125 matches
-
11.1931 în Chișinău) și Maria, născută la data de 16 iulie 1973 în localitatea Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str.-la Studenților nr. 7/3, ap. 23. (1315/2002) 41. ZOLOTCOV NATALIA, fiica lui Turculeț Gheorghe (n. 29.06.1926 în Coșnița, Dubăsari) și Nina, născută la 25 august 1962 în localitatea Coșnița, Dubăsari, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Academiei nr. 11, bl. 3, ap. 1. (1432/2002) Copii minori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170674_a_172003]
-
localitatea Pohoarna) și Valentina, născută la data de 1 aprilie 1982 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, șos. Balcani nr. 8, ap. 106. (16.910/2003) 12. Armaș Viorica, fiica lui Turculeț Carp și Ana (fiica lui Eremia Teodor, născut la 26.05.1921 în localitatea Nimoreni), născută la data de 15 decembrie 1972 în localitatea Nimoreni, raionul Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Malcoci, raionul Ialoveni. (393
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203955_a_205284]
-
Toma Gh. Constantin 2150. Tomsăscu I. Gheorghe 2151. Tonegariu Gh. Grigore 2152. Tonegaru C. Neculai 2153. Topciu Gh. Mihai 2154. Totoi I. Dumitru 2155. Trofin D. Ioan 2156. Tudosă I. Costache 2157. Tudose A. Paramon 2158. Tudurachi N. Vasile 2159. Turculeț M. Costache 2160. Turcuman Gh. Gheorghe 2161. Țibuleac Maria Ioan 2162. Țugulea Gh. Ioan 2163. Țuțuianu Maria Mihai 2164. Ungureanu C. Vasile 2165. Ungureanu D. Ioan 2166. Ungureanu Gh. Constantin 2167. Ungureanu Gh. Dumitru 2168. Ungureanu Gh. Ioan 2169. Ungureanu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Toloș S. Niculai 3539. Tomăscu I. Ioan 3540. Tomuț Ț. Gherasim 3541. Torohtei C. Nicolai 3542. Trofin Gh. Vasile 3543. Tucaliuc I. Gheorghe 3544. Tudosă I. Costache 3545. Tufa Gh. Neculai 3546. Tun P. Alexandru 3547. Turcu I. Georgi 3548. Turculeț Gr. Gheorghe 3549. Tărca I. Dumitru 3550. Țăranu V. Pantelimon 3551. Țebrean G. Toader 3552. Țibichi N. Constantin 3553. Țigănescu P. Gavril 3554. Țîmpău Ț. George 3555. Țolescu I. Nicolae 3556. Țolescu P. Gheorghe 3557. Țugui G. Dimitrie 3558. Țugui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
190, Jud. Ilfov țel: 0213524160 0722510286 27067 SANDU IOANA VERONICA (n.1974) Pantelimon str Cluj nr 4, Ilfov țel: 0745011171 17948 TUDORAN CAMELIA (n.1969) Otopeni, Str. 23 August nr. 1, bl. B1-1, Sc. 2, ap11 țel: 0213515461 0722780392 23724 TURCULEȚ ELENĂ (n.1953) Buftea Str. Buc-Targoviste 147;bl 27, sc. 1;ap. 6 țel: 0744343326 17873 VECERDEA GABRIELA (n.1967) Corbeanca, sat Ostratu str Pădurii nr 49 , Ilfov Secțiunea IV B 27527 ANDRONESCU GABRIEL FLORIN 4532 SC ANDRONESCU CONSULTANȚĂ ȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
92. TANAȘCIUC IURIE, fiul lui Nicolae (n. la 25.11.1939 în Todirești) și Maria, născut la data de 13 ianuarie 1965 în localitatea Todirești, județul Ungheni, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Budești.(2215/2002) 93. TURCULEȚ SERGIU, fiul lui Ion (fiul lui - și Elena n. la 03.05.1909 în Manta) și Maria, născut la data de 21 august 1974 în localitatea Manta, județul Cahul, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Manta, județul Cahul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171155_a_172484]
-
savoare. În toamna anului 1679, aflat în drum spre Istanbul pentru a transmite un mesaj tainic sultanului din partea regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, abatele francez Paul de Marenne tranzitează Principatul Moldovei, călăuzit de la Liov de căpitanul mercenar Ilie Turculeț. În ținutul Romanului, ei se întâlnesc cu beizade Alecu Ruset, fiu de domnitor, căruia i se încredințase protejarea înaltului oaspete, iar suita mărită se îndreaptă către Iași pentru ca abatele să fie prezentat domnului Gheorghe Duca. Pe parcursul călătoriei, oaspetele francez are
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
tatălui său, domnița Catrina acceptă nunta, iar alaiul domnesc se îndreaptă spre Moldova. Alecu Ruset se îndreaptă și el înspre Iași, ocolind pe la Belgrad, prin Transilvania și prin Polonia, unde plătește un grup de briganzi polonezi și pe căpitanul Ilie Turculeț pentru a-l răpi pe beizade Ștefan înainte de nunta domnească. Mirele este răpit, dar oștenii conduși de serdarul Constantin Cantemir îi ajung din urmă pe răpitori și-l capturează pe Alecu Ruset. Adus legat la Iași, tânărul fiu de domn
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
