5 matches
-
est a satului a rămas Moldovei, fiind denumită Vama (sau Mamornița Românească), iar partea de vest a trecut sub dominație austriacă sub denumirea de Mamornița (sau Mamornița Ucraineană). Ca urmare a împărțirii satului, partea din Bucovina a satului s-a ucrainizat (ca urmare a politicii îngăduitoare a Imperiului Austriac, care a încurajat stabilirea de populații alogene pe teritoriul răpit Moldovei), iar partea din Moldova a rămas românească. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, satul Vama a intrat în componența
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
Mihalcea, • Constantin Ungureanu, Bucovina în perioada stăpânirii austriece 1774-1918, Chișinău, 2003, p. 14. • Idem, Populația ținutului Cernăuți la recensământul din 1774, în „Glasul Bucovinei“, 2/1998, p. 18. Camena, Lucovița, Mamornița, Rarancea, Toporăuți, Cernauca, Șerăuți ș.a., care ulterior s-au ucrainizat treptat). De asemenea, românii dețineau la acea vreme încă o majoritate absolută sau relativă în multe sate de pe Valea Ceremușului (Costești, Cabin, Carapciu, Stănești, Hlinița, Vilaucea, Berbești) și în stânga Prutului (Ivancăuți, Nepolocăuți, Zadobriuca, Boianciuc, Dobronăuți, Horoșăuți etc.). Mai târziu românii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fostul ținut Câmpulung Rusesc), adică în zona unde românii deja erau minoritari sau fuseseră asimilați. Populația s-a mărit cel mai mult în zona dintre râurile Prut și Siret, unde, inițial, românii fuseseră majoritari, dar treptat multe sate s-au ucrainizat. Astfel, în perioada respectivă, populația s-a mărit cu 112,4% în satele de pe valea Siretului (fostul ocol Berhomet) și cu 110,3% în localitățile din fostul ținut Cernăuți, situate la sud de râurile Ceremuș și Prut11. Treptat, imigrația și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
risipite și Îndepărtate de zona românească, nu erau recunoscuți ca români ci trecuți ca ucraineni. După 1990 se fac unele demersuri și acțiuni de restabilire a identității românești În aceste zone. De remarcat unele tendințe ale oficialităților centrale de a ucrainiza satele cu populație românească redusă, tendință la care s-a reacționat corespunzător În favoarea românilor. La recensământul populației din anii 1989-2001 se remarcă În mediul românesc un spor de 2.615 persoane (8,9%). Edificatoare În privința sporului de populație este
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Stanca). „Décii - zice Ureche - au intratu vrajba între frați, că Iliaș vodă vrându să omoare pre frate-său, pe Ștefan vodă, deci Ștefan vodă au fugitu la munteni”. înainte sau după fuga lui Ștefan (prezent în actele vremii cu numele ucrainizat în forma familiară Stețco; de altfel ucrainismele onomastice sunt majoritare - Oleksandr, Oleksandro, Ilija etc. -, dovadă a predominanței slavonei de redacție ucraineană în hrisoavele moldovenești) în țara Românească, în iunie 1433, Iliaș a poruncit ca Stanca, mama lui Ștefan, să fie înecată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]