60 matches
-
de la domnul academician Vasile Tărâțeanu că e vorba doar de doleanța ca limba română să fie introdusă drept obiect de studiu în școlile ucrainene din satele românești, cum, de exemplu, sunt Ceahor, Molodia, Colincăuți etc. Aici aș adăuga și localitatea Tureatca, unde învață „din marea dorință a părinților” mulți copii români din satele vecine - Sinăuții de Jos, Stănești, Bucovca... Dl scriitor și președinte al Fundației „Casa Limbii Române”, Vasile Tărâțeanu, a atins și alte laturi întunecoase, ce ne denotă deficitul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
capitolul posibilități materiale el era la fel cu îmbrăcămintea. Foarte zdrențăros! Poate din această cauză își dorea ca odată împlinită vârsta de optsprezece ani să se înscrie în armată și după ce-o primi bonetă cu stemă și bocanci cu tureatcă, știa bine, nici o fată nu-i va rezista. Până atunci însă, își urmărea printre ostrețele gardului o verișoară care, nu se știe de ce, făcea zilnic, pe la ora prânzului, baie în bucătărie cu ușa deschisă. Baie este mult spus! Mai degrabă
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
urechea dreaptă, cu ochii culoarea oțelului călit, cu mustața românească răsucită tinerește, cu sumanul negru tivit și înflorit cu șireturi vinete subt care se vedea cojocelul alb vrâstat pe piept de cureaua de la traista de piele, încălțat cu cizme cu turetcii moi și încheiați numai până deasupra gleznelor.” Scriitorul Dumitru Velea citează cuvintele lui Eminescu dintr-o scrisoare: „Panule, tu știi că-n lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui, tot-tot este un șir neîntrerupt
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
sudoarea frunții”, nefiind în viața lui om de afaceri!), astfel încât să poată reveni într-un stat civilizat și prosper”, scrie Dodon pe Facebookul său. Curat murdar în stilul mentorilor săi. La noi la țară se spune că are „obrazul de tureatcă”. Un foarte curajos concetățean de-al nostru pe nume Alexandru Marcinschi, obligat la tăcere de Dodon, de valeții săi, de popii din sală, chiar și de unii concetățeni „mai cuminți” (lasă-mă să te las!), totuși a obținut dreptul de
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1489571198.html [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
să însoțească pe tinerii bicicliști mioritici. - Nu știu ce să spun!, zise Ignat descumpănit de amploarea propunerii. O să-l întreb pe domnul general!, zise căpitanul Ignat închizând telefonul. Rămas singur, generalul Eremia Grigorescu își privi carâmbul cizmelor lustruite cu admirație. Până și tureatca lucea oglindă. Își mai plimbă odată buricul degetelor peste teaca oțelită a săbiei, ieșind în fața mausoleului. Se urcă pe bicicletă și pedală puțin prin fața treptelor ce străjuiau intrarea. „A dracului industrie germană?”, își zise el admirând felul în care bicicleta
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1476082539.html [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
de 2 mai 1979 în localitatea Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hagimus, str. I. Creangă, raionul Căușeni. (2.930-2004) 7. Bivolaru Ivan, fiul lui Ion (fiul lui Pantelei, născut la 10.09.1913 în localitatea Tureatca, Hliboca, și Victoria) și Maria, n��scut la data de 12 ianuarie 1980 în localitatea Hliboca, regiunea Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Tîrnăuca, Cernăuți. (16.844-2003) 8. Bolfosu Roman, fiul lui Valeriu (fiul lui Dumitru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193115_a_194444]
-
de 16 decembrie 1984 în localitatea Cojușna, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cojușna, str. Mihai Eminescu nr. 114. (14.170/2003) 51. Muraru Gheorghe, fiul lui Filaret (născut la 29.03.1926 în localitatea Tureatca, Cernăuți) și Maria, născut la data de 28 martie 1953 în localitatea Petrașivca, raionul Herța, Cernăuți, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dănceni, raionul Ialoveni. (13.032/2003) 52. Muraru Radu, fiul lui Gheorghe (fiul lui Filaret
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206657_a_207986]
-
