125 matches
-
lăstăriș, oprim caii, îi țesălăm ca să se usuce și-ți spun ce am de spus, că nu rabdă... Drumul, un fel de scurtătură, nu era deloc curățit, primăvara încă nu înfrunzise lăstărișul și crengile lăsate făceau anevoie călăritul. Opriră. Descălecară. Turculeț desfăcu chingile șeilor, scoase dârlogii la amândoi caii, îl acoperi pe Breazu cu macatul turcesc pe care îl prinse în curele pe dedesubtul burții și fluieră într-un anume fel, așa că slobozi caii să se zbenguie. Ne-a dibuit domnia sa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu barba rară și strâmb de nu se înțelege ce spune, se odihnește la Cotroceni. Diseară vine la prohod la Mitropolie să-i dea sfinției sale răvașul. — Cheamă caii repede. Trebuie să-l văd și eu pe fratele ăsta... și răvașul. Turculeț fluieră ca o mierlă și caii se iviră din lăstăriș. Grăbiți fiecare, prințul și așa-zisul argat înșeuară armăsarii, potriviră dârlogii și porniră călare pe o potecă ce ocolea pădurea și care dădea în drumul domnesc al Cotrocenilor. Se înseninase
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
învăț ce trebuie să știe un tânăr logodnic! Se înseninase. Discul știrbit al lunii - pentru că în urmă cu patru zile fusese lună plină -, ridicat binișor deasupra orizontului, lumina târgul Bucureștiului potopit de mireasma corcodușilor și cireșilor îmbobociți. Vodă, Ștefan și Turculeț, călări, străbăteau la pas mahalaua Bălăceanului. — Și ce legătură spuneai că este între domnia ta și starostele Turculeț de la Suceava? întrebă voievodul. — Măria ta, cred că nici una; eu sunt fecior din flori crescut pe la hergheliile măriei tale de pe Râul Târgului din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu patru zile fusese lună plină -, ridicat binișor deasupra orizontului, lumina târgul Bucureștiului potopit de mireasma corcodușilor și cireșilor îmbobociți. Vodă, Ștefan și Turculeț, călări, străbăteau la pas mahalaua Bălăceanului. — Și ce legătură spuneai că este între domnia ta și starostele Turculeț de la Suceava? întrebă voievodul. — Măria ta, cred că nici una; eu sunt fecior din flori crescut pe la hergheliile măriei tale de pe Râul Târgului din deal de Câmpulung. Nu știu cine mi a fost tată, iar mama era sârboaică de pe partea cealaltă a Dunării
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Câmpulung. Nu știu cine mi a fost tată, iar mama era sârboaică de pe partea cealaltă a Dunării, a trecut apa când eram copil și s-a băgat slugă la un popă. Pentru că nu înțelegeam românește mi-au zis că-s turc și Turculeț mi-a rămas numele. — În cât timp spuneai că poți ajunge la Odrii? — Cu hârtie de la beizadea Ștefan, într-o zi, o noapte și încă patru, cinci ceasuri. Vodă zâmbi unui gând și zise abia șoptit: — Ca Badea Ușurelul. — Eh
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Selin nu putu să refuze, deși își dădea seama că prânzul va întârzia câteva ore trimiterea veștilor spre Adrianopol. Ștefan se scuză că nu participă la prânz, dorind să supravegheze îngrijirea părintelui său bolnav. De fapt alergă la grajduri după Turculeț. Acesta peste un sfert de ceas ieșea în galop pe poarta curților domnești spre Turtucaia. Avea ordin de la stăpânul său să facă în așa fel încât veștile trimise de Kuciuk Selin pașa să ajungă la Adrianopol după ce va fi sosit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mateiaș privea captivat flacăra lumânărilor din policandru. Erau toți și totuși lipsea Maria, doamna Maria a Moldovei a lui Constantin Duca Vodă. Una mie, una ție În după-amiaza zilei de miercuri 2 mai sosi la Curte, într-un galop nebunesc, Turculeț care, așa plin de praf și de sudoare cum era, intră în spătăria cu stele căutându-și stăpânul. În spătărie erau doar grămăticii care-l priviră mirați pe grăjdarul mirosind a bălegar de cal. Turculeț se rugă de un dorobanț
