32 matches
-
moldovenismului», fabricat în laboratoarele ideologice ale URSS în anii 1920, pentru a argumenta, cu scopul rusificării, o presupusă apartenență etnică diferită a românilor și moldovenilor în RSS Moldovenească (R. Moldova). În mod, similar, Kievul a promovat moldovenismul pentru a facilita ucrainizarea și pentru a crea confuzie în rândul etnicilor români - cetățeni ucraineni - cu privire la apartenența etnică față de comunitatea majoritară din România sau Republica Moldova. Din acest motiv, la recensământul din 2001, aproximativ 250.000 de etnici români s-au declarat «moldoveni» și 155
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
strigat într-un glas „Da!”. Ce va urma mai departe, depinde oare numai de primul nostru dușman - nepăsarea? După aceste sensibilizări mi-a fost straniu să aud din gura lui Dumitru Covalciuc „bucuria că în ultimul timp nu se încearcă ucrainizarea unor școli românești și că la Hliboca în toate școlile se va preda româna ca limbă străină. Mai apoi am clarificat de la domnul academician Vasile Tărâțeanu că e vorba doar de doleanța ca limba română să fie introdusă drept obiect
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
desfășura la sfârșitul anului curent, în Ucraina, declarându-se români, dar nu și „moldoveni”, cum doresc cei de la conducere. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului al României ar trebui să insiste pe lângă Ministerul Învățământului și Științei al Ucrainei să înceteze ucrainizarea școlilor românești, proces ce e în plină desfășurare în prezent și pentru care e nevoie doar de... cinci cereri ale părinților, pentru a apărea clase ucrainene, căci în decursul a 20 de ani, numărul școlilor românești, din regiunea Cernăuți, a
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
nu e sincer, nu spune adevărul. Apoi, văzând că nu scot în capăt cu el, l-au lăsat în pace. Astfel școala a rămas până ce neucrainizată, iar copiii netrunchiați de la rădăcina neamului. Dar asemenea patrioți, cu demnitate națională, sunt puțini. Ucrainizarea școlilor și satelor noastre românești continuă în pofida faptului că ne „protejează” graiul Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, care doar timp de 9 ani s-au redus cu 17 - din 2004, când erau 87, în prezent
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
masă(56). RASSM-un stat românesc între Rusia și România Mare. Opoziție ucraineană la crearea RASSM. După declarația din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind naționalitățile și libera folosire a limbii materne și ca urmare a tendințelor hotărâte de ucrainizare, la 3 septembrie se întrunesc la Balta delegații satelor românești. Ucrainienii au făcut opoziție la organizarea unei republici autonome(57). Și totuși în 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească(58) în cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
început să își reconsidere statutul etnic în funcție de limba vorbită, mai ales în plină epocă a naționalismului. Adesea, afirmarea identității pe baze lingvistice a fost impulsionată de afluxul de populație înrudită din Galiția și Podolia. Această migrație a avut ca efect ucrainizarea părților nordice ale ținuturilor Hotin și Cernăuți. A fost o politică de stat a curților imperiale de la Viena și Sankt Petersburg îndreptată împotriva noastră. Au opus românilor din teritoriile cotropite, respectiv Bucovina și Basarabia, o populație cu un nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
partenerului de a acorda populației autohtone condiții democratice de existență. Atâta s-ar fi cuvenit În locul cotropirii, nejustificate nici prin dreptul istoric, nici din realitățile demografice, nici din voința populației cucerite. După Încheierea ultimului Tratat, școlile românești au fost supuse ucrainizării stabilindu-se și o dată de 7 ani pentru lichidarea Învățământului național, În timp ce pe teritoriul Republicii Moldovenești proliferează școlile ucrainene de toate gradele. După 1998 s-au sistat pregătirile pentru deschiderea unei secții naționale la Odesa și la Institutul Pedagogic din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
români de la Cartal- raionul Reni și Edec-Burnu , raionul Ismail li s-a interzis să vorbească românește cu elevii și toate cele 18 școli care au rămas În Regiunea Odessa au fost declarate moldovenești cu toate consecințele privind editarea manualelor și ucrainizarea istoriei naționale. Cetățile istorice din Sudul Basarabiei au fost fie distruse, fie refăcute În stil slav și multe așezări medievale au fost dărâmate. Biserica Sf. Nicolae din Chilia ctitorită de Ștefan cel Mare și Împodobitâ de Vasile Lupu a fost
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
a cunoscut o adevărată renaștere națională. Au apărut colecții de scrieri În limba găgăuză În alfabet latin, traduceri ale cărților de cult, s-a editat prima istorie de proporții și s-a editat un dicționar găgăuzo-român. Încercările de rusificare sau ucrainizare nu au avut succes. Ponderea cuvintelor românești În vocabularul găgăuz este remarcabilă la care se adaugă și toponimele ca urmare a așezării găgăuzilor În mediul majoritar românesc. Perioada interbelică a stimulat benefic cultura și Învățământul Încât s-a format o
