84 matches
-
prudență normală în înregistrarea inovațiilor de ultimă oră și mai ales a terminologiilor tehnico-științifice. E o opțiune justificată, legată de profilul-tip al destinatarului. Ni se oferă, în schimb, cîteva surprize, prin unele cuvinte familiar-argotice mai noi (urechism, a o ușchi). Între "ciudățeniile" care fac farmecul și constituie interesul istoric al dicționarului se pot aminti unii termeni împrumutați (latino-romanici) sau formați prin calchiere (din elemente vechi) în perioada modernizării limbii române: italienismul ucel "pasăre", calcurile unocuprinzime "univers" sau următareț "consecvent". Categorii
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
vîndă doar una, trebuia perechea!... eu o pusesem în bibliotecă și mă mîndream cu trofeul... iar Cici, acum, în ultima bancă a amfiteatrului, zîmbea nostalgic... da" nu-i o "nostalgică", Doamne ferește!... și Roxana sta țeapănă, pe urmă s-a și ușchit... n-am mai zărit-o... îmi place la nebunie cum graseiază, ca și Cici!, la telefon... îți tot vine să dai telefoane... da "nu despre asta vroiam să vorbesc... pormă, după lansare, unde au citit... cea mai emoționată a fost
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
cafti între acestea. De unde să fi apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi etc.). Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române, lasă chestiunea nerezolvată, sugerând totuși o altă direcție de investigație, în căutarea unei surse orientale. A cafti ar putea fi pus în legătură cu expresia a lua un caftan și cu verbul a
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc de muncă și să lucreze?" (linkmania.ro). Desigur că structurile au apărut prin analogie cu cele ale altor verbe familiar-argotice cu sens apropiat: a se căra, a se ușchi vs. a o ușchi, a o șterge, a o tuli etc. A se tira e prezent în toate dicționarele noastre de argou (Tandin 1993, Croitoru Bobârniche 1996/2003, Volceanov 1998/2006), nu și în DEX; în Micul Dicționar Academic (MDA
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
care tirează de la ore, să caute un loc de muncă și să lucreze?" (linkmania.ro). Desigur că structurile au apărut prin analogie cu cele ale altor verbe familiar-argotice cu sens apropiat: a se căra, a se ușchi vs. a o ușchi, a o șterge, a o tuli etc. A se tira e prezent în toate dicționarele noastre de argou (Tandin 1993, Croitoru Bobârniche 1996/2003, Volceanov 1998/2006), nu și în DEX; în Micul Dicționar Academic (MDA, IV, 2003), este înregistrat
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
sau neatent.) După care i-am trimis din nou pe sectoare să-și desăvârșească munca organizatorică, nu înainte de a-i anunța că eu o să fac o inspecție solitară prin biroul lui Băși. N-au comentat de niciun fel și au ușchit-o rapid, pătrunși de importanța misiei lor. Dom' șef de catedră stătea plăcințit într-unul dintre fotoliile jerpelite din cameră, având un aer exagerat de mofluz. Din când în când bâțâia din cap, destul de misterios, fiindcă nu ai fi putut
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pentru a uita de dorința fierbinte de cocaină, dar nu mă pot concentra. Întregul meu corp Își dorește sîngele de care are nevoie pula mea și mă duc la Ray Lennox. O frec În mașină, făcînd semnul victoriei unui bulangiu ușchit pe cînd Îi tai calea. Puțoi tupeist. Poliție. Prioritate. Ajung la apartamentul lui Ray și bat la ușă În stilul poliției pînă cînd silueta lui Îmbrăcată Într-un halat apare În prag. — Ray, zîmbesc eu, rezolvă-mă cu niște cocaină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ea; așa Încît noi sîntem idioții care trebuie să o punem În aplicare, care-o Încasăm. Mi-e scîrbă de asta. SÎnt destui tipi cu adevărat răi de băgat În pușcărie fără să-i mai trimitem și pe cîțiva puști ușchiți la un curs prin corespondență din Închisoare la Univesitatea de Infracțiuni că fumează iarbă sau vînd pastile. Nu poți să-i faci criminali pe oameni pentru că preferă anumite produse. Ai putea la fel de bine să-i bagi În Închisoare pentru că preferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
