52 matches
-
când mă duceam, Drept vă spun, n-am interes: Treaz eram, dar mai visam Că la noi, în cartier, Va fi raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - „Mai lasă dracu' rachiu!” Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracul... - Iar mi te-
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410068053.html [Corola-blog/BlogPost/362229_a_363558]
-
d. 31 ianuarie 1933) a descris în proza sa biografia unui dascăl de biserică ajuns bogătaș deoarece a fost dat afară din slujba unde lucrase 30 ani ne având certificat de absolvire a școlii primare. După ce a făcut avere ca tutungiu, directorul băncii care-i gestiona veniturile constată cu surprindere că nu știe să scrie și-l întreabă admirativ: „Știi Dumneata ce-ai fi astăzi dacă ai fi știut să scrii?” cu răspunsul „Bineînțeles. Aș fi fost dascăl la biserica Înfrățirii
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397646297.html [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
când mă duceam, Drept vă spun, n-am interes: Treaz eram, dar mai visam Că la noi, în cartier, Va fi raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - „Mai lasă dracu' rachiu!” Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracul... - Iar mi te-
PE O STRADĂ LUMINOASĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1486112083.html [Corola-blog/BlogPost/375504_a_376833]
-
când mă duceam, Drept vă spun, n-am interes: Treaz eram, dar mai visam Că la noi, în cartier, Va fi raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - Mai lasă dracu' rachiu'! Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracu'... - Iar mi te-
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1489208796.html [Corola-blog/BlogPost/340444_a_341773]
-
nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului După ce-mi dorii atâta Bucuria unui clop, Coada lui de târnăcop Că ne-a răsturnat carâta! Și ne umplú de ocară La un colț de iarmaroc Cu limbajul lui baroc, Tutungiul de pe scară El sudalmă, eu - o palmă Un țignal pentru vardist (Cel mai ponosit și trist Da' nu-i ședea rău pe cal mă'!) Un plaivaz, o terfeloagă Și ne trase o amendă Ca să intre în agendă Ziua asta de
BUCURIA UNUI CLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_unui_clop.html [Corola-blog/BlogPost/355910_a_357239]
-
o surpriză... de-o să mă țină minte toată viața. Au călătorit cu trenul: conița Corina la clasa-ntâia, Bâzdoagă și Naie la clasa a doua unde au crezut că-și dau sufletul în compartiment. Nimeriseră cu o liotă de țigani tutungii, ei fiind nefumători, iar geamurile de la vagon nu se puteau deschide nici în ruptul capului... așa că se chinuiră pe hol, moțăind și înjurându-l pe boier că-i pusese pe drumuri. Pe la stația Banul Mărăcine, penultima până la Craiova, Năică se
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_x_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360225579.html [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
cerut, și încă ceva pe deasupra. Timorați, cativa reprezentanți firavi ai industriei tutunului, au fost arătați cu degetul, agresați verbal și postăți pe Facebook, să-i vadă nația la „așa, nu!”, alături de imagini din clubul recentei tragedii. Indignații au cerut evacuarea tutungiilor din sală, președintele comisiei a refuzat și atunci l-au dat și pe el în gât pe FB, ca invocă bagatele democratice, zise consultări publice, cănd cestiunea zilei aparține revoltaților. Sâcâit și agitat, presedintele le-a tăiat scurt macaroana reprezentanților
Scopul chiar scuză orice mijloace? by http://uzp.org.ro/scopul-chiar-scuza-orice-mijloace/ [Corola-blog/BlogPost/92429_a_93721]
-
cu tutun este reglementat într-o asemenea măsură, la nivel național (distribuția supusă autorizării) sau la nivel internațional (achiziții transfrontaliere limitate) și controalele la frontieră există în realitate, chiar dacă sunt împiedicate de reglementările europene. În final, acest raport este neliniștitor pentru viitorul tutungiilor francezi, care joacă un rol atât de important în menținerea magazinelor locale și prestarea unor servicii publice în zonele rurale și care au fost puternic amenințați de o creștere anterioară a taxelor. în scris- (DE) Votez în favoarea raportului dlui Becsey
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
