16 matches
-
ar zice, că tot este la modă să arăți că... „îți permiți”,ca „tu ai” ! Stăteau vară, câte o săptămână sau poate o lună , se urcau în mașini mari și negre și nu îi mai vedeai!!!! Chiar Marin a lu' Turturel zicea cu supărare în glas: -A ajuns satul nostru să fie împărțit în două:” bogații de vară” și ”restul lumii.” Nu mai este firul ăla nevăzut ce lega om cu om , necaz cu necaz și bucurie cu bucurie. Parcă au
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1426356209.html [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]
-
Edgar Bostandaki, aparținând el Însuși de high-life, ia pulsul lumii bune din Târgul Mare și Ține mult așteptata rubrică Cum se pitrece la noi... din Vocea zimbrului, „un ziar cotidian din cel mai apropiat oraș mare de provincie”. Dar tânărul Turturel („pseudonimul destul de transparent cu care Edgar Își semnează cronicele”) lezează orgolii, atinge involuntar susceptibilități și suportă consecințele - e amenințat de subprefect, e pălmuit de maior, e deconcertat de reacțiile soților damelor: „- Nu mai Înțăleg nimică, pi onoarea mè! zice Edgar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în ele înseși; identitatea lor funcțională este fixată de structura lor: Pe brumă desculț și pe rouă încălțat. șelipsaț Încet, încet, vara s-a dat la brazdă.” șrepetițieț Cuvintele și construcțiile incidente au această identitate numai intrând în raport cu elemente „neincidente”: „Turturel - așa-i că sună bine? - este pseudonimul destul de transparent cu care Edgar își semnează cronicile.” (I.L. Caragiale) Mai mult, construcțiile/ propozițiile incidente dezvoltate în baza verbului zicerii nu se pot lipsi de construcțiile/ propozițiile „neincidente.” „Na! Dănilă - zise el în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este mai bine, dar vin ghiulele și din lateral. Se dau după trunchi. Vijelia însă îi caută cu insistență, adică se învîrte pe după copac, ca să-i nimerească. Este tot mai întuneric. Din înălțimi se pornesc puhoaie, care vuiesc a potop. Turtureii și-au îmbrăcat hanoracele. Este un pic mai bine, dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot. Bradul era cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu însurătoarea. Ce i-o fi trebuit și lui, om serios? „2.Vreau să mor, vreau să mor/ În brațe la tine.“ Suferă Puiu de nu se mai oprește. Doar suferința e compatibilă cu un suflet de artist. Suflet de turturel vulnerabil. Totuși, sfârșitul tragic prefigurat se contramandează, pentru că următoarea piesă se cheamă pur și simplu: „3. Pe mine și pe Mărie/ Nu e om să nu ne știe.“ Nu putem să nu-l felicităm pe Puiu că în sfârșit s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
High-life e descris Edgar Bostandaki, „cronicar high-life”, „cronicar de salon”, care scrie carnet mondain (în Vocea zimbrului, cu titlul „Cum se pitrece la noi“): “Ei! Și totuși, cât de corect și de discret, cât de galant și de imparțial, însuși Turturel a greșit o dată un carnet mondain”. Schița High-life a fost publicată în Universul, în 1899, chiar cu subtitlul Carnet-Mondain. Termenul francez nu se adaptase încă grafic, dar specia jurnalistică era deja instalată. În secolul al XIX-lea, termenul monden nu
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Radu Banciu a comentat, duminică seara, vizita lui Gerard Butler în România, deși publicul îl știa despărțit de Mădălina Ghenea. „Cei doi turturei ar fi înnoptat într-un loc mizerabil, numit Cabana cu pești, și s-au ospătat cu carne de porc și cu mici. Evident că el zice acum că l-a dat pe spate mâncarea românească. Deși e un zgârcit, e
Ce spune Radu Banciu despre relația Mădălinei Ghenea cu Gerard Butler by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77735_a_79060]
-
un intelectual intoxicat cu praful bibliotecilor, ci de unul care semnează alături de Radu Cosașu și Traian Ungureanu în cea mai citită revistă sportivă din România. Care - adică - știe bine ce e fotbalul. Utopia negativă cu fundal caragialesc - vă amintiți de Turturel și de impardonabila sa greșeală de tipar? - se arată deplin funcțională în Biserica catodică. Ratarea unei mese amicale e pretextul pentru o întreagă arhitectură comparatistă în care universul paralel al televiziunii devine nici mai mult nici mai puțin decât o
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