la sută dreptate. De ce nu m-oi fi însurat cu ea? Ea bine, mă deranja, de pildă, argoul ei dăștept, de fostă studentă căministă. Nu-l suportam. „A borî“ în loc de a vomita, „cu capsa pusă“ în loc de furios, „mortal“ în loc de nostim, „ușchit“ în loc de trăsnit, „țâști-bâști“ în loc de micuț. Ah, și divin. (Chestie căreia Mary Jane Reed îi zice „mișto“ - mereu le învăț pe fetele astea să vorbească corect, eu, cu vocabularul meu de New Jersey, compus din cinci sute de cuvinte.) Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
se șteargă, să fie uitată, să înceteze să te mai mustre sau să te urmărească. Așa că, până una-alta, nu-mi rămâne nimic altceva de făcut decât să-l abandonez pe Rahan cu păpușile și pterodactilii lui și s-o ușchesc afară. Să nu care cumva să credeți că-mi acord vreo șansă, că vreau s-o tund din fața mamei și a lui Filip și să mă pitesc pe după Wartburgul lui Florea ca să stau acolo până vine noaptea și se termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Uca, iar „Motă“, mama. Și, gata, s-a rezolvat. Pentru că în grupa mare ești mare și te enervează cumplit toate sclifoselile astea. „Matenule“, vezi Doamne! Ca să nu mai pun la socoteală că, atunci când apărea nenea, matenul ăsta trebuia s-o ușchească afară. Mai precis, dacă tot nu v-ați prins despre cine e vorba, eu. Și aici chiar nu mai am nici o idee prin care să vă explic de ce, de fiecare dată când apărea el, eu îmi doream să rămân acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
În valul mulțimii care continua să sporească. Înaintau centimetru cu centimetru. Din când În când, câte un copil trecea și bătea darabana cu palma pe capotă, iar uneori oamenii Îi huiduiau sau se strâmbau comic la ei când treceau: Ameri-ka, ușchiți-vă de la noi! Chestii de-astea. Bill i a cerut să-nchidă fereastra, și așa a și făcut. Nu-i era frică. Iar acum se afla În mașina asta, Închisă ca Într-o cușcă, cu o fustă pe ea, așezată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la prima vedere, conținând chiar evaluative de sens contrar ("drăguț" și "urât"), corespunde unei polisemii reale a termenului argotic și (dacă excludem câteva răspunsuri izolate și deviante) nu e lipsită de logică. e în primul rând participiul verbului argotic a ușchi, care, în două construcții echivalente (a se ușchi și a o ușchi), are sensul "a fugi, a pleca repede". Construcția cu reflexiv ("Ușchește-te!") era deja atestată în glosarul de argou al lui V. Cota, din 1936, și a rămas
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
contrar ("drăguț" și "urât"), corespunde unei polisemii reale a termenului argotic și (dacă excludem câteva răspunsuri izolate și deviante) nu e lipsită de logică. e în primul rând participiul verbului argotic a ușchi, care, în două construcții echivalente (a se ușchi și a o ușchi), are sensul "a fugi, a pleca repede". Construcția cu reflexiv ("Ușchește-te!") era deja atestată în glosarul de argou al lui V. Cota, din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
corespunde unei polisemii reale a termenului argotic și (dacă excludem câteva răspunsuri izolate și deviante) nu e lipsită de logică. e în primul rând participiul verbului argotic a ușchi, care, în două construcții echivalente (a se ușchi și a o ușchi), are sensul "a fugi, a pleca repede". Construcția cu reflexiv ("Ușchește-te!") era deja atestată în glosarul de argou al lui V. Cota, din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc" (S. Tănase, Corpuri de
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
răspunsuri izolate și deviante) nu e lipsită de logică. e în primul rând participiul verbului argotic a ușchi, care, în două construcții echivalente (a se ușchi și a o ușchi), are sensul "a fugi, a pleca repede". Construcția cu reflexiv ("Ușchește-te!") era deja atestată în glosarul de argou al lui V. Cota, din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 1990, p. 69); "m-am ușchit de pe forumul ăsta" (rdi-board
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
ușchi și a o ușchi), are sensul "a fugi, a pleca repede". Construcția cu reflexiv ("Ușchește-te!") era deja atestată în glosarul de argou al lui V. Cota, din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 1990, p. 69); "m-am ușchit de pe forumul ăsta" (rdi-board.com) etc. La fel de frecventă este construcția cu pronumele expletiv o: "Așa că am ușchit-o, m-am topit la pauză" (S. Cosmin, Aștept provincia, 1987, p.
