44 matches
-
felie de pîine picurată cu ulei de măsline, dar bea două, trei pahare de coniac Martel și la plecare o cupă de șampanie. Judecătorul îi ținea piept cu țuici urmate de șprițuri, după ce mînca un cașcaval la capac și o tuslama regală. Apoi maiorul se suia într-o birjă, iar judecătorul își ambala îndelung motorul înainte de a porni încet spre casă. Buick-ul judecătorului dădea tîrcoale din prima zi în care el a fost în stare să-și conducă mașina unei anumite
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
de catifea, refuzați la export, cu blazer matlasat. Sărisem de la 41 la 45, cum mă tot lua Iordan în derîdere, după ce mă îndopa ca pe-o gîscă. Repulsia, întîi discretă față de mesele nesfîrșite, mi-o manifestam deschis: Nu vreau nici tuslama, nici fondue, nici cocque au vin, Iordan. Vinul e amar, nu simți?" În drum spre bucătărie sper să fi rămas un rest de cafea în filtru îl calc pe Tano pe labă. Se scoală atît de mahmur de la nesomnul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
usturoi ce le da un gust deosebit. Bucătăria comunica cu salonul hanului printr-o ferestruică mică de unde te îmbiau mirosurile sarmalelor cu praz în compoziție, în loc de ceapă, ce le da o dulceață anume, ale pastramei nesărate, ciorbei de burtă și tuslamalei numai din mura stomacului de junincă. Deseori la comandă puteai degusta specificul domnișan: bulzul ciobănesc cu mămăliguță pripită și brânză de burduf din abundență. Nelipsiții gogoșari cu conopidă și asortați cu rondele de morcovi cum numai coana Leana știa să
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
a plăcut în viață să mănânce și să trăiască bine. Ce-o mai ducea omu ei la-nceput, când se luase și era tineri însurăței, ce-o mai ducea unde auzea că-i un birt mai bun : ce potroace, ce tuslamale, ce ciulamale de ciuperci, toate alea le încerca. Era și el curios, venit de copil de la țară. Ei îi plăcea mai ales în octombrie, la Sfântu Dumitru, să stea sub umbrar, și cu o ulcică, două de turburel, și mititei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
așa că ne-am așezat la masă. - Ce fel ciorbe mai aveți, în afară de cea de burtă? Am întrebat omul s-a uitat mirat însă mai mult intrigat la mine și mi-a răspuns mândru: - Noi facem aici numai ciorbă de burtă, tuslama, creier pane, momițe, fripturi, grătare, bla, bla, bla. Eu nu mai eram în stare să ies afară, să caut un alt restaurant, așa că i-am zis să-mi aducă și mie una. Era bună și culmea mi-a trecut durerea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
din personajele delegate de el) intervine în text printr-un "Scrie la carte" sau adresându-se cititorilor cu îndemnul "Citiți" ori injurios... După ce s-a ospătat bine cu o porție zdravănă de "șaisprezece banițe, două ciubere și șase vedre" de tuslama, pe Gargamela o apucă "pântecăraia", care se dovedește un factor cauzator al nașterii, căci "lărgindu-se boabele mitrei din pricina acelei tulburări, fătul a intrat în vâna cea mare, a ajuns prin diafragmă până sub umăr, unde sus-numita vână se desparte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ivită în farfurii la spartul zorilor, după o noapte de chef. Deși astăzi ea este servită în 99,9% din restaurantele românești, voga sa nu pare a avea foarte mulți ani în spate. Referindu-se la această ciorbă, precum și la tuslama, Păstorel afirmă într-un articol apărut după cel de-al Doilea Război Mondial: „Dacă aceste gustoase specialități muntenești, în care bucătarii din București excelează, nu ar fi aproape în tot restul țării ignorate, și pe alocuri desconsiderate, rândurile de față
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
româno-străine“ de la sfârșitul acestui volum), i-au zis patsas. Originea cuvântului ar putea fi turcească, din paça, ceea ce înseamnă picior de animal, termen din care s-a născut și denumirea unei străvechi rețete românești, astăzi dispărută, paceaua, un fel de tuslama din picior de vițel, în care uneori se punea și burtă de vită. Ciorba noastră de burtă are câteva note originale față de rețeta-mamă. De pildă, dresul cu ou și smântână este preluat de la varianta grecească. Folosirea morcovului ras și prăjit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni), tuslamaua, zacusca... Plachiile se întâlnesc atât în farfuriile grecilor, cât și în cele ale turcilor, dar originalul pare a fi grecesc, așa cum susține chiar un autor turc de cărți de bucate, Deniz Gursoy: este vorba despre o mâncare scăzută, de fasole
