54 matches
-
cât și cadoul, destinatarul le poate primii într-o jumătate de oră sau câteva ore în funcție de magazinul online vizitat. Desigur că și aici pot exista diverse incoveniente, ca atunci cand buchetul de flori livrat printr-un serviciu de curierat să ajungă turtit într-o cutie de carton și numai bun de aruncat la coș, sau când buchetul să aibă cu totul altă culoare sau design decât cel pe care l-ai comandat și să nu ai cum să te duci la magazinul
Piata cadourilor de pe internetul romanesc by http://www.iasi4u.ro/piata-cadourilor-pe-internetul-romanesc-2011/ [Corola-blog/BlogPost/96308_a_97600]
-
dermatite nodulare și microabcese. Etiologie. Căpușele sunt acarieni din familia Ixodidae cuprinse în genurile: Ixodes, Hyalomma, Rhipicephalus, Dermacentor, Haemaphysalis și Boophilus în zonele temperate, iar în zonele tropicale se adaugă și genul Amblyomma. Morfologie. Căpușele sunt acarieni cu corpul oval, turtit dorso-ventral, de culoare gălbui-cenușie când sunt nehrănite sau roșie-brună când sunt hrănițe. Dimensiunile căpușelor sunt variabile în funcție de stadiul evolutiv, sex și starea de hrănire. Masculii sunt mai mici și măsoară 2-7 mm/1,5-5 mm, iar femelele 6-20mm/4-10 mm
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Sofia_coman_ectoparazitismul_temporar_sofia_coman_1337742444.html [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
l-am moștenit de la strămoșii noștri care au purtat toată viața, poate, tablaua cu plăcinte! Asta-i nobleța noastră, măi Matei!” (Paul Bujor) sau „Ce tot spui, mă! Străbunicul tău era plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!»” (Cella Delavrancea). De altfel, Mateiu și-a văzut idealul aristocratic împlinit prin mariajul cu Marica, una dintre fiicele poetului G. Sion, cu 25 de ani mai în vârstă decât el, dar care îi va aduce ca zestre o
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1489307379.html [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
operațiuni normale (treierat, transport, manipulare etc.). 10.05 - PORUMB (+), 1005.10 - De sămânță 1005.90 - Altele Există mai multe varietăți de porumb boabe, având culori diferite: galben-auriu, alb, uneori rosu-brun sau chiar pestriț și forme variate: rotund, dinte de cal, turtit etc. Poziția nu cuprinde porumbul dulce (Capitolul 7). Note explicative de subpozitie. Subpoziția nr. 1005.10 În sensul subpozitiei nr. 1005.10, termenul sămânță se referă numai la porumbul care este considerat de către autoritățile naționale competențe ca fiind de sămânță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166472_a_167801]
-
corpul mai zvelt, normal aripat, iar femela brună-negricioasă, este mai dezvoltată, cu tegmine (= aripi anterioare) rudimentare. Lungimea corpului masculului este de 19—25 mm, iar a femelei de 18—30 mm. Poate trăi până la 1—2 ani. Corpul este mult turtit dorsoventral, alungit, dar lățit, cu protoracele, de asemenea, turtit și lățit în formă de disc, dedesubtul căruia se află capul. Capul este rotunjit, hipognat (întors ventral, sub torace), turtit anteroposterior, formând un unghi ascuțit cu axa longitudinală a corpului. Văzut
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
30 mm. Poate trăi până la 1—2 ani. Corpul este mult turtit dorsoventral, alungit, dar lățit, cu protoracele, de asemenea, turtit și lățit în formă de disc, dedesubtul căruia se află capul. Capul este rotunjit, hipognat (întors ventral, sub torace), turtit anteroposterior, formând un unghi ascuțit cu axa longitudinală a corpului. Văzut dorsal, capul este în mare parte acoperit de pronot. Pe laturile capului se află ochii compuși, reniformi, alungiți, mari și 2 oceli. Antenele sunt setiforme, multiarticulate, lungi, depășind vârful
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
în urmă, să continue și azi"”. Apariția primelor idei și ipoteze cu privire la ceea ce azi este cunoscut sub numele de izostazie este legată de una din controversele ce au frământat lumea științifică de la sfârșitul sec. al XVII - lea : "stabilirea formei Pământului (turtit la poli sau la ecuator)". Măsurarea meridianului terestru a elucidat această dilemă dar a generat o altă problemă de geodezie: "găsirea unei explicații pentru diferența dintre valoarea observată sau măsurată și valoarea teoretică a abaterii verticale observată lângă mase semnificative
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
cu efemeridele (efemeropterele) cu care, filogenetic, sunt și înrudite îndeaproape. Au însă numai cerci codali lungi și le lipsește paracercul. le sunt de tip ortopteroid, cu tegumentul moale și corpul cu segmentație bine vizibilă. Capul plecopterelor este ortognat și lățit, turtit dorso-ventral ca și restul corpului și înzestrat cu două antene filiforme, setiforme, lungi și doi ochi mari laterali, dispuși aproape de marginea posterioară a capului. Pe cap există și trei oceli. Aparatul bucal, pentru rupt și mestecat, este slab dezvoltat la
