125 matches
-
ș-o deșertă pe nerăsuflate, c o poftă nemaipo menită. - Domnule abate - îi zise zâmbind Alecu Ruset, care-l pândea de câteva clipe cu viclenie - așteptând o mâncare caldă, poate n-ar fi rău să încerci și domnia ta metoda căpitanului Turculeț. - Să încercăm, răspunse domnul de Marenne, după o clipă de șovăire. Într-adevăr n-avem de a face cu cee a ce vedem, primitiv, simplu și gol, ci cu o complicație întreagă în care intră și foamea, setea și truda
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
păreri de rău... - într-adevăr - răspunse Ruset - a fost minune a lui Dumnezeu și acum e o biată ființă întristată. Ea a fost mesagerul iubirii mele. în această clipă se înălță cu putere glasul ș ătrarulu i, dând învățături căpitanului Turculeț. - Să știi și tu - îi zicea - că mie, când mă îmbăt, îmi vin felurite gânduri care mă bucură, căci ele mă deosebesc de ceilalți oameni. Ei umblă pe spatele calului; eu vrea u să umblu cu calul în spate. Ei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pînă în secolul al XXI-lea", în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. XIII, partea a II-a, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2015, pp. 69-85. Kabatek, Johannes, Tradiții discursive. Studii, Editori: Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito Moreno, Miguel Cuevas-Alonso, Editura Academiei Române, București, 2015. Katz, Jerrold J., Language and Other Abstract Objects, Rowman&Littlefield, Totowa, NJ, 1981. Klimov, Georgij A., Integral typology vs. parțial typology, în vol. Werner Bahner, Joachim Schidt, Dieter Viehweger (editori
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Trabant, Jürgen, 355 Traill, Anthony, 215 Tranter, Nicolas, 186 Trask, Robert Lawrence, 134, 226, 362 Traugott, Elizabeth Closs, 358 Trombetti, Alfredo, 220 Trubetzkoy, Nikolai, 116, 138, 139, 151 Trudgill, Peter, 134 Tryon, Darrell Ț., 198, 199, 363 Tsujimura, Natsuko, 186 Turculeț, Adrian, 40, 130 Tuțescu, Mariana, 160 Ț Țară, Vasile D., 358 U Udaina, Tuone, 156 Udina, Antonio, 156 Ulrich, Miorița, 18, 71 Ungureanu, Dan, 362 Ungureanu, Mădălina, 355 Usher, Timothy, 207 V Vachek, Josef, 77 Vajda, Edward, 225, 226 Valdman
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
5.1. Clasificări sociolingvistice. 33 Ioan Oprea, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008, pp. 90-91. 34 E. Coșeriu, Omul și limbajul sau, p. 52. 35 Cf. Johannes Kabatek, Tradiții discursive. Studii. Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito Moreno, Miguel Cuevas-Alonso (editori), Editura Academiei Române, București, 2015, pp. 41-42. 36 V. vol. Wilhelm von Humboldt, Despre diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității, versiune românească, introducere, nota asupra traducerii, tabel cronologic
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
frate David ceaușu (1698), întâiul manuscris lăsat de C. Pretext pentru călătoria mesagerului brâncovenesc era încoronarea de dată recentă, în Polonia, a lui August al II-lea, țelul secret stând însă, mai degrabă, în confidențele schimbate cu un rohmistru („căpitan”) Turculeț (trimis al domnului Moldovei) pe tema rezistenței comune împotriva Porții ori a tendințelor, abia disimulate, de expansiune ale statelor vecine. Altminteri, dincolo de motivarea ei pragmatică, „voroava” pusă în pagină cu sârg de fratele mezin se va dezvălui lecturii „inocente”, privirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