o frescă istorică a Moldovei, descriind drumurile, îndeletnicirile și obiceiurile oamenilor, precum și ospețe și nunți la care se consumă sarmale, claponi rumeniți în țiglă și plăcinte poale-n brâu. El nu uită să menționeze și tradițiile bahice moldovenești, căpitanul Ilie Turculeț afirmând la un moment dat "„căci, ca drept moldovan, dau mare cinste și laudă vinului de la Cotnari”". Romanul dezvăluie și alte calități specifice ființei românești precum voia bună, jovialitatea, cumsecădenia sau bonomia. Călătoria prin Moldova îi prilejuiește abatelui Paul de
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
și Nadejda), născut la data de 10 martie 1978 în localitatea Doltu, județul Fălești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Independenței nr. 14, bl. 1, ap. 59. (1.316/2004) 325. Ulinici Tamara, fiica lui Turculeț Ion (născut la 1.05.1928 în localitatea Vărzărești, județul Ungheni) și Maria, născută la data de 15 noiembrie 1957 în localitatea Vărzărești, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Vărzărești, raionul Nisporeni. (2.858/2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
partea de centru sud a raionului Storojineț și foarte aproape de frontiera cu România. Prima mențiune a localității Pătrăuții de Sus se află într-un document din anul 1610, perioadă când făcea parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Familia Turculeț este originară din acest sat, ea jucând un rol important în armata poloneză . În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Pătrăuții de Sus, Storojineț () [Corola-website/Science/309340_a_310669]
-
un fel de activitate economică. Astfel Mitiu Mihu, Simion Mihu, Nicu Brănici, Andrei Munteanu, Marin Țacu, Gheorghe Cazacu erau cunoscuți nu numai la Pogănești, dar și la Huși, și în satele vecine ca grădinari (legumicultori) iscusiți, iar Ion Mitan, Matei Turculeț nu-și puteau inchipui viața fără pescuit, vindeau pește în toate satele vecine de pe valea Lăpușniței. Cu părere de rău urmașii lor în virtutea unor împrejurări, îngrădirea Prutului cu sârmă ghimpată, asanarea bălților, au uitat de aceste meserii. În 1949 primul
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
și Tudora, cu domiciliul actual în Austria, 3441 Judenau, Florianipark 1, cu ultimul domiciliu din România, Predeal, str. Avram Iancu nr. 4, județul Brașov. 113. Maringele Lăură, născută la 28 ianuarie 1968 în Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, România, fiica lui Turculeț Adrian și Laurentia, cu domiciliul actual în Austria, 6710 Nenzing Montforstr. 3, cu ultimul domiciliu din Romnia, Iași, str. Macazului nr. 11. sc. B, județul Iași. 114. Disaga Ion, născut la 23 septembrie 1961 în localitatea Sasca Montană, județul Caraș-Severin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
412 metri, se află pe malul râului Sirețel, în partea de centru sud a raionului Storojineț și foarte aproape de frontiera cu România. Localitatea Pătrăuții de Jos a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Familia Turculeț este originară din acest sat, ea jucând un rol important în armata poloneză . În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Pătrăuții de Jos, Storojineț () [Corola-website/Science/311744_a_313073]
-
pe Antiohie Jora ca hatmanul; acesta a strâns o oaste și i-a atacat pe joimiri, alungând garnizoanele poloneze din mănăstirile Agapia, Secu și din Schitul Hangu. În ajutorul polonezilor a venit o oaste de mercenari moldoveni condusă de căpitanul Turculeț. Acesta din urmă a fost prins viu, dar a scăpat. Prin Tratatul de la Karlovitz (1699) s-a stabilit ca polonezii să părăsească cetățile și mănăstirile din Moldova, iar turcii se obligau să nu refacă cetățile din Moldova. Cu toate acestea
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
în afara membrilor colegiului de redacție, îi amintim pe Alexandru Zub, Gavril Istrate, Mihai-Răzvan Ungureanu, Vasile Adăscăliței, Ion Popescu Sireteanu, Alexandru Husar, Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Ilie Seftiuc, Constantin Ciopraga, Gligor Popi, Ioan Holban, Grigore Ilisei, Dumitru Acu, Dumitru Năstase, Adrian Turculeț, Ion H. Ciubotaru, Stelian Dumistrăcel, Vadim Bacinschi, Petru Zugun, Valeriu P. Stancu, Lucia Cireș, Mihaela Paraschiv, Ofelia Ichim, Mircea Ciubotaru, Dan Mănucă, Dorin Lozovanu, Eugen Munteanu, Mircea Pahomi, Valentin Alexei Constantinov, Silvia Ciubotaru, Corneliu Filip, Dragoș Petrescu, Gheorghe Platon, Ion
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