de sus și făr de jos, troika Împedeca oarecum să tranziteze privirea, mai ales la prima vedere. Să zărea Tata, care L-am știut după tuiu În valuri, da iera acolo și Fiu, cu stigmatile, și Duhu, cu moacă dă turturel, tomna dă mărimea unui creștin. Nu știu câți ochi d-a lor iera puși pă mine, că și perechea d-o avea fieștecare, dacă iei bine aminte, iera tot un cioclop, da să lățea odată pă șase fețe. Nu-mi vorbi dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe tavă ca-ntr-o idilă dulcică și blândă. Primul parcă-i desprins din Gârleanu sau Brătescu-Voinești și-o leagă pe mama de o familie de guguștiuci. Deși păsăretul care și-a pitulat cuibul în caprifoiul de pe terasă e un turturel și-o turturică, prefer să le spun guguștiuci. Guguștiuc mai stâmpără un pic din duioșia pășunistă, pe când turturică însiropează orice poveste. Ca și ghiocel, lăcrămioară sau liliac (deși, pentru a respecta adevărul, să adaug că întâmplarea cu guguștiuci s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
-mproaște 30 Tot în noduri *** cirul Ar mai merge și-nainte Dar ți-ar unge * și samurul. TURTURICĂ, TURTUREA (p. 562) Turturică, turturea, De ce-mi ești așa de rea Și nu-mi stai alăturea. Că mi-e drag un turturel 5 Ce suspină singurel, Mă gândesc numai la el. 1023 {EminescuOpXV 1024} DE UNDE VII DORULE? (p. 562) - De unde vii dorule? - De la voi odorule. - Dar la noi ce foc mai vii, C-a venit urîtu-ntîi 5 Și s-a pus la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
te amărî Ca și cum nu te-aș iubi, Nu gândi că te-am urât, Că mai tare te-am drăgit. 101 Turturică turturea, De ce-mi ești așa de rea Și nu-mi stai alăturea? Că mi-e dor de-un turturel Ce suspină singurel... Sbor pe ramură la el. 102 La umbrar de liliac Dragostele ce mai fac? Să sărută până zac... Iar în vale la isvor Se - ntîlnește dor cu dor Se sărută până mor. 103 Jos în valea cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
454 {EminescuOpVI 455} Vin la nen-tău să le-nveți. Pieptu-ncepe a-ți băte, Inimioara a-ți ofta, Ochii ți se rătăcesc Când pe gânduri te găsesc. Florico! astea ce sunt? Nu știi! Nen-tău îți dă cuvânt; Ai văzut pe rămurea Turturel cu turturea Bot în bot se sărutând Și din pene des bătând, Nici acest secret nu-l știi? Îl afli când la nen-tău vii. Dar cântece - ai auzit Că au în ele-o vorbă "iubit", Vesel altele de dor Cari
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și crearea unei tensiuni de respingere între nume și prenume prin selectarea acestora din sfere semantice ce se opun sau păstrează semnele unor origini diferite: infatigabila silfidă (devenită sifilidă dintr-o regretabilă greșeală tipografică) Athenais Gregoraschko fusese anterior Perjoiu iar Turturel din aceeași High-life alătură în numele său oficial solemnul anglo-saxon Edgar și neaoș-moldovenescul Bostandaki, rusticul și modestul bostan înnobilat cu un sufix străin; nu în alt fel procedează Madame Esmeralde Piscupesco, five o'clock tea tous les jeudis în denominarea căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dacă nu-i fudul, n-are haz, este o vorbă a lui). Iar prostia devine pretențioasă mai ales când e ajutată de cultură"37. Talentatul gazetar și viitor deputat Rică Venturiano este un agramat care pronunță deformat "levorverul", cronicarul High-life, Turturel, este "victima" unei fatale erori tipografice, pedagogul "de școală nouă" Mariu Chicoș Rostogan propagă definiții de o stupiditate absolută, iar "intelectualii" din berării, birturi și cafenele, al căror semn de recunoaștere este consumul de ambrozie "capuținistă", sunt cei care "tarifează
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
obiectiv și stilul indirect liber nu trădează nici emoția elogiatorului, nici disprețul parodistului, ci reflectă conștiința demnității gestului succesoral. Se aplică, astfel, scrupulos, o rețetă sigură: într-un cadru comun multor schițe compartimentul de tren -, personaje caragialești emblematice (Leonida Condeescu, Turturel, Mache și Lache, o "coniță" cu un nepoțel "deștept foc") și însuși creatorul lor, sunt antrenate într-o conversație moftologică pe teme specifice lumii lui Nenea Iancu (vremea, politica, starea agriculturii, condiția scriitorului) într-un limbaj caragialesc inconfundabil, punctat de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]