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
1940 În R.S.S.Ucraineană. În scurtul interval dintre anii 1940-1944 acest mic teritoriu a făcut parte din provincia autonomă a Transnistriei pentru ca după acest interval să intre În componența Ucrainei, Regiunea Odesa. Despărțită de Transnistria Moldovei, cunoaște un proces de ucrainizare intensivă cu atât mai mult cu cât forul ierarhic - Regiunea Odesa, aparține În totalitate Ucrainei. Se cunoaște cum actualul teritoriu al raioanelor moldovenești a fos populat cu moldoveni colonizați În sec. al XVIII-lea și al XIX-lea. Despre această
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
pătrați de teritorii naționale. Teritorii în care, la venirea slavilor ocupanți, românii constituiau majoritatea covârșitoare a populației. Dovadă, în Transnistria, în anul 1723, când Rusia a ocupat acest teritoriu, românii erau 75% și după două sute de ani de deznaționalizare, rusificare, ucrainizare și asimilare forțată, românii băștinași ai acestor locuri, ajung în unele părți minoritari! Moscova, regimul comunist de ocupație, prin activitatea sa de deznaționalizare, s-a sprijinit tocmai pe această parte a populației străină românilor. Spun acestea ca să vă dați seama
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
bulgari (2.73%), 46 polonezi, 27 germani, 17 găgăuzi și 383 de altă naționalitate. Conform recensământului din 2001, populația orașului este formată din următoarele comunități etnice: Din punct de vedere lingvistic, populația este majoritar rusofonă (peste 70%), în ciuda acțiunilor de ucrainizare forțată. Față de recensământul din 1989 se remarcă o scădere etnică a ponderii rușilor (de la 51% la 43,7%) și o creștere a ponderii ucrainenilor (de la 31,7% la 38%). La 1 ianuarie 2008, din cei 77.076 locuitori ai orașului
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
promovare a reprezentanților națiunilor titulare ale republicilor sovietice, ca și a minorităților naționale, în funcții de conducere la toate nivelurile administrației sau vieții publice. ("Vedeți și": Korenizația). Pe teritoriul Ucrainei, ca și în zonele locuite de ucraineni din alte republici, ucrainizarea a devenit parte a mai largii politici de "korenizație". În aceste condiții, ucrainenii din URSS s-au bucurat de un deceniu de renaștere a culturii naționale, ceea ce a dus la creșterea conștiinței naționale și la dezvoltarea rapidă a unei elite
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
ucraineni. Până la sfârșitul deceniului al patrulea, aproape patru cincimi din elita culturală ucraineană fusese "eliminată". Unii, precum scriitorul Mikola Hvilovi, s-au sinucis. Unul dintre cei mai importanți bolșevici veterani ucraineni, Mikola Skripnik, care a fost la cârma procesului de ucrainizare, s-a sinucis prin împușcare în vara anului 1933, în momentele de maximă violență a epurărilor din Partidul Comunist Ucrainean. Partidul Comunist Ucrainean, sub conducerea unor lideri numiți de Moscova, așa cum au fost Lazar Kaganovici, Stanislav Kosior și Postîșev, au
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
între 10 și 25 % (după sursă) din populația regiunii. De altfel, ei în general nu apar în izvoarele rusești țariste sub numele de români, ci de "moldoveni" sau "latinofoni". Propaganda kieveană din secolul XIX va avea un rol fundamental în ucrainizarea zaporojenilor, ca și a altor populații ne-ucraineene din Podolia, Carpați și alte regiuni. În sec. XX teritoriul va fi atribuit de Moscova Republicii Socialiste Sovietice Ucraineene, de care ține până astăzi. Zaporijia a fost numele statului căzăcesc, Armata Zaporijiană, care
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
comunist din Ucraina și ministru de externe al Ucrainei, între 19 februarie 1920 - 15 iulie 1923, a încercat Rakovski, cu aprobarea lui Lenin, să aplice o politică mai conciliantă față de aspirațiile naționale și economice ale ucrainenilor. A început să susțină „ucrainizarea” - dând prioritate folosirii limbii ucrainene în locul celei ruse, a cooptat în partidul comunist pe „borobviști”, fracțiune comunistă autonomistă înființată de militanți din stânga Partidului Socialist Revoluționar ucrainean, a încurajat comerțul exterior separat al Ucrainei cu alte state, permițând încheierea de acorduri
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
în cadrul teritoriului Uniunii Sovietice. Pe la sfârșitul deceniului al patrulea însă s-a petrecut o schimbare importantă. Epurările din anumite regiuni și republici se manifestaseră încă de la începutul deceniului, așa cum a fost cazul în Ucraina. Mai înainte de schimbarea de politică cu privire la ucrainizare din 1933, eupurarean din 1939 a lui Veli Ibrahimov și a apropiaților lui din conducerea RSSA Crimeeană pentru „deviații naționale” a dus la treptata rusificare a conducerii republicii autonome, a învățământului și a mass mediei cât și la crearea unui