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Curte, într-un galop nebunesc, Turculeț care, așa plin de praf și de sudoare cum era, intră în spătăria cu stele căutându-și stăpânul. În spătărie erau doar grămăticii care-l priviră mirați pe grăjdarul mirosind a bălegar de cal. Turculeț se rugă de un dorobanț din gardă să-l ducă la prinț, dar i se comunică sec: — Beizadea Ștefan este la vodă. — Moare Smardalac, e musai să-i spun... — Smardalac? — Smardalac, armăsarul arăbesc, ce faci pe prostul? Doi ani m-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-l ducă la prinț, dar i se comunică sec: — Beizadea Ștefan este la vodă. — Moare Smardalac, e musai să-i spun... — Smardalac? — Smardalac, armăsarul arăbesc, ce faci pe prostul? Doi ani m-am căznit cu el să-l fac buiestraș. Turculeț puțea atât de tare a sudoare de cal încât dorobanțul îl crezu. Fără să-și dea seama ce face, intră în spătăria mare în care se ținea divanul, dădu onorul la voievod și ceru să-i spună ceva beizadelei Ștefan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
grăbit pe sală. Marii boieri și voievodul erau consternați de atâta îndrăzneală. Chiar și Ștefan era stupefiat, dar se ridică de la locul lui și, scuzându-se, ieși pe sală. — Ce-i, mă? Nu mai așteptă răspunsul dorobanțului, îl zărise pe Turculeț și, după cum arăta acesta, înțelese că a galopat zi și noapte până la București. — Moare Smardalac, strigă Turculeț și arătă spre buzunarul de la piept al scurteicii. — Hai, și Ștefan îl trase în odaia de lângă spătărie. După ce se asigură că în încăpere
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dar se ridică de la locul lui și, scuzându-se, ieși pe sală. — Ce-i, mă? Nu mai așteptă răspunsul dorobanțului, îl zărise pe Turculeț și, după cum arăta acesta, înțelese că a galopat zi și noapte până la București. — Moare Smardalac, strigă Turculeț și arătă spre buzunarul de la piept al scurteicii. — Hai, și Ștefan îl trase în odaia de lângă spătărie. După ce se asigură că în încăpere nu e nimeni, Turculeț scoase de la piept o hârtie împăturită îngrijit, dar fără peceți. — Scrisoarea lui Ferriol
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acesta, înțelese că a galopat zi și noapte până la București. — Moare Smardalac, strigă Turculeț și arătă spre buzunarul de la piept al scurteicii. — Hai, și Ștefan îl trase în odaia de lângă spătărie. După ce se asigură că în încăpere nu e nimeni, Turculeț scoase de la piept o hârtie împăturită îngrijit, dar fără peceți. — Scrisoarea lui Ferriol, ambasadorul francilor, către riga Ludovic. A plecat ieri de la Adrianopol. Asta-i copia. Nu se înțelege nimic. E pe limba lor! Ștefan luă scrisoarea și o desfăcu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fi prins și închis. O boală miraculoasă i-a amânat sfârșitul hotărât”. Ștefan împături scrisoarea și o băgă în buzunarul caftanului. — Du-te și te odihnește, mâine în zori ne întâlnim la grajd. Ce-i cu Smardalac? — Smardalac? se miră Turculeț, crez că e în herghelie la Doicești. Hai, șterge-o de aci, că puți a grajd! Ștefan se furișă în spătărie, dar domnul pe un ton aspru îl întrebă: — Ce s-a întâmplat? Sau domnia ta nu mai ține seamă de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și-a scrijelit adânc numele în fresca de pe zidul de la soare-răsare al Suceviței, Jan Sobieski-Rex, spre a dăinui acolo drept mărturie olografă peste veacuri ca băștinașii să-și amintească de mila creștinească și de faptele glorioase ale Măriei Sale. Vezi, hatmane Turculeț, ce țară minunată îți ofer pe tavă? Da, serenisime! O văd și îngenunchez spre a-i săruta pământul sfânt odată cu pulpana Măriei Tale. Că de la Ștefan-slăvitul acest pământ n-a mai avut hodină și nici stăpân! Numai de ne-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
știi de unde vine prăpădul, slăvite Rex. Trufașul Rex, deși i-a pus palma pe creștet în momentul îngenuncherii ca semn al acceptării gestului de supunere, a privit spusele însoțitorului ca pe niște săgeți îndreptate către zona inimii. Cuum, cuum, hatmane Turculeț? Au oare tu pui la îndoială vrednicia vitejilor mei și iscusința căpitanilor oștirii mele încununate de glorie în bătăliile de la porțile Vienei? Să ai ținere de minte că eu, salvatorul creștinismului, nu dau greș nicicând, hatmane! Moldova-i a noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
încă o zi bună de marș întins pentru pedestrime. Oștirea ar trebui odihnită înainte de bătălia pentru izgonirea slugarnicului către păgâni răzaș Constantin... care pune pe urice sigiliul de pe deget în loc de semnătură și care numai sabia știe mânui. Și nici în Turculeți să n-ai încredere, și nici în Davidel, că toți îs nestatornici și schimbători ca vremea pe timp de toamnă ca aiasta. Că și numele lor vine de la un tată turc, iar Cantemir îi strănepot unui mârzac din Krâm, adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