data de 20 august 1969 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dănceni, raionul Ialoveni. (3160/2002) 78. Vaipan Irina, fiica lui Gheorghe (fiul lui Ivan și Elena, născută la 5.11.1932 în localitatea Tureatca, raionul Hliboca, Cernăuți) și Rodica, născută la data de 11.11.1983 în localitatea Petrașivca, raionul Herța, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Petrașivca, raionul Herța, Cernăuți. (3932/2006) 79. Voloșciuc Ruslan, fiul lui Boris și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
Închirierea articolelor de încălțăminte, cu excepția închirierii articolelor de încălțăminte pentru anumite sporturi (pantofi de bowling, ghete de fotbal, bocanci cu crampoane, bocanci de schi, patine pentru patinaj pe gheață și patine cu rotile, etc.) (09.2). Inclusiv: ghetre, jambiere, carâmbi, turetci și articole similare; accesorii pentru încălțăminte, cum ar fi calapoadele și șanurile. Exclusiv: botoșei din țesături pentru sugari (03.1.2); încălțăminte ortopedică (06.A); încălțăminte pentru anumite sporturi (pantofi de bowling, ghete de fotbal, ghete cu crampoane, bocanci de
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
este o încălțăminte tradițională a românilor care are un trecut milenar și care a fost folosită până în preajma celui de-al II-lea război mondial. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului în zilele de sărbătoare bărbații purtau cizme cu tureatcă înaltă pe picior, bine lustruite ,ca la armată” (se pare că era influența ungurească). În aceași perioadă apar la bărbați bocancii din piele. În secolele trecute femeile au purtat opinci care treptat au fost înlocuite la începutul secolului cu ghete
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
este aproximativ același cu raionul Herța (exceptând satele Ostrița, Țureni, Mamornița și Poieni care fac parte din Bucovina, dar incluzând satele Tureatca și Poieni din raionul Adâncata) din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești
Ținutul Herța () [Corola-website/Science/299982_a_301311]
-
Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești. O situație deosebită este în satul Tureatca unde locuitorii se declară români, dar ca limbă maternă declară limba ucraineană. Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei iar apoi României până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deși potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939
Ținutul Herța () [Corola-website/Science/299982_a_301311]
-
prin fraudă și tertipuri diplomatice, se întind de la nord-vest spre sud-est pe o distanță de peste 5 km, iar de la sud la nord — de circa 8 km. De la nord-vest spre sud-est satul este întretăiat de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
o lungă perioadă de timp "Poienile" sau "Poiana" (actualul sat Poieni) a ținut de moșia învecinată Stănești. în Uricarul XXII, pag. 85-92, se menționează că la data de 13 decembrie 1767 hotarul Stăneștilor începea din capul moșiei Sinăuți, alături cu Tureatca, pe la Trei Movile, până la Movila Săpată, iar de aici, în sus, se mărginea cu Mihorenii, în Bahnă, și mai departe se întindea până la hotarul moșiei Privorochia. In alt document datat la 1782 se consemnează că satul Poiana (Poieni) aparținea de
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
înlocuia apa de 2-3 ori pe zi. Femeile purtau opinci din piele de porc, cu gurgui și încrețite la călcâi, obiele din suman alb, țesut și împletiți din lână. Iarna s-au purtat „dârligi’’7 cu talpa din opincă și tureatcă din suman. În satele cojanilor portul național a suferit influența orășenească, predominând stofa „Azuga’’. Minteanul din stofă de Azuga era ornamentat „cu șoricelu”8, denumire care provenea de la ornamentul cu fir împletit „coada șoricelului” situat de-a lungul clinilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de succes. Portretul fizic: Todiriță Cătană era "întru adevăr om nalt și voinic subțire în mijloc, lat în spate. Avea mustăți bălai și ochii negri și se uita fudul în juru-i. Era îmbrăcat cu mintean și cu ciubote roșii cu tureatcă răsfrântă, ca un răzăș cuprins". Era cu capul gol și cu buzele "sângerate sub mustăți" . Pentru Costea Căruntu eroul este "un rău și-un mișel", "un ticălos", pe care-l bate peste fălci "cum se cuvine". Răzeșul se dovedește a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plecat spre casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii și dând la o parte zăpada au scos-o din troian pe bunica mamei. Era moartă. Poate de oboseală sau poate că băuse și ea ceva, a căzut în zăpadă și a fost troienită