Moldovei, săraci de atâtea biruri, năpăstuiți de năvălirile tătarilor. Abatele era un intelectual fin, un umanist, uluit de frumusețea peisajelor, de calitatea vinurilor și a bucatelor, de trecerea apelor în cârca unui moldovean. Bazându-se pe observații milenare, căpitanul Ilie Turculeț face preziceri meteorologice, uimindu-l pe abatele raționalist. Căpitanul are ca argumente: zborul graurilor în cârduri cu ciorile, mișcarea lunii pe cer, direcția vântului. Indirect este binecuvântat pământul Moldovei, simplitatea lui primitivă, generozitatea oamenilor, peisajul. Caracterizarea Abatelui de Marenne Abatele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Menschengeschlechts, 1836], versiune românească, introducere, notă asupra traducerii, tabel cronologic, bibliografic și indici de Eugen Munteanu, București, Humanitas, 2008. Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române [1944], ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975. Kabatek, Johannes, Tradiții discursive. Studii, editori: Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito Moreno, Miguel Cuevas-Alonso, Editura Academiei Române, București, 2015. Katz, J.J. și P.M. Postal, "Semantic Interpretation of Idioms and Sentences Containing Them", în Quarterly Progress Report, no. 70, 1963, pp. 275-282. Koch, Walter A., Vom Morphem zum Textem - From
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Liga Culturală” iar nu se vorbește nimic și doar am fost Secția cea mai activă din țară și conferințele se țineau numai la liceu (nu În oraș, cum se scrie). „Anuarul festiv” a nemulțumit pe multă lume, Întrucât, cum scrie Turculeț 513, „unii s-au autozeificat”, iar alții nu sunt nici măcar amintiți (N. N. Răutu, Al. Bocăneț, devenit conferențiar la Univ. Cernăuți, Har. Băeșu, șt. Gheorghiade etc.). Directorii de dinaintea d-nei Cosma, deasemenea nu511 Pe multe din scrisorile trimise subsemnatului, profesorul Virgil Tempeanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
multe din scrisorile trimise subsemnatului, profesorul Virgil Tempeanu aplica o ștampilă cu textul: Prietenii Culturii - Fălticeni, ca un memento al rodnicei activități culturale pe care a desfășurat-o acolo, În epocă. 512 Liderul Partidului Liberal din Județul Baia. 513 Dumitru Turculeț, institutor stabilit În Fălticeni. Fost elev al lui Virgil Tempeanu la școala Normală. A profesat ca Învățător la Boureni, fiind mereu În preajma conacului Sturdza, unde se Întâlnea cu Valeria Sturdza, fiică a Veronicăi Micle, pentru a-i cere ajutoare de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Miciurin No. 5 Btș.), deși, când Îl va primi, Îl va decepționa amarnic, Întru cât el nici nu e amintit, că ar fi fost - cum a și fost - un excelent dascăl. Despre aceasta pot mărturisi foștii săi elevi din Flt.: Turculeț, Balan, Hușanu etc., Întrucât am ținut mult să dea ore de lb. română și la șc. Normală. Ce să-i faci! Uitarea e calitate... colegială. Am contractate la diverse Edituri vreo 5 lucrări. Una „Nibelungii”, În proză ritmată, deși anunțată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu lucrările Muzeului pentru lit. și artă din Flt. și cu tot ce este În legătură cu acest Însemnat Muzeu, unic În felul său În provincie. 566 Purinor, pentru mine. 567 Titlul complet: „Revista Germaniștilor Români”. 937 De la dnii prof. Popa, Tatos, Turculeț, Balan, Frițescu etc. numai felicitări, deși știu că fiecare - În ramura lui - lucrează intens și sper că ajută și dânșii la reușita Înfiripării Muzeului, care va fi mândria orașului lor. Închei cu urări de sănătate de la ai mei și de la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că n-am fost și eu de față, dar pe de altă parte Îmi zic, că a fost mai bine așa, ca să nu fiu spin În ochii celor (sau celui), care s-au zeificat („autozeificat”, cum bine mi-a scris Turculeț) În „Anuarul festiv” al lui „N. Gane”, scos cu prilejul Centenarului și din cauza căruia, bănuiesc, că nu s-a serbat semicentenarul liceului