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
le (s) sunt un ordin de pești batoidei cartilaginoși marini bentonici de mărime mijlocie din subclasa elasmobranhiatelor ("Elasmobranchii") răspândiți în apele temperate, tropicale și subtropicale ale Oceanului Atlantic (inclusiv Marea Mediterană), Pacific și cel Indian. Au corpul discoidal, turtit dorsoventral, și înconjurat de înotătoare pectorale rotunjite. Ochii și spiraculele mici sunt situate pe vârful capului. Rostrul (botul) este scurt sau mijlociu. Nările transversale comunică cu gura prin câte un șanț. Gura mică sau mijlocie este prevăzută cu numeroși dinți
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
piciorul varus. Orientare Se așează înainte capul, în sus trobleea, lateral fața articulara triunghiulară. Fețele talusului sunt: superioară, inferioară, laterală, mediala, anterioară și posterioară. Este cel mai voluminos os al tarsului. Are o formă prismatică, fiind alungit antero-posterior și ușor turtit transversal. Are șase fețe: superioară, inferioară, laterală, medială, anterioară, posterioară. Călcâiul sau regiunea calcaneană este format din tuberozitatea calcaneană și părțile moi care o acoperă. Orientare. Se așează în sus fața prevăzută cu trei fetișoare articulate; posterior extremitatea cea mai
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]
-
copaci, pe sub pietre, sub frunzar, iar unele specii se găsesc și în locuințe. Printre apterigote, tizanurele sunt forme relativ mari, au de obicei 10-20 mm lungime, dar pot fi specii de 1 mm sau de 50 mm. Corpul este alungit, turtit dorsoventral, acoperit în întregime cu peri țepoși și cu șolzi suprapuși cenușii-argintii, care dau insectei culori și pete diverse. Unele specii nu au șolzi. Se recunosc îndată la exterior prin lipsa aripilor (insecte apterigote). Pe segmentele abdominale se găsesc expansiuni
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
le sau torpilele ("Torpedinidae") sunt o familie de pești cartilaginoși marini din oceanul Atlantic (inclusiv Marea Mediterană), Indian și Pacific, cu corpul discoidal, turtit dorsoventral, înzestrate cu organe electrice care produc descărcări electrice cu care își ucid prada. le sunt pești cu corp moale și flasc, de mărime mijlocie (lungimea totală până la circa 180 cm, greutatea maximă 90 kg, dar cele mai multe specii au o
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
ucid prada. le sunt pești cu corp moale și flasc, de mărime mijlocie (lungimea totală până la circa 180 cm, greutatea maximă 90 kg, dar cele mai multe specii au o lungime totală mai mică de 1 m). Corpul torpedinidelor este foarte mult turtit dorsoventral și înconjurat de înotătoare pectorale rotunjite, el are o formă discoidală: capul, trunchiul și înotătoarele pectorale lărgite formează un disc mai mult sau mai puțin circular. Conturul anterior al discului trunchiat sau crestat. Rostrul extrem de scurt; cartilajul rostral absent
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
de la insulele Canare până la țărmul Angliei), Marea Mediterană, Marea Neagră pe coastele Caucazului, Crimeei, Bulgariei, Turciei. Posibil să existe și pe litoralul românesc al Marii Negre. Este un pește mic, având o lungime de până la 10-12 cm, de obicei 6-8 cm. Corpul alungit, turtit dorsoventral anterior. Solzii lipsesc. Tegumentul acoperit cu mucus abundent. Capul triunghiular, moderat deprimat. Botul lat, cu vârful rotunjit, sub forma unui cioc de rață. Ochii înconjurați cu un cerc de culoare deschisă, se află în centrul unei coroane mari formată
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
(Musculus flexor carpi radialis) sau palmarul mare, mușchiul palmar mare este un mușchi lung, fusiform, turtit antero-posterior, așezat în primul plan al mușchilor anteriori ai antebrațului pe fața anterioară a lui, lateral față de rotundul pronator. Are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") (pe originea comună a flexorilor), pe fascia antebrahială
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
sau tergit, din sclerite ventrale numite sternit sau gastrum și din sclerite laterale numite pleure. La abdomen se găsesc următoarele orificii: Formă abdomenului poate fi diferită: cilindric, conic-cordiform, fusiform, etc., iar în secțiune transversala apare triunghiular, oval, rotund, în general turtit dorso-ventral. Abdomenul se leagă de torace în diferite moduri, deosebindu-se trei tipuri: propodeum, iar al doilea segment se îngustează mult anterior formând o gâtuitura (familia Vespidae); Abdomenul insectelor adulte este lipsit de apendici locomotori, care de altfel se întâlnesc
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
(Musculus brachialis) este un mușchi puternic, lung, turtit antero-posterior, situat în partea anterioară și inferioară a brațului, sub biceps; el dă lărgimea brațului în partea lui inferioară. Superior are originea în treimea medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
