65 matches
-
și doamnelor, liebe Zuschauer decît un amestec al vocilor narative care trece dintr-o litografie în alta, una o explică pe cealaltă, se naște din ea într-un fel de punere în abis, ca oglinzile speciale pe care le cumpăra Ucu de la tîrgul de Sfîntă Măria Mare (...). Așa înțepenesc lumile cele de demult în propria lor moarte, asemenea acelor oglinzi din tubul de carton, cu oglinjoare care una într-alta se oglindesc și arată asemenea acestei treceri dintr-o litografie într-
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
a semnelor scrisului sînt mai diverse decît s-ar crede: de la mai complicatele "nume ale literelor" (sistemul, folosit pe vremuri și în școala românească pentru a desemna litere ale alfabetului chirilic, e evocat de pildă de Ion Ghica - "on, mislete, ucu: omu..."), la denumirea minimala și standardizata printr-o silaba, reprezentînd vocală corespunzătoare literei sau consoana însoțită de o vocală (a, be, en, si etc.). Pentru transmiterea telefonică a scrierii exacte a unor cuvinte, există obiceiul de a indica fiecare litera
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
de altă parte, este de remarcat cum autorul, prezentându-se pe sine în epoca în care s-a format sufletește, se face purtătorul de cuvânt al generației sale (“generația ’60”), pe care o portretizează prin medalioane reușite: prietenul Edy, vărul Ucu și în același context Gary Chișinevschi (fiul cunoscutului lider comunist), descris drept un tip „simpatic, egalitar, deloc încrezut” (p. 20-21). Privind critic spre generațiile de acum, autorul nu își ascunde dezamăgirea și este ferm convins că: „Depășită sau nu (...), generația
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
dar nespus de fericită, zburdând neobosit prin vila ori via bunicilor, pe timpul unor lungi și pline vacanțe. Deși comunismul lovește nemilos în clasa înaltei burghezii, dragostea familiei îl ferește pe prichindel, ca și pe vărul și tovarășul său de joacă, Ucu, de intemperiile vremii. Mai grav este, pentru micul erou, să se certe cu maică-sa, leoaică în toată puterea cuvântului, dominatoare și inflexibilă. În urma unor crize materne, situația domestică pare desprinsă dintr-un reportaj de front. Vinovatul de-o șchioapă
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
definitiv în istoria cartierului în istoria mahalalei ai intrat, tu-ți grijania ta de depravat fără leac, zicea nenea milițianul, care mă întreba mereu de sănătate, deși eu nu reclamasem că s-ar fi dat vreo boală la mine atunci când Ucu, de la etajul al doilea, obosit, n-a mai venit pe picioarele sale vioaie acasă, ci într-un coșciug prima-lux, de-l lăudau toate ninetistele, mai puțin Nineta, pentru că, uite, domnule, s-a-nvârtit, nu s-a întors între patru scânduri de brad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
avea de mic, în sânge, pornirea asta către fapte mărețe, îți era drag să te uiți pe furiș la el, simțeai că dacă ar fi o medalie de câștigat numai lui i-ar fi putut fi prinsă în piept. Cu Ucu fusesem un fel de amic, pentru că numai mie îmi povestea despre gagici, eu eram singurul lui poștaș secret care ducea parole la domiciliul doamnei Valy, nevasta băcanului din colț, care mă plătea generos și nu mă lăsa să plec până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mă lăsa să plec până când nu repetam de foarte multe ori răspunsul ciudat, criptat desigur, și aproape că tremuram ca insul acela din fabula lui Esop, ca să nu încurc limba de pasăre cu limba de vacă, dar de fiecare dată Ucu era mulțumit și mă plătea și el, nu așa de generos ca doamna Valy, dar un pic de bun-simț aveam și eu, așa că nu mă plângeam. Când băcanul din colț m-a prins, într-un rând, de guler, și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