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
repede". Construcția cu reflexiv ("Ușchește-te!") era deja atestată în glosarul de argou al lui V. Cota, din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 1990, p. 69); "m-am ușchit de pe forumul ăsta" (rdi-board.com) etc. La fel de frecventă este construcția cu pronumele expletiv o: "Așa că am ușchit-o, m-am topit la pauză" (S. Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 83); "și-a făcut repejor bagajele și a ușchit-o peste
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 1990, p. 69); "m-am ușchit de pe forumul ăsta" (rdi-board.com) etc. La fel de frecventă este construcția cu pronumele expletiv o: "Așa că am ușchit-o, m-am topit la pauză" (S. Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 83); "și-a făcut repejor bagajele și a ușchit-o peste Ocean" (starmania.ro). În Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu (1967), construcția apărea cu verbul în
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
m-am ușchit de pe forumul ăsta" (rdi-board.com) etc. La fel de frecventă este construcția cu pronumele expletiv o: "Așa că am ușchit-o, m-am topit la pauză" (S. Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 83); "și-a făcut repejor bagajele și a ușchit-o peste Ocean" (starmania.ro). În Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu (1967), construcția apărea cu verbul în varianta fonetică a uschi ("Cum a văzut secerea bârligată că se dă la el, a uschit-o!") și cu explicația "a
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
uschit-o!") și cu explicația "a se face nevăzut, a dispărea, a o șterge, a chiuli". De la sensul "a fugi", se poate trece destul de ușor la "a face să dispară"; acest înțeles se actualizează mai ales în legătură cu obiectele, verbul a ușchi devenind sinonim cu "a fura": "Finul lui Durbacă a ușchit o mansardă" (impact-est.ro); "cine mi-a ușchit iconițele?" (sinapse.ro, 14.02.2007); "moșia ușchită de la Academia Română", realitatea.net). Mai rar, întâlnim varianta semantică "a alunga" (pentru persoane): "Ultima
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
dispărea, a o șterge, a chiuli". De la sensul "a fugi", se poate trece destul de ușor la "a face să dispară"; acest înțeles se actualizează mai ales în legătură cu obiectele, verbul a ușchi devenind sinonim cu "a fura": "Finul lui Durbacă a ușchit o mansardă" (impact-est.ro); "cine mi-a ușchit iconițele?" (sinapse.ro, 14.02.2007); "moșia ușchită de la Academia Română", realitatea.net). Mai rar, întâlnim varianta semantică "a alunga" (pentru persoane): "Ultima oară am mers cu bicicleta acum doi ani, în parc
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
a fugi", se poate trece destul de ușor la "a face să dispară"; acest înțeles se actualizează mai ales în legătură cu obiectele, verbul a ușchi devenind sinonim cu "a fura": "Finul lui Durbacă a ușchit o mansardă" (impact-est.ro); "cine mi-a ușchit iconițele?" (sinapse.ro, 14.02.2007); "moșia ușchită de la Academia Română", realitatea.net). Mai rar, întâlnim varianta semantică "a alunga" (pentru persoane): "Ultima oară am mers cu bicicleta acum doi ani, în parc, până când m-a prins un polițist și m-
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
sinapse.ro, 14.02.2007); "moșia ușchită de la Academia Română", realitatea.net). Mai rar, întâlnim varianta semantică "a alunga" (pentru persoane): "Ultima oară am mers cu bicicleta acum doi ani, în parc, până când m-a prins un polițist și m-a ușchit: ŤBăi, alo, valea! Nu vezi că sunt copii mici în parc? Poate îi lovești!ť" (Gândul, 1.08.2008, declarație a primarului). Ca orice verb argotic, a ușchi intră și în alte construcții, cu sensuri înrudite. Un înțeles mai vechi
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
ani, în parc, până când m-a prins un polițist și m-a ușchit: ŤBăi, alo, valea! Nu vezi că sunt copii mici în parc? Poate îi lovești!ť" (Gândul, 1.08.2008, declarație a primarului). Ca orice verb argotic, a ușchi intră și în alte construcții, cu sensuri înrudite. Un înțeles mai vechi, azi dispărut, "a rupe, a sfâșia" (Al. Graur, 1936), poate explica sensul participiului adjectival din contexte de tipul "boarfă ușchită" (la P. Ciureanu, Note de argot, 1935). De
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]