13 matches
-
e unica, nici cea mai reprezentativă melodie a românilor din Bucovina. Lingura de dohot au turnat-o ansamblurile coregrafice, exceptând „Mugurelul” din Pătrăuții de Jos, membrii căruia au apărut în costume populare autentice. Înțelegem că tinerii din Molodia, localitate românească ucrainizată, trebuie încurajați și stimulați pentru a participa la manifestările românești. Însă nu există nici o scuză când pe scena Teatrului Academic se face un fel de discotecă. La club, admitem, se poate, dar nu și în templul Melpomenei. Era mult mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
din numele românesti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni în Dimovka, Voloșca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în Ananiev, Vrabie în Vradievka, Valea Hoțului în Dolinskoie, Mălai în Karataevka, Urâta în Elenovka etc.(73) Numele moldovenilor au fost ucrainizate, și ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevară au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko(74). Transnistria: a XI-a poruncă a decalogului românesc. Sub administrație românească. Între 19 august 1941 și 29 ianuarie 1944, România a avut sub administrație temporară
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
dezastru național pornesc de mai departe. Acum a apărut o generație de tineri părinți crescută pe loc gol, fără nici un simț al valorilor naționale sau religioase (...) Pe la începutul anilor ’90, când grupuri de români, încă sinceri patrioți, umblau prin satele ucrainizate (s.n.) pentru a-și convinge conaționalii să ceară deschiderea școlilor în limba maternă, exista un suport din partea bunicilor crescuți în spiritul adevăratei credințe și cu dor de averea strămoșească. Prin biserici, în sfintele altare slujeau preoți de vârstă venerabilă, cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
domeniul limbilor”, care doar timp de 9 ani s-au redus cu 17 - din 2004, când erau 87, în prezent au rămas 70. Numai în cei 4 ani de când la cârma țării se află regimul lui Ianukovyci (2010-2014) au fost ucrainizate 4 școli românești - conform datelor oficiale ale Departamentului Învățământ și Știință al ARS, în anul de învățământ 2010/2011 în regiunea Cernăuți funcționau 74 de școli cu limba română de predare, iar în 2012/2013 ele au rămas doar 70
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII by http://uzp.org.ro/atunci-o-natiune-se-apropie-de-moarte-cand-incepe-fi-surda-la-glasul-libertatii/ [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
și Neamul. Mai puțină vorbărie de clacă, laudă, aflare la Strasbourg, și mai multă acțiune până nu e târziu de tot, până când limba română n-a devenit „limbă străină”, ca obiect de studiu, în școlile noastre românești ce treptat sunt ucrainizate. Cum rămâne atunci cu respectarea și îndeplinirea legilor în Ucraina? E puțin probabil ca „După stabilizarea situației în Ucraina” să nu fim hrăniți din nou doar cu promisiuni chiar de același deputat. Or, cei de la putere și deputații poporului își
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII by http://uzp.org.ro/atunci-o-natiune-se-apropie-de-moarte-cand-incepe-fi-surda-la-glasul-libertatii/ [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
Cuve, Gănrști, Taras, Bedeu, Teceu astăzi românii reprezintă Între 0,5 - 7% din populație. Unele localități, prin denumirile lor străvechi, arată că odinioară populația era românească - Bâlca, Dolha, Lipceni, Iza (lângă Hust), Ugla, Lunca. Și numele de persoane din satele ucrainizate arată trecutul românesc al locuitorilor. Aceeași mărturie este dată de denumirile de munți, dealuri, văi, izvoare, precum : Dodeasca, Ungureasca, Pietrosul, Dealul Babelor, Bătrâna, Măgura, Groapa Dracului, Ochiul Boului, ș.a. ROMÂNI ÎN ALTE REGIUNI ALE UCRAINEI Colonizările românești În Ucraina au
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