că nu-mi cade nimic de prin buzunare sau de prin sân, mi-a dat două scatoalce și mi-a recomandat să nu-i mai calc pragul doamnei Valy, lăsându-mă, doar pentru puțin timp, fără sursă de câștig, pentru că Ucu, întreprinzător cum era, și-a găsit o altă duduie către care căram și mai dihai parolele. Acum, Ucu, se vede treaba, mă lăsase șomer pe relația parolelor. Plecase de câteva luni în armată, dăduse de veste că va veni într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mi-a recomandat să nu-i mai calc pragul doamnei Valy, lăsându-mă, doar pentru puțin timp, fără sursă de câștig, pentru că Ucu, întreprinzător cum era, și-a găsit o altă duduie către care căram și mai dihai parolele. Acum, Ucu, se vede treaba, mă lăsase șomer pe relația parolelor. Plecase de câteva luni în armată, dăduse de veste că va veni într-o permisie, îmbrăcat la patru ace verzi, să moară cartierul, nu alta, dar, deși era parolist de felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
felul lui, s-a întors în coșciug. Venise însoțit de vreo zece soldați, la ceas de noapte. Deși sosirea îi fusese secretoasă, cei de pe scara blocului se chiorau, care mai de care, de zor, de după perdele, ca să vadă cum urcă Ucu pe umeri de soldați la etajul al doilea. Pentru că nu mai aveam loc la fereastră, am ieșit pe scara blocului și, când am fost prins de urechi de un nene care era civil de tot, am explicat faptul că merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
au ieșit afară, pe casa scării, într-o clipită, ca la un semnal abia așteptat, moment în care civilul lipit de urechea mea a devenit, brusc, mare iubitor de Z, începând să mă mângâie părintește pe creștet. Iar mama lui Ucu, ieșită și ea în prag, a început să strige disperată: "Criminalilor, mi-ați omorât băiatul!" Soldații au intrat cu Ucu în apartament, în vreme ce eu, ca și cum ar fi trebuit să preiau de la Ucu încă o parolă, i-am urmat, deși zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de urechea mea a devenit, brusc, mare iubitor de Z, începând să mă mângâie părintește pe creștet. Iar mama lui Ucu, ieșită și ea în prag, a început să strige disperată: "Criminalilor, mi-ați omorât băiatul!" Soldații au intrat cu Ucu în apartament, în vreme ce eu, ca și cum ar fi trebuit să preiau de la Ucu încă o parolă, i-am urmat, deși zâmbetul în draci al civilului îndrăgostit de mine îmi spunea imperativ că asta nu era cea mai bună decizie a vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mă mângâie părintește pe creștet. Iar mama lui Ucu, ieșită și ea în prag, a început să strige disperată: "Criminalilor, mi-ați omorât băiatul!" Soldații au intrat cu Ucu în apartament, în vreme ce eu, ca și cum ar fi trebuit să preiau de la Ucu încă o parolă, i-am urmat, deși zâmbetul în draci al civilului îndrăgostit de mine îmi spunea imperativ că asta nu era cea mai bună decizie a vieții mele. Atunci când doi dintre soldați s-au așezat la cele două capete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
urmat, deși zâmbetul în draci al civilului îndrăgostit de mine îmi spunea imperativ că asta nu era cea mai bună decizie a vieții mele. Atunci când doi dintre soldați s-au așezat la cele două capete ale sicriului, în timp ce mama lui Ucu zicea, plângând în hohote, că trebuie să-l vadă, civilul cu zâmbetul de împrumut i-a spus că una ca asta nu se poate, ordin de la superiori, că Ucu e un fel de avere națională și, mai ales, o mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
au așezat la cele două capete ale sicriului, în timp ce mama lui Ucu zicea, plângând în hohote, că trebuie să-l vadă, civilul cu zâmbetul de împrumut i-a spus că una ca asta nu se poate, ordin de la superiori, că Ucu e un fel de avere națională și, mai ales, o mamă trebuie să înțeleagă asta, că avuția poporului e respectată de toată lumea. Numai că eu am făcut-o pe prostu', chiar mi-am dat silința să par mai prost decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