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în ansamblul său, iar ingredientele sunt mult mai variate și cu totul diferite de cele ale „ostropățurilor“ țărănești ori vânătorești. Despre rasoluri, pilafuri și legume cu umplutură prea puține ar fi de spus. Toate sunt importuri, turcești, grecești ori bulgărești. Tuslamaua nu este nimic altceva decât o iahnie de burtă, ajunsă în farfuriile noastre direct de la turci, din a lor skembe yahni, cu mențiunea că aceasta din urmă se face exact ca tuslamaua noastră „regală“, adică burta se prăjește după ce a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
spus. Toate sunt importuri, turcești, grecești ori bulgărești. Tuslamaua nu este nimic altceva decât o iahnie de burtă, ajunsă în farfuriile noastre direct de la turci, din a lor skembe yahni, cu mențiunea că aceasta din urmă se face exact ca tuslamaua noastră „regală“, adică burta se prăjește după ce a fost fiartă în prealabil. Cuvântul tuslama vine din turcă, din tuzlama (sărătură), derivat al lui tuzla (salină); turcii fac sardalya tuzlama, adică sardele sărate, sau hamsi tuzlama, saramură de hamsii, însă există
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
o iahnie de burtă, ajunsă în farfuriile noastre direct de la turci, din a lor skembe yahni, cu mențiunea că aceasta din urmă se face exact ca tuslamaua noastră „regală“, adică burta se prăjește după ce a fost fiartă în prealabil. Cuvântul tuslama vine din turcă, din tuzlama (sărătură), derivat al lui tuzla (salină); turcii fac sardalya tuzlama, adică sardele sărate, sau hamsi tuzlama, saramură de hamsii, însă există și o tuslama din burtă. Chiftelele nu au fost inventate de bucătarul bufetului gării
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adică burta se prăjește după ce a fost fiartă în prealabil. Cuvântul tuslama vine din turcă, din tuzlama (sărătură), derivat al lui tuzla (salină); turcii fac sardalya tuzlama, adică sardele sărate, sau hamsi tuzlama, saramură de hamsii, însă există și o tuslama din burtă. Chiftelele nu au fost inventate de bucătarul bufetului gării din Băicoi, ci de însuși Marcus Gavius Apicius (rețeta se numea Osicia omentata). Cele pe care le prăjim noi sunt însă de origine (cel puțin lingvistică) persană, adică au
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
astăzi, cu condiția ca prin sintagma „gătite de mână de meșter“ să înțelegem creativitatea chef ului, depărtarea sa inteligentă de tradiție, pentru ca aceasta din urmă să nu se piardă în monotonie. Adică oricât de deprins ar fi băștinașul cu o tuslama, un „meșter“ (termenul e cam prea tehnicist...) culinar ar trebui să-i ofere noi și noi variante ale acestui fel de mâncare, toate purtând în miez originalul și toate depărtându-se creativ de el. Există în limba franceză un cuvânt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cafele și coniac. Bucătăria românească începe să fie cunoscută și peste hotare. În anul 1900, patronul restaurantului din Covaci, unde s-au nascut mititeii de azi își trimite bucătarul la o expoziție de la Paris, acesta face cunoscute mâncărurile tradiționale, mititeii, tuslama, sărmăluțe cu mămăliguța, ghiveciul măcelăresc, varză cu carne etc. De-a lungul vremii bucătăria românească a reușit sași păstreze tradiția. Bucătarii au știut să transmită urmașilor gustul mâncărurilor noastre tradiționale, aceștia au îbunătățit și rafinat mâncărurile, dar au păstrat nealterata
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
servesc, în special la comanda, în tot timpul zilei, produse și subproduse din carne neportionate (organe), pregătite la grătar și alese de consumatori din vitrinele de expunere sau de pe platou, o dată cu luarea comenzii. Sortimentul oferit mai poate cuprinde: ciorbe, borșuri, tuslama, tochitura, salate, dulciuri de bucătărie și băuturi. 3.2. Restaurant lacto-vegetarian, dietetic - unitate de alimentație publică în care se desfac în exclusivitate sortimente de preparate culinare pe bază de lapte și derivate din lapte, ouă, carne de pasăre sau de
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]
-