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
a fost însărcinat cu crearea de alfabete pentru limbile naționale, care să ajute la alfabetizarea localnicilor în propriile lor limbi. O asemenea acțiune ar fi trebuit să scoată popoarele și naționalitățile din starea lor de înapoiere. În întinsa Ucraină, programul ucrainizării a dus la o schimbare profundă a limbii de predare în școlile din republică, de la rusă la ucrainiană. Limba rusă a devenit materie facultativă de studiu în școlile ucrainiene de-abia în 1938. Se presupune că această măsură avea legătură
Korenizația () [Corola-website/Science/309142_a_310471]
-
1,5 milioane de oameni au murit și sute de mii și-au pierdut casele în urma conflictelor. În condițiile acestea, guvernul sovietic a rămas flexibil în anii 1920. Astfel, cultura și limba ucraineană au avut o perioadă de reviriment, iar ucrainizarea a devenit o implementare locală a politicii sovietice de korenizație (adică "indigenizare"). Bolșevicii au introdus și asistența medicală universală, educație și asistență socială. Drepturile femeilor au fost recunoscute iar noile legi au căutat eliminarea vechilor inegalități. Majoritatea acestor politici au
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
au câștigat independența. Ca urmare a precedentului creat, Tratatul din 1947 s-a dovedit caduc, urmând ca și teritoriile ocupate de fosta URSS (Rusia și Ucraina sovietice) să revină la Patria mamă România (evident parțial, căci procesele de rusificare și ucrainizare au schimbat profund structura etnică a populației din aceste teritorii cu consecințe devastatoare în plan social) Armatele germane au invadat URSS în 22 iunie 1941. Armatele Axei au avansat rapid, în pofida eforturilor disperate ale Armatei Roșii. Peste 600.000 de
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
ucraineana. Mare parte din perioada sovietică, numărul de vorbitori nativi de ucraineană a scăzut de la generație la generație și, în anii 1980, utilizarea limbii ucrainene în viața publică a scăzut semnificativ. În urma independenței, guvernul Ucrainei a urmat o politică de ucrainizare, pentru a crește gradul de utilizare a limbii ucrainene, descurajând limba rusă, care a fost interzisă sau restrânsă în mass-media și filme. Astfel, programele TV în limba rusă sunt subtitrate în ucraineană, cu excepția filmelor în rusă realizate în perioada sovietică
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
că victimele opresiunii au fost țăranii necazaci, care, la fel precum coloniștii din Novorusia, era o populație mixtă din punct de vedere etnic, cu o majoritate ucraineană. Pentru contacararea „șovinismul națiunii dominante” a fost introdusă în regiune politica de „korenizație” (ucrainizare). Rezultatele recensământului din 1926 arătau că în okrugul Kuban exista aproape un milion de ucraineni (62% din populație). Corespunzător acestei realități naționale au fost deschise aproximativ 700 de școli cu limba de predare limba ucraineană, iar la Institutul Pedagogic din
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
ucraineană. Au fost publicate numeroase ziare în limba ucrainenaă. Istoricul A. L. Pawliczko a afirmat că a existat chiar o încercare de organizare a unui referendum având ca subiect unirea Kubanului cu RSS Ucraineană. La sfârșitul anului 1932, politica de ucrainizare a încetat, fiind înlocuită de cea de rusificare, astfel încât la sfârșitul deceniului, majoritatea ucrainenilor din Kuban alegeau să se declarea mai degrabă ruși decât ucraineni.Ca urmare, în cadrul recensământului din 1939, majoritatea populației din Kuban era reprezentată de ruși (86
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
naționaliștii ucraineni. Atât austriecii cât și polonezii îi considerau trădători pe rusofili și puterea a inițiat o serie de procese politice pentru discreditarea lor. În 1880, s-a parafat un acord între polonezi și „populiștii” ucraineni, prin care se prevedea ucrainizarea parțială a sistemului de învățământ public în Galiția răsăriteană și o serie de concesii făcute publicațiilor ucrainene. Ca urmare, mișcarea națională ucraineană s-a întărit rapid în regiunile locuite de ruteni și, în ciuda unor reculuri repetate, la începutul secolului al
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
răsturnarea guvernului Republicii Populare Ucrainene, a dus o politică de susținere a culturii și învățământului ucrainene. Spre deosebire de acesta, bolșevismul nu punea accent pe identitatea națională, dar o facțiunea a bolșevicilor ucraineni numiți „grupul Kiev” a acționat la rândul ei pentru ucrainizare. După abdicarea împăratului Nicolae al II-lea, liderii comunității ucrainene au reușit în sfârșit să organizeze Rada Centrală în Kiev. Președintele primei Rade a fost Mihailo Grușevski. Deputații ucraineni au dorit să obțină aprobarea Guvernului Provizoriu de la Petrograd pentru formarea
Ucraina după Revoluția Rusă () [Corola-website/Science/319735_a_321064]