de la punctele (i) și (ii) MT: Fără angajamente MT: Fără angajamente 4. Fără angajamente, cu excepția indicațiilor din secțiunea privind angajamentele orizontale de la punctele (i) și (ii) și sub rezerva următoarelor limitări specifice: MT: Fără angajamente FR: Condiția privind cetățenia pentru tutungii (vânzători în tutungerii). D. Franciză (CPC 8929 1, 2 și 3. MT: Fără angajamente 1, 2 și 3. MT: Fără angajamente 4. Fără angajamente, cu excepția indicațiilor din secțiunea privind angajamentele orizontale de la punctele (i) și (ii) și sub rezerva următoarelor
22005A0210_01-ro () [Corola-website/Law/293315_a_294644]
-
sunt ortodocși (97,54%). Pentru 2,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Mărculești și Morile, și din cătunele Tutungiu, Cialâc, Scorduf și Movila Popii, cu 1087 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală cu 55 de elevi (din care 13 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna formată din satele Cealacu și Mărculești, în plasa Slobozia
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
pe sub mână. În timpul celui de al doilea război mondial, discurile lui Leșcenco erau ascunse și îngropate în pământ împreună cu alte posesiuni de preț. Aceasta a dus și la anumite falsuri. Astfel, în anii de după război, orchestra de jazz a muncitorilor tutungii din Moscova, condusă de Nikolai Markov, a pus pe picioare o întreagă industrie de producere a unor discuri clandestine, care ar fi fost cântate de Leșcenco. Discurile erau comercializate clandestin în RSFSR, RSS Ucraineană și RSS Moldovenească. Un disc vândut
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
italienii Îi numesc iluminiști pe iacobini, În timp ce În alte țări cu acest nume sunt indicați adepții tradiției -, curioasă confuzie...“ Își sorbea Încet coniacul, scotea dintr-un portțigaret de metal aproape alb niște cigarillos de un format neobișnuit („mi le confecționează tutungiul meu de la Londra“, zicea, „ca și țigările de foi pe care le-ați văzut la mine acasă, serviți-vă, sunt excelente...“), vorbea cu ochii pierduți În amintiri. „De Maistre... Un om cu maniere foarte distinse, era o bucurie spirituală să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Baranga, Margareta Bărbuță, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, George Vraca, Laurențiu Fulga, Mihnea Gheorghiu, Horia Lovinescu, Matei Călinescu, Paul Everac, Gheorghe Ionescu-Gion, Alecu Popovici, Dinu Săraru, Natalia Stancu, Mira Iosif, Virgil Munteanu, Victor Parhon, Ilie Rusu, Paul Tutungiu, Virgil Poiană, Paul Cornel Chitic, Cristina Dumitrescu, Alice Georgescu, Miruna Ionescu, Radu Beligan, Cătălina Buzoianu, Horea Popescu, Victor Rebengiuc, Ion Zamfirescu, Marina Constantinescu, Constantin Paraschivescu, Ludmila Patlanjoglu. În dorința de a surprinde fenomenul teatral în întregul lui, T. își propune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
Bittel, Doina Modola, Ileana Berlogea. Cronica dramatică, ocupând un loc central, este susținută de Florian Potra, Ștefan Aug. Doinaș, Ion D. Sîrbu, Alecu Popovici, I. Negoițescu, Mihai Crișan, Angela Ioan, Mira Iosif, Ana Maria Narti, Ileana Popovici, C. Paraschivescu, Paul Tutungiu, Victor Parhon, Alice Georgescu. Se cultivă interviul, îndeosebi cu actori și regizori, dar și cu scriitori: Eugen Ionescu (10/1969), Marin Preda (5/1970), Arthur Miller (interviu acordat în exclusivitate, 2/1965), Miguel Angel Asturias (11/1969), Horia Lovinescu, Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
Horia Lovinescu, Eugen Barbu, Emil Botta, Ion Băieșu, D. R. Popescu, Teodor Mazilu, Iosif Naghiu, Al. Piru, Mircea Șeptilici (mărturii inedite despre piesa Steaua fără nume de Mihail Sebastian, 11/1982), dialogurile fiind realizate de Dana Crivăț, Radu Popescu, Paul Tutungiu ș.a. După 1990 sunt intervievați Andrei Cornea, Fănuș Neagu, Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, Ștefan Aug. Doinaș, reporter fiind Adina Bartoș. De asemenea, acum se extinde spațiul acordat prezentării unor regizori români din diaspora (George Banu, Andrei Șerban), sunt comentate amplu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
, Paul (6.V.1941, Cernavodă), poet, prozator și gazetar. Este fiul Silviei (n. Constantinescu) și al lui Pavel Simion Tutungiu, ofițer. Urmează liceul la Călărași (1955- 1959) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1961-1965). După absolvire lucrează la publicațiile „Steagul roșu” (1966-1967), „Dâmbovița” (1967-1968), „Satul socialist” (1969-1971) și la revista „Teatrul” (1973-1989), al cărei cenaclu îl conduce în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