carne neportionata (ficat, rinichi, inima, splina, momite, măduvioare etc.), mici, cârnați etc., pregătite la grătar și alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate de ospătări la masă. Mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive și vinuri). 1.2.5. Restaurantul dietetic este o unitate gastronomica care ofera consumatorilor sortimente de preparate culinare dietetice (pregătite sub îndrumarea unui cadru medical dietetician) și băuturi
ORDIN nr. 61 din 27 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124387_a_125716]
-
carne neportionata (ficat, rinichi, inima, splina, momite, măduvioare etc.), mici, cârnați etc., pregătite la grătar și alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate de ospătări la masă. Mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive și vinuri). 1.2.5. Restaurantul dietetic este o unitate gastronomica care ofera consumatorilor sortimente de preparate culinare dietetice (pregătite sub îndrumarea unui cadru medical dietetician) și băuturi
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
din carne neportionata (ficat, rinichi, inima, splina, momite, măduvioare etc.),mici, cirnati etc., pregătite la grătar și alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospătări la masă. Mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive și vinuri). 1.2.5. Restaurant dietetic este o unitate gastronomica, care oferă consumatorilor sortimente de preparate culinare dietetice (pregătite sub îndrumarea unui cadru medical dietetician) și băuturi
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
din paté cu margarină și o cremă din brânză de vaci și paste tomate. Punem câte o foaie de omletă și un rând de cremă, după care repetăm până terminăm. Se servește ca gustare, apoi se taie ca și tortul. TUSLAMA DE OUĂ 4 cepe, 1 kg burtă fiartă, 6 ouă, 500 g smântână, 200 ml vin alb, sare, piper, mărar, usturoi, ulei sau unt. Se toacă ceapa și se călește în ulei, după care adăugăm burta fiartă fideluțe, sare, piper
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
unt și o tapetăm cu pesmet, amestecăm tocănița cu cartofi și cu doi căței de usturoi cu sosul alb, turnăm în tavă, presărăm cașcavalul deasupra și dăm la cuptor. După această mâncare gustoasă, se bea un vin negru și tămâios. TUSLAMA REGALĂ (1) 2,5 kg de burtă, 2 morcovi, 2 cepe, o căpățână de usturoi, o rădăcină de hrean, boabe de piper, sare și delicat după gust Burta se spală bine, se taie bucăți și se pune la fiert cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
călit cu ulei și o ceapă. După ce s-au călit, se adaugă hreanul ras pe răzătoarea mică și usturoiul bătut și amestecat cu sare și ulei. Punem apoi peste burtă și lăsăm să dea un clocot, apoi se poate servi. TUSLAMA REGALĂ (2) Partea groasă de la 1 kg de burtă, rasol de vițel fiert, 100 ml țuică, 200 ml vin alb, piper, sare, păstârnac, morcov, ceapă, ardei gras, usturoi, mărar, 100 g smântână, 100 g iaurt, 100 g unt Se fierb
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
din paté cu margarină și o cremă din brânză de vaci și paste tomate. Punem câte o foaie de omletă și un rând de cremă, după care repetăm până terminăm. Se servește ca gustare, apoi se taie ca și tortul. TUSLAMA DE OUĂ 4 cepe, 1 kg burtă fiartă, 6 ouă, 500 g smântână, 200 ml vin alb, sare, piper, mărar, usturoi, ulei sau unt. Se toacă ceapa și se călește în ulei, după care adăugăm burta fiartă fideluțe, sare, piper
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt, apoi dăm la cuptorul încins timp de 45 de minute. Se servește cu lapte acru sau iaurt. TUSLAMA REGALĂ (1) 2,5 kg de burtă, 2 morcovi, 2 cepe, o căpățână de usturoi, o rădăcină de hrean, boabe de piper, sare și delicat după gust Burta se spală bine, se taie bucăți și se pune la fiert cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
călit cu ulei și o ceapă. După ce s-au călit, se adaugă hreanul ras pe răzătoarea mică și usturoiul bătut și amestecat cu sare și ulei. Punem apoi peste burtă și lăsăm să dea un clocot, apoi se poate servi. TUSLAMA REGALĂ (2) Partea groasă de la 1 kg de burtă, rasol de vițel fiert, 100 ml țuică, 200 ml vin alb, piper, sare, păstârnac, morcov, ceapă, ardei gras, usturoi, mărar, 100 g smântână, 100 g iaurt, 100 g unt Se fierb
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]