rucsacul cu alimentele necesare, un kit de supraviețuire și haine. Dintre cei 849 de concurenți care s-au prezentat la start, doar 811 au terminat cursa, iar s-a clasat pe locul 621. Între participanți s-au aflat și Gabriel Turculeț, din Doha, Qatar, Gabriel Laczko, reprezentând Elveția, precum și Bogie Dumitrescu, din partea echipei SUA. În aprilie 2012, Paul Dicu a participat din nou la Maratonul Nisipurilor, reușind să își depășească performanță de anul trecut, plasându-se pe locul 521 din cei
Paul Dicu () [Corola-website/Science/322537_a_323866]
-
1997, 325 p. 6. Biblia 1688, Pârș VIII, Paralipomenon I ÎI, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Editura Universității “Alexandru Ioan. Cuza”, Iași, 2011 (coautor; coordonator). 1. Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe. Coeditor alături de Carmen Gabriela Pamfil, Ioan Oprea și Adrian Turculeț, în ANLL (1992 1993), Iași, 1994 (separatum, 190 p.). 2. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, Iași, Editura Universității, 1992, (coeditor alături de Dumitru Irimia, 360 p.). 3. Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia, Iași
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
, publicație apărută la București între 18 decembrie 1922 și 29 martie 1923 (trei numere). Director este Mihail Aur. Antonescu, iar prim-redactor N. Turculeț. Revistă a Societății „Ioan Heliade Rădulescu” a elevilor Liceului „Sf. Sava” din București, R.f. are ca scop „să probeze dragostea de frumos a elevilor colaboratori”. În cuprins se includ versuri, schițe, maxime și aforisme (din Seneca, Michelangelo, Shakespeare, Byron, Ernest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289127_a_290456]
-
s-au retras cu mult înainte ca el să ajungă în sudul țării. În timp ce Ștefan își aduna oastea și își așeza tabăra la Vaslui, o nouă solie era trimisă regelui polon, care ajungea la trei zile în urma soliei lui Ștefan Turculeț. Domnul Moldovei îi făcea cunoscut regelui felul cum au evoluat evenimentele și pagubele suferite de țară. Totodată, îi cerea regelui să-i trimită în ajutor oastea polonă, solicitându-i de data asta întregul sprijin militar, pe care Polonia putea să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cap, zise țăranul, Nici mai este de vorbit, Căci o știu, o știu sărmanul Că de mult i s - a 'mpuțit. Vream să văd încai la coadă dacă este precum spun, Căci se poate de 'ntîmplare să rămâie ceva bun. TURCULEȚUL ȘI MUMĂ - SA Turculețu 'n agonie era acum pe sfârșit; Iar mă - sa 'ncurajîndu - l îi zice: - O fătul meu! Ce ferice ești tu astăzi că acuma negreșit O să, zbori de - aici în ceruri și de - aici, vrând Dumnezeu, În
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
limbii și literaturii române în învățământul primar. București, Corint, 2002, 320 p. Conține bibliografie [115] TEODORESCU, ANA; TEODORESCU, EUGENIU-SORIN, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Ed. a 2-a revizuită. București, Niculescu, 2002, 232 p. [116] TURCULEȚ, ADRIAN; SEGHEDIN, ELENA, Limba și literatura română. Cursuri Anul II. Dialectologie românească - Semestrul I; Elemente de didactică - Semestrul II. Iași, Editura Universității “Al. I. Cuza”, 2002, 86, 89 p. (învățământ la distanță). [117] VIANU, LIDIA, English in style. Retroversiune și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și zama de potroace, dar și vinul d e Cotnar . Astfel, în romanul amintit mai sus, în vara a nului 16 79, la Hârlău, sosește abatele de Marenne, dintr-o veche familie franțuzească, în chip de misionar. Îl călăuzea Ilie Turculeț, căpitan de steag și era așteptat de Duca Vodă. Este întâmpinat și de beizade Alecu Roset, care l invită la proprietatea sa de la Cotnari. Dar în drumul lor întâlnesc un răzeș, Lăzărel Griga, care-i invită peste noapte la casa
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe cei doi oaspeți de soi și pe Turculeț, oaspetele deosebit al șătrarului cu care avea el o vorbă; le împinse scaune acoperite cu plocăzi, încărcă pe brațe hainele groase ca să le usuce de jilăveală la focul de jos; apoi se întoarse îndată și aruncă din fugă pe masă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
l prețui de puțină v aloare. Oftă după obicei, căci avea inima cam grasă și se în toarse cu o figură destul de jalnică spre însoțitorii săi. Ei nu păreau impresionați de frugalitatea și lipsa de finețe a gustării. Căpitanul Ilie Turculeț, cu gravitate, cuprin se în mâ na stângă o ceapă care i se păruse mai în culoarea raculu i fiert. Potrivind-o la marginea mesei și ținând o strâns, izbi scurt cu p umnul drept zdrobind-o. Plecându-și spre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]