaiele", "mehtupci-effendi" (primul logofat al vizirului), "cîzlar-agasi" (mai marele eunucilor), "hase-agasi" (sol), "madenkalfasi" (mai mare peste mine), "ischimne- agasi" (însoțitorul Domnului
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
homerică fiind turcită în "nadir latent", poetul se lasă în voia unui Kief oriental, cu lenea lui caracteristică. În acest univers, Nastratin Hogea se autoconsumă "Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el", Domnișoara Hus este caracterizată și prin turcisme: "Este domnișoara Hus/ (Carnaksi, Mașala!)/ Cu picioare ca pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva"; ea este spiritualizată grotesc, chemând amanții prin incantații vrăjitorești; 11. Eptagonul cu cele "șapte semne, puse ciclic", din poezia Încheiere; cetatea Isarlâk, situată "la mijloc de Rău
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de neprevăzut, înspăimântând și pe Necuratul. Caragiale creează "un portret de femeie suprademonică" (v. Fanache), și prin culoarea locală devine "un mare promotor al balcanismului". El are "gust pentru balcanitate" (Pompiliu Constantinescu), folosind termeni din vocabularul epocii fanariote, grecisme și turcisme. Două loturi Nuvela ilustrează drama omului obișnuit pus în situații neobișnuite: un funcționar dornic de îmbogățire, cu un destin aflat la limita dintre comic și tragic. Acțiunea se desfășoară în jurul căutării biletelor de la loterie. Protagonistul, Lefter Popescu, împrumuta bani pentru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
În schimb, și-și schimbă numele În peșcheș. Adică și cel ce dăruiește, și cel ce primește, conștientizează că orice „ceva“ are un preț, iar dăruitorul, de fapt doritorul, se grăbește să achite prețul... Și nu Întâmplător am amintit două turcisme, căci cine putea avea astfel de termeni decât un popor hoinar, apoi dedulcit la a-și umple haznaua - alt turcism -, nu al nostru, bogat prin hărnicie și statornicie? Evoluția ad-hoc merge mai departe. Darul cu scop conștientizat de dăruitor, peșcheșul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceva“ are un preț, iar dăruitorul, de fapt doritorul, se grăbește să achite prețul... Și nu Întâmplător am amintit două turcisme, căci cine putea avea astfel de termeni decât un popor hoinar, apoi dedulcit la a-și umple haznaua - alt turcism -, nu al nostru, bogat prin hărnicie și statornicie? Evoluția ad-hoc merge mai departe. Darul cu scop conștientizat de dăruitor, peșcheșul conștientizat și de primitor, devine haraci - tot turcism -, nu doar conștientizat de primitor, dar cerut insistent, mereu În umbra unor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
decât un popor hoinar, apoi dedulcit la a-și umple haznaua - alt turcism -, nu al nostru, bogat prin hărnicie și statornicie? Evoluția ad-hoc merge mai departe. Darul cu scop conștientizat de dăruitor, peșcheșul conștientizat și de primitor, devine haraci - tot turcism -, nu doar conștientizat de primitor, dar cerut insistent, mereu În umbra unor represalii. De acum nu mai e vorba doar de a propti o avere, ci de a consimți la diminuarea ei; și salutar este ca, În vreme ce poalele movilei sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Este un fenomen asupra căruia s-au aplecat de-a lungul timpului și lingviști de talia lui B.P. Hasdeu sau Lazăr șăineanu. Ultimul, în studiul Influența orientală asupra limbii române (1900) face adesea distincție între sensul „vechi și serios” al turcismelor și sensul peiorativ și ironic pe care ele l-au căpătat odată cu trecerea timpului. Dacă ne referim doar la „haram”, în acest volum el primește următoarea definiție principală : „Afurisit, blestemat, opus lui halal”, iar cu sens figurat : „Pe nedrept, nemeritat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]