au corpul fusiform alungit mai îngroșat și mai obtuz în regiunea capului și mai subțiat spre coadă, care este lungă și lățită ca o panglică. Corpul holocefalilor se aseamănă cu acela al rechinilor, cu deosebirea că capul lor este mai turtit lateral, prelungit într-un rostru nu prea lung și susținut de un cartilaj. Rostrul nu este dezvoltat la toate speciile. Sub rostru se găsește gura mică, îngustă, cu buzele susținute de cartilaje. Deasupra gurii se găsesc nările care comunică cu
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
numai o parte din suprafața inferioară a capului, deschiderea ei nu ajunge până la marginea capului; buza anterioară nu depășește marginea anterioară a ochiului. Narinele și ochii situați lateral pe cap. Botul (rostrul) puternic, conic, ascuțit sau în formă de spadă, turtit dorsoventral, acoperit cu plăci, cu 4 mustăți circulare (rotunde) în secțiune pe fața inferioară, fără membrane senzitive. Dinții lipsesc. Spiraculul și pseudobranhia sunt prezente. Radiile branhiostegale lipsesc. Aparatul opercular este redus la subopercular și un preopercular rudimentar. Branhiile operculare bine
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
cartilajele primelor 7 perechi de coaste (articulațiile sternocostale). Manubriul sternal ("Manubrium sterni") numit și mânerul sternal sau presternul ("Presternum") este segmentul cranial (superior) al sternului, care se articulează cu cele 2 clavicule și cu prima pereche de coaste. Este plat, turtit antero-posterior și triunghiular, se prezintă mai lat sus și se îngustează spre unirea lui cu corpul sternului. Prezintă 2 fețe: fața anterioară și fața posterioară, 4 margini: două margini laterale, marginea superioară (baza sternului) și marginea inferioară. Corpul sternului ("Corpus
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
de mantă, sunt calcaroase și căptușite de mantă. Prezintă 2 orificii numite sifoane: unul mic și unul mare. Corpul este moale, gălbui, cărnos și învelit de mantă. Între corp și mantă se gaseste Cameră Mantalei. Piciorul este un organ musculos, turtit lateral cu aspect de lama de topor. Scoică nu are cap.In cameră mantalei se găsesc branhiile, cu rol în respirație (membrane lamelare, bogat vascularizate care rețin oxigenul în apă). Piciorul musculos se înfige în mal, trăgând corpul și fixandu
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
de la greaca "platus" = lat + "helmins, helminthos" = vierme) este o încrengătură de viermi protostomieni acelomați, de tipul bine cunoscut al viermelui de gălbează, sau al panglicilor, sau al unor viermi mai puțin cunoscuți, ca planariile. Au simetrie bilaterală, corpul lățit, puternic turtit dorso-ventral, nesegmentat, lipsiți de aparat respirator și circulator, cu un singur orificiu buco-anal. Cavitatea corpului este de origine blastoceliană, plină cu parenchim mezenchimatic, care reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism. Prin lacune circulă un lichid fără o
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
cu rădăcini, tuberculi și chiar plante verzi, producând pagube în grădinile de zarzavat. Sunt rozătoare de dimensiuni mici. Lungimea corpului 23-25 cm. Lungimea cozii de până la 3,6 cm. Au corpul rotund, alungit și cilindric, capul scurt și lat, puternic turtit dorso-ventral; terminat cu un bot scurt și rotunjit. Gâtul nedistinct din exterior. Pe fiecare latură a capului între narine și baza urechilor prezintă câte un șir de peri rigizi, probabil cu rol tactil. Coada rudimentară este foarte scurtă sau absentă
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
foarte moale, deasă și mătăsoasă, cu perii scurți. Culoarea blănii variază între cenușiu-închisă la galben-deschisă, uneori ocru-brună. Culoarea dominantă este brună-cenușie, mai uniformă pe partea ventrală și cu nuanțe de galben-roșcat pe partea superioară a corpului. Craniul cuneiform este lat, turtit dorso-ventral, cu creste proeminente la adult. Crestele supraorbitale ale oaselor frontale absente. Creasta sagitală mare. Creasta lambdoidă prezentă. Regiune occipitală a craniului mult mărită în dimensiuni și vizibil înclinată înainte. Arcadele zigomatice sunt slab dezvoltate, subțiri, larg separate și orientate
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
Este răspândit pe litoralul african și european al Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră. În România, a fost semnalat la Agigea. Este un pește mic, având o lungime de până la 8-10 cm. Poate trăi până la 5 ani. Corpul alungit, ușor turtit dorsoventral anterior și lateral posterior. Solzii lipsesc. Tegumentul acoperit cu mucus abundent. Capul mare și moderat deprimat. Botul turtit și larg, sub forma unui cioc de rață. Au 2 perechi de nări tubulare; nara anterioară cu tentacule pe marginea sa
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]