No. 2583, deși acest lucru s-a făcut de absolut toate celelalte licee din Țară. Nu-i nimic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca reședința plășii Constanța să se transfere în cătunul Anadalchioi, pendinte de comuna Palazu"1994. La 25 aprilie 1897 prefectul județului Tulcea, domnul Alexandru Pencovici, înainta un raport ministerului de Interne, reclamând faptul că subprefectul plășii Sulina, "domnul căpitan C. Turculeț, în două rânduri a nesocotit libertatea individuală, arestând persoane fără [ca acestea] să fi comis vreo vină"1995. Totodată, prefectul județului Tulcea raporta ministerului de Interne faptul că "am constatat (...) că în timpul de când se află în capul acelei plăși a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plășii Sulina era aceea că "nu cunoaște absolut nicio limbă străină în mijlocul atâtor naționalități diferite"1997. Din aceste motive, prefectul județului Tulcea, domnul Alexandru Pencovici, își exprima părerea conform căreia era "imposibilă menținerea în acest post"1998 a domnului Constantin Turculeț. Ca urmare a raportului prefectului județului Tulcea, în ședința guvernului din data de 29 aprilie 1897 s-a hotărât ca "domnul Marius Velescu, licențiat în drept, actual director al prefecturii Muscel"1999 să fie "numit provizoriu și, sub rezerva sancțiunii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a hotărât ca "domnul Marius Velescu, licențiat în drept, actual director al prefecturii Muscel"1999 să fie "numit provizoriu și, sub rezerva sancțiunii ulterioare a Majestății Sale Regelui, în funcțiunea de subprefect la plasa Sulina, județul Tulcea, în locul domnului C. Turculeț, destituit"2000. În mai 1897, ministrul de Interne Mihail Pherekyde l-a destituit din funcția de prefect al județului Tulcea pe Alexandru Pencovici 2001. Ulterior, în iunie 1897, în această funcție a fost numit domnul Ion Nenițescu. Acesta avea să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sub specia durității morale, a împietririi sufletești. S-a vorbit chiar de pesimismul lui G., legat poate de influențe naturaliste prin intermediul lui Maupassant, din care și traduce. Câteva narațiuni, de un realism crud, Punga, Înecatul, Nucul lui Odobac, Ochiul lui Turculeț, au drept protagoniști rurali aspri, în genere lipsiți de emotivitate. Nuvela Punga, reprezentativă prin poetică, alternând între ironie tăioasă și observație glacială, nu departe de mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
1910; ed. 2, București, 1912; Culegătoare de rouă. O lacrimă pe-o geană. Fericirea. Cioplitorul, București, 1911; Visul lui Pilat, București, 1915; O lacrimă pe-o geană, București, 1915; Priveliști din țară, București, 1915; Fetița mamei, București, [1916]; Ochiul lui Turculeț, București, [1916]; Culegătorul de rouă, București, 1919; Gâza. Icoane cu tâlc, București, 1921; Nuvele, București, 1925; Bucăți alese, îngr. Gh. Vrabie, Craiova, 1941; Opere alese, îngr. și introd. Ion Negoescu, București, 1955; Pagini alese, îngr. Virgiliu Ene, București, 1956; Scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Școalei, organ învățătoresc, apare săptămânal din noiembrie 1923, sub conducerea unui comitet de redacție - redactor responsabil Niculae Simionovici, redacția și administrația Cernăuți, Căsuța poștală nr.87, Tipografia Univesității, Piața Grigore GhicaVodă nr.3. Publicau și semnau articole E. Tocariu, Vasile Turculeț, Iancu Brădățan, V.Olinici („Politica sufletului”), N.C. Enescu (Îndrumări la lecturi profesionale), I.V. Viorescu (Casa corpului didactic), Filimon Rusu (Încălzitul în școlile primare), Aglaia Botezat (Sfaturi practice pentru excursii), Petru Teleagă (Salarizarea), Epaminonda Tocariu (Drepturile politice ale românilor). Ziarul avea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Rusu (Încălzitul în școlile primare), Aglaia Botezat (Sfaturi practice pentru excursii), Petru Teleagă (Salarizarea), Epaminonda Tocariu (Drepturile politice ale românilor). Ziarul avea și rubrica Foița la care au publicat: Florin Cristescu din Turnul Măgurele-Teleorman (Scrisori către un învățător tânăr), V. Turculeț (S-a dus un prieten drag), Apostol D. Culea (Literatura copiilor și șezătorile cu copiii). Existau și alte rubrici: cărți, cărți și reviste, informațiuni, poșta redacției, mulțumiri publice, cronică-teatrală, cinematografică și muzicală, concerte, răspundem ș.a. Voința Școalei era mereu în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
398. L-am rugat pe fiul meu, și el un artist neînduplecat, amator și el, de 50 de ani; și-a făcut și îndeplinit cea mai mare sărbătoare în fața șevaletului, cu penelul în mână și în transfigurare a sufletului - Ion Turculeț, pensionar de învățământ, să mi facă o apărătoare (coperte, n.m., E.D.) a celor scrise. Și finul după ce a citit textul, a și îndeplinit ce trebuie. O copertă, pe fața căreia se află un arbore în picioare, cu peisaj pierdut în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de peste hotare: Maria Diaconu (Niporeni - Vărzărești - Sângeorz), Al. Cocian (Sângeorz), Valentina Ilaș (Soroca), Cecilia Oiescu (Edinești-Hotin), Sofia Pârjoi (Cahul), Florentin Iliescu (Athos), Nenov Teodor (Bolgrad), Pogurschi Elena-Tulcea (Maglenoromâni), Viorel Coman-Medgidia (Macedonia), Ioan Dan - Satu Mare (Transcarpatia), Vasile Tega - Canada (Aromânii), A. Turculeț (Albania), Constantin Mănuță (Herța), A. Dăscălu (Boian-Bucovina), Emil Rațiu - Roma (Istroromânii), Gheorghe Padiati (Grecia). Au colaborat Doina Azoicăi, Elena Boghițoiu, I. D. Adumitrăcesei, Petre Andrei, Maria Chiriac, N. Buciușcan, Lidia Gaizler, J. Butnaru, N. Barbăroșie, Livia Bejan, El. Vasiliu, V. Neștian
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Iași, excursii în Moldova și Bucovina, serate literale, întâlniri cu scriitori, ateliere de creație, concursuri sportive. 29-30-VIII În aula academiei manifestare culturală sub genericul Unitate prin Cultură și Demnitate Națională cu expuneri: Dr. V. Bejan, prof, E. Maximiuc, Conf. A. Turculeț, Prof. V. Nechiț, Prof Al. Husar. A doua zi au avut loc discuții și dezbateri la masa rotundă după care a urmat o întâlnire cu descendenții unioniștilor din 1918. Propuneri de a se înființa un muzeu de istorie a Basarabiei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
desfășurat o paradă militară cu ocazia Zilei Unirii și au fost depuse coroane de flori. 16 decembrie - împreună cu Liga pentru Bucovina, la biblioteca "Gh. Asachi" Iași, a fost omagiat prof. Traian Cantemir. Au vorbit: prof. Ion Popescu Sirețeanu, prof. C. Turculeț și Dr. V. Bejan. Cu această ocazie sărbătoritului i-a fost înmânată Diploma de membru de Onoare a societății noastre. CAPITOLUL VIII 1996 Românii din Federația Rusă Fatalitatea vecinătății teritoriale, furtunile istoriei, ostilitatea ideologică, orgolii imperiale au dislocat mase de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Iosif Iancu Gh. Gheorghe Manoliu P. Mihai Mercaș S. Victor Mitrica N. Alexandru Moraru Gh. Petru Negoiță S. lorgu Nistor M. Virgil Oprea Gh. Vasile Rabinovici B. Sami Schwartz I.Hercules Spiridon V. Ștefan Trifan D. Gheorghe Tucherman I.Arnold Turculeț M. Vasile Vexler I.Lupu Voloacă Gh. Ioan Zota Gh. Gheorghe Registru matricol 79/1933. 1934, f. 241-276; Costin Clit,op.cit.,p.211. 1934-1935 Clasa a VII-a Secția literară Barcă C. Ștefan Braniște Gh. Constantin Copeleanu AI. Victor Chiriac
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]