înțeleagă asta, că avuția poporului e respectată de toată lumea. Numai că eu am făcut-o pe prostu', chiar mi-am dat silința să par mai prost decât eram, și i-am spus omului că musai trebuie să-i suflu lui Ucu un secret pe care îl aștepta de mult, dar asta, știți cum e, numai între patru ochi, așa că ar face bine să ia soldații un pic pe loc repaus, la bucătărie, de pildă, până când eu îi voi șopti secretul. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
e, numai între patru ochi, așa că ar face bine să ia soldații un pic pe loc repaus, la bucătărie, de pildă, până când eu îi voi șopti secretul. Dar civilul de ce, Dumnezeu, stăteau soldații sub porunca lui? nu și nu, că Ucu n-are chef de secrete, că trebuie să se odihnească, piciule drag chiar așa îmi spusese panarama de civil, piciule drag că este obosit, că numai oamenii mari și cu mintea întreagă, precum mama eroului Ucu, înțeleg asta. Și pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu și nu, că Ucu n-are chef de secrete, că trebuie să se odihnească, piciule drag chiar așa îmi spusese panarama de civil, piciule drag că este obosit, că numai oamenii mari și cu mintea întreagă, precum mama eroului Ucu, înțeleg asta. Și pentru că mama lui Ucu înțelegea foarte bine asta, unde nu a început să strige din nou, să bocească așa cum n-a mai auzit nicicând cartierul nostru, "Ucule, Ucule, copilul meu drag, te-au omorât criminalii! Și-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
chef de secrete, că trebuie să se odihnească, piciule drag chiar așa îmi spusese panarama de civil, piciule drag că este obosit, că numai oamenii mari și cu mintea întreagă, precum mama eroului Ucu, înțeleg asta. Și pentru că mama lui Ucu înțelegea foarte bine asta, unde nu a început să strige din nou, să bocească așa cum n-a mai auzit nicicând cartierul nostru, "Ucule, Ucule, copilul meu drag, te-au omorât criminalii! Și-acum, tot ei, nenorociții, nu mă lasă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
numai oamenii mari și cu mintea întreagă, precum mama eroului Ucu, înțeleg asta. Și pentru că mama lui Ucu înțelegea foarte bine asta, unde nu a început să strige din nou, să bocească așa cum n-a mai auzit nicicând cartierul nostru, "Ucule, Ucule, copilul meu drag, te-au omorât criminalii! Și-acum, tot ei, nenorociții, nu mă lasă să te văd!" Un soldat mai mintos a găsit calea de a mă scoate din casă, rugându-mă frumos să-i fac rost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
oamenii mari și cu mintea întreagă, precum mama eroului Ucu, înțeleg asta. Și pentru că mama lui Ucu înțelegea foarte bine asta, unde nu a început să strige din nou, să bocească așa cum n-a mai auzit nicicând cartierul nostru, "Ucule, Ucule, copilul meu drag, te-au omorât criminalii! Și-acum, tot ei, nenorociții, nu mă lasă să te văd!" Un soldat mai mintos a găsit calea de a mă scoate din casă, rugându-mă frumos să-i fac rost de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
că pot rezolva misia asta și la ceas de noapte. M-am dat dus fără tragere de inimă, dar, la întoarcere, trăgând delicat cu urechea la ce vorbeau aproape șoptit trei soldați ieșiți la aer, prin preajma blocului, am priceput că Ucu fusese ciuruit fără milă, "făcut piftie", zicea unul, aproape plângând, că "să mă ia mama dracului dacă nu dezertez, că eu în munți nu mă mai duc, n-am chef să-i duceți mamei un sicriu c-un cadavru plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aproape plângând, că "să mă ia mama dracului dacă nu dezertez, că eu în munți nu mă mai duc, n-am chef să-i duceți mamei un sicriu c-un cadavru plin de gloanțe, pentru că eu l-am văzut pe Ucu și nu pot pune pleoapă peste pleoapă, de două nopți". Am întins pachetul de țigări și dus am fost. M-am zvârcolit tot restul nopții, știind că, sub mine, Ucu stătea, plin de gloanțe, neputincios, și n-o putea ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cadavru plin de gloanțe, pentru că eu l-am văzut pe Ucu și nu pot pune pleoapă peste pleoapă, de două nopți". Am întins pachetul de țigări și dus am fost. M-am zvârcolit tot restul nopții, știind că, sub mine, Ucu stătea, plin de gloanțe, neputincios, și n-o putea ajuta cu nimic pe mama lui care voia să