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Pizzi și a ajuns la materializarea concretă a unui proiect editorial ambițios și fără precedent în România. Fără sprijinul lui, nu am putea vorbi despre această carte. Institutului Cultural Român de la Paris ămai ales Katiei Dănilă, Simonei Rădulescu și Mădălinei Tureatcă), pentru marea șansa oferită. Lidiei Bodea și echipei admirate și respectate a Editurii Humanitas. Lui Mihai Constantinescu și echipei Festivalului Inter național George Enescu. Leontinei Văduva și lui Roby Saltz, pentru că sunt cei mai buni! știu ei ce și de ce
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
soarelui, îi cu primejdie pentru vite, din pricina lupilor. Să nu cauți vitele pierdute mîncînd, că ți le mănîncă lupul. Sara nu e bine să dapeni, că se dapănă vitele din bătătură. De-ai prăpădit o vită, pune o piatră în tureatca* unei ciobote și o leagă la gură, că-i ferită de jigănii. în ziua de Sf. Gheorghe se aprind focuri vii la fiecare gospodar, iar mai ales pe la grajdurile vitelor. Focurile vii se fac așa: se freacă un băț între
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari, cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci, care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. De prin crâșme și prăvălii pătrundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari și nespălate, o lumină murdară, mai slăbită încă de stropii de ploaie ce inundase sticlele. (Sărmanul Dionis
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cu inima cât un purice, neîndrăznind nici să respirăm. S-a apropiat și mai mult de noi, examinându-ne fețele înghețate și înspăimântate. Deodată s-a luminat la chip, s-a dat un pas înapoi lovindu-și cu bastonul cauciucat tureatca cizmei bine lustruite. Un zâmbet nătâng îi apăruse pe fața lui buhăită prelungindu-se până la gușa fleșcăită, tolănită indecent pe cravata cu buline purpurii. Era fericit! Da! Își adusese aminte. Era o performanță deosebită pentru cutia lui craniană. Uf! Gândindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
avut loc acte de violență asupra populației evreiești. De exemplu, detașamentul condus de maiorul Goilov, în trecerea prin Mihăileni a omorât mai mulți evrei, iar Weiner Șloime, Ușer, Roza și Fany au fost arestați și chinuiți; de asemenea, în pădurea Tureatca au ucis pe cizmarul Moscovici cu soția și doi copii, iar Isac Moscovici a fost arestat, bătut crunt, a murit în drum spre spitalul din Dorohoi. Considerăm importantă precizarea că, nota ultimativă din 26 iunie 1940 era însoțită și de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu tatăsu, dar nu era răutăcioasă. Pe bunica, soția lui V.S.Iftime o chema Ancuța și era fata lui Ion A Roșcăi. Era o fimee blondă foarte harnică dar și lumeață. Pe atunci purtau femeile catrință și cu ciubote cu tureatcă 4 răsfrântă. Pe la nunți ea chiuia să sară dranița de pe casă și bătea din pinteni ca un sergent de la cavalerie. Îi plăcea și să facă treabă, dar și să joace și să chiue, de mama focului. Mare lucru de nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de elemente „numaidecât gepide” care însă după Philippide „ar putea fi tot atât de bine gote” (I, 350): bâtcă, beucă, boare, bulz, burduf, burtă, butură, cotângan, élele, gâldău, grind, harnic, iazmă, a îmburda, măgură, mârțoagă, picui, pisc, plug, rofie, smetie, stărnut, strugure, tureatcă, a se uita, vorbă, a zburda, a zgudui. El citează ademenitoarea afirmație a lui Diculescu cum că „numărul elementelor vechi germane din limba română, în afară de numele proprii, este de cel puțin 300”. O atenție similară acordă autorul nostru studiului lui
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]