în parastas spre memoria ucrainenilor omorâți de marele domnitor considerat "ucigaș de ucraineni" La Herța, oraș care pe timpul românilor avea 30.000 locuitori astăzi dacă mai sunt 3000. Deși populația raionului este românească de aproape 100% toate satele au denumiri ucrainizate. Inscripțiile de la școli, instituții, întreprinderi sunt în limba ucraineană și greu poți obține o informație dacă nu te adresezi în limba oficială. Hotinul „platoșa Nistrului” este o atracție turistică europeană prin peisajul și istoria sa. Demografic județul Hotin avea o
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
punea pe fereastră la nenea Ivan. Când veneam acasă, soția lui nenea Ivan îmi spunea, cu înțeles, în limba rusă: Uite iar a venit poșta la fereastră. Fenea era nepoata lui moș Evtuh Carà, moldovean desnaționalizat și în același timp ucrainizat. Nu-i era rușine să spună că de fel e moldovean, iar asta o făcea, desigur, în ucrainiană. După ce m-am prezentat la director, primul lucru pe care trebuia să-l am era un caiet pentru planuri. și asta însemna
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ladă brașovenească plină cu alte multe secrete păzite de lacătul care refuza se se descuie. După mulți, foarte mulți ani, între fărâmături de hârtie, aveam să descoperim comoara, inutila comoară: registre de cantină școlară de la Câșlița Dunării, dintr-o Basarabie ucrainizată de tătuca cu șapcă și mustață Stalin la a cărui moarte o școală întreagă a fost trecută în vodevil de plânsete. Mai erau în ladă decorații de tinichea, șanuri de cizme militare, o bluză țărănească, tinerețea totemică a părinților, o
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
În parastas spre memoria ucrainenilor omorâți de marele domnitor considerat "ucigaș de ucraineni" La Herța, oraș care pe timpul românilor avea 30.000 locuitori astăzi dacă mai sunt 3000. Deși populația raionului este românească de aproape 100% toate satele au denumiri ucrainizate. Inscripțiile de la școli, instituții, Întreprinderi sunt În limba ucraineană și greu poți obține o informație dacă nu te adresezi În limba oficială. Hotinul „platoșa Nistrului” este o atracție turistică europeană prin peisajul și istoria sa. Demografic județul Hotin avea o
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
au brațele încremenite întru eternă cerșetorie. Că, ajutați de alde Năstase, ne vom bloca undeva între socialismul rahitic al ceaușismului (cu puseurile dictatoriale cu tot) și oazele de libertate și democrație, e limpede. Dar pentru toate astea poporul român ne-ucrainizat are și el partea sa de răspundere. Nu agenții destabilizatori de la Kiev i-au obligat să voteze cum au făcut-o, ci propriile lor calcule și interese meschine. Prin urmare, să nu ne dăm de ceasul morții de grija celor
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
punea pe fereastră la nenea Ivan. Când veneam acasă, soția lui nenea Ivan îmi spunea, cu înțeles, în limba rusă: Uite iar a venit poșta la fereastră. Fenea era nepoata lui moș Evtuh Carà, moldovean desnaționalizat și în același timp ucrainizat. Nu-i era rușine să spună că de fel e moldovean, iar asta o făcea, desigur, în ucrainiană. După ce m-am prezentat la director, primul lucru pe care trebuia să-l am era un caiet pentru planuri. Și asta însemna
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ladă brașovenească plină cu alte multe secrete păzite de lacătul care refuza se se descuie. După mulți, foarte mulți ani, între fărâmături de hârtie, aveam să descoperim comoara, inutila comoară: registre de cantină școlară de la Câșlița Dunării, dintr-o Basarabie ucrainizată de tătuca cu șapcă și mustață Stalin la a cărui moarte o școală întreagă a fost trecută în vodevil de plânsete. Mai erau în ladă decorații de tinichea, șanuri de cizme militare, o bluză țărănească, tinerețea totemică a părinților, o
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]