Balotă, „Imperiul neodihnei”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6 647; Dan Cristea, „Ordinea peșterii”, RL, 1971, 5; Constantin, Despre poeți, 231-233; Mincu, Poezie, 59-62; Piru, Poezia, II, 479-483; Aureliu Goci, „Fiul Dunării”, RL, 1977, 35; Doru Mielcescu, Introducere în poezia lui Paul Tutungiu, București, 1977; Cristian Livescu, „Partidul și Poetul”, LCF, 1978, 21; Iorgulescu, Scriitori, 164-165; Mihai Ungheanu, „Drumul Hoților”, LCF, 1979, 31; Alboiu, Un poet, 209-210; Emil Manu, „Drumul Hoților”, RL, 1980, 1; Costin Tuchilă, Inițiere în monumental, LCF, 1980, 14; Ștefănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
Ștefănescu, Jurnal, 18-22; Artur Silvestri, „Tărâmuri pentru Făt-Frumos”, LCF, 1983, 33; Alexandru Ruja, Dunărea emblematică, LCF, 1985, 26; Alexandru Ruja, Simboluri ale permanenței, LCF, 1986, 19; Dicț. scriit. rom., IV, 621-622; H. Zalis, Ipostaze în osmoză în poezia lui Paul Tutungiu, București, 2003. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu Romulus Vulcănescu despre civilizația română și valoarea ei în contextul istoriei universale, LCF, 1982, 11; Ion Chelcea, Septimiu Chelcea, Etnologia, disciplinele conexe și lipsa rigurozității științifice, „Revista de filosofie”, 1982, 2; Paul Caravia, Enciclopedia mitologiei românești, RL, 1985, 43
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM, 1978, 373; Ioana Creangă, Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
imortalizați în chip magistral în paginile acestei cărți . Printre ei, Valentin Silvestru, față de care a avut un adevărat cult, Radu Popescu, Traian Șelmaru, Nicolae Barbu, Ion Cocora, Mira Iosif, George Genoiu, Ștefan Oprea, Marius Robescu, Carol Isac, Constantin Cubleșan, Paul Tutungiu, Bogdan Ulmu, Horia Deleanu, Nelu Ionescu, Florin Faifer, Mircea Ghițulescu. Cea de a doua carte, „Măștile lui Cronos" din 1995, un studiu monografic închinat dramaturgiei originale jucate pe scena Teatrului „Victor Ion Popa" din Bârlad, este prefațată de Valentin Silvestru
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
publicul”, TR, 1977, 50; Cristina Dumitrescu, „Teatrul și publicul”, RL, 1978, 41; Doina Uricariu, „Dialog la scenă deschisă”, LCF, 1979, 15; Mihai Ungheanu, „Dialog la scenă deschisă”, LCF, 1979, 29; Eugen Naum, „Dialog la scenă deschisă”, ST, 1979, 7; Paul Tutungiu, „Dialog la scenă deschisă”, „Scânteia”, 1979, 11 537; Ileana Lucaciu, Temeinicia unui studiu, SPM, 1979, 436; Ileana Lucaciu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, SPM, 1984, 16; Adrian Dohotaru, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, FLC, 1984, 16; Mariana Brăescu, Actualitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
primiți relativ repede și tinerii ce se remarcă. În anii ’70 pot fi întâlniți poeții Mihai Ursachi, Mircea Ivănescu, Dan Verona, Cornel Udrea, Dan Mutașcu, Mircea Dinescu, Daniela Caurea, Gabriela Melinescu, Gheorghe Grigurcu, Gheorghe Istrate, Lidia Stăniloae, Anghel Dumbrăveanu, Paul Tutungiu, Dorin Tudoran, Cezar Baltag, Adrian Popescu ș.a. ori prozatorii Petru Popescu (prezent și cu versuri, interviuri, eseuri), Mircea Constant, Viorel Știrbu, Tudor Ursu, Platon Pardău, Bujor Nedelcovici, Georgeta Horodincă, Maia Belciu, Eugen Uricaru, George Bălăiță, Mircea Săndulescu, Dana Dumitriu, Gabriela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
am ascultat cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu - Proiectul Imnului de Stat al Republicii Socialiste România - am fost cuprins de o înaltă emoție, generată de acea trăire unică a clipei fierbinți a unui moment fundamental, de importanță istorică.“ (Orizont, 3 noiembrie 1977) TUTUNGIU Paul, poet „Iată de ce putem spune că, oriunde în țara noastră străveche, pe care socialismul și-a pus definitiv amprenta, în orașele noi, în cele mai întinerite și în toate așezările României de azi, pretutindeni, de fapt, este meleagul natal
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ion Coteanu. La dezbaterile despre „carte” participa Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Romul Munteanu, Nicolae Manolescu. Interviurile sunt susținute de Ion Biberi. Eseuri și comentarii semnează Edgar Papu, Silvian Iosifescu, Dumitru Almaș, Romeo Dăscălescu, Al. Mitru, Mihai Cruceanu, Emilia Căldăraru, Paul Tutungiu. Ștefan Bănulescu ține rubrică „Locuri memoriale”. Alți colaboratori: Al. Duțu, Nicolae Mărgineanu, Iosif Sava, Grigore Moisil, Dragoș Vrânceanu, Perpessicius, Eugen Cizek, Ursula Șchiopu, Dumitru Solomon, Mihai Negulescu, Radu Varia. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286332_a_287661]