un tată turc, iar Cantemir îi strănepot unui mârzac din Krâm, adus la dreapta credință a moldovenilor încă de pe vremea... și și-a înghițit vorba odată ce și-a dat seama de eroarea pe care era pe punctul să o facă... Turculeții așteaptă numai pe turci să-i izgonești ca după aceea să te înfrunte pe tine însuți, Luminăția Ta Regală... Ei urmăresc neatârnarea Țării Moldovei, Maiestate!.. Ei îs niște prefăcuți... De aceea nu se cuvine să le dai crezare... Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Urgență” în cadrul Galei Sănătății 2009. Clinica chirurgicală pe care o conduce e formată din valoroase cadre de specialitate, perfecționate în țară și în prestigioase clinici universitare de peste hotare în domenii de înaltă tehnicitate chirurgicală. Conferențiarul din clinica sa - Dr. Claudiu Turculeț și-a început activitatea profesională ca asistent suplinitor Clinica de chirurgie, Spitalul Clinic Colentina (1989), asistent, catedra de chirurgie Spitalul Clinic de Urgență Floreasca (1989-2003), Șef lucrări (2003-2007), Conferențiar (2007). Este medic primar chirurgie generală, supraspecializare traumatologie, competență chirurgie laparoscopică
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Nae Caleap, proiectant, Vasile Minciună, lăcătuș-montor, Gheorghe Roșca, maistru forjar, Ioan Pascu, lăcătuș ajustor, Victoria Spanache, controlor C.T.C., Vasile Iftimie, șamotor, Ioan Bolat, rectificator, Tudor Popescu, maistru strungar. Alte articole din cele patru pagini ale foii erau semnate de George Turculeț, Mircea Tăzlăoanu, Coca Andronache, Dumitru Butuc, ing. Emil Tăbuș, Natalia Lefter, Maricel Voiculescu, Dumitru Dumitrașcu, Constanța Moruzi. Zița A. Mironașu semna poezia „La aniversare", iar tehnicianul Emil Iovu „Inscripție 25": „Din flori am împletit cunună,/ S-o așezăm pe fruntea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
coperții înscris “Comitetul de conducere al Societății culturale “Zorile” care era alcătuit din prof. Gavril Holban, președinte de onoare, Gâdei Adrian, președinte activ, Andrian Aurel - vicepreședinte, Alistar Dumitru - secretar,Săvescu Ion casier, iar membri Chiper Gh., Andronic M., Crețu I., Turculeț V., Gheorghiu V., iar în comitetul de conducere a revisei făceau parte - își aduce aminte prof. Mihai Ciobanu, în “Prutul” din iunie 2003 - Mihai Constandache, C. Moțoc și D. Mercaș, Gh. Harnagea îl consideră conducător al revistei în anii 1930-32
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din București. Zugun, P. (2000). Lexicologia limbii române: Prelegeri. Iași
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dar = substantiv/ conjuncție coordonatoare adversativă; par = substantiv/ adjectiv/ verb (persoana I singular/ persoana a III-a plural); iar = conjuncție/ adverb; sar = verb la persoana I singular/ persoana a III-a plural; rar = adjectiv/ adverb. 9 Cf. Dimitriu, 2004, p. 12; Turculeț, 1999, p. 16 ș.u.; Șerban, 1997, pp. 13-16 etc. 10 Vezi Iordan & Robu, 1978, p. 167 ș.u. 11 Cf. Iordan & Robu, 1978. 12 Accentuare conform DOOM, 2005. 13 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 177-180. 14 Vocalele sunt "sunete
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
p. 44; Iordan & Robu, 1978, p. 80 etc. 17 Șerban, 1997, pp. 49-65; Iordan & Robu, 1978, p. 81 etc. 18 Vezi DOOM, 2005; Iordan & Robu, 1978, p. 195 ș.u. 19 Vezi Șerban, 1997, pp. 70-81. 20 Cf. DOOM, 2005; Turculeț, 1999, p. 239; Iordan & Robu, 1978, pp. 101, 103 etc. 21 DOOM, 2005, p. LXXXVII. 22 Vezi și Constantinescu-Dobridor, 2003. 23 Cf. Hristea, 1984, p. 196. În completare, apare principiul silabic (trimițând către cuvintele care conțin grupurile de litere ce
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de comentariul analitic, cel mai adesea subtil și revelator. Un exemplu este secvența din interpretarea romanului Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu, unde, procedând astfel, reușește să absoarbă în textul critic toată savoarea petrecerii împreună a abatelui de Marenne cu Ilie Turculeț. R. nu neglijează limbajul, în care știe că se încorporează sensurile literaturii, ale poeziei îndeosebi, dar ceea ce caută el este altceva. Așa se explică poate faptul că, deși acordă cel mai înalt prestigiu poeziei, iar în calitate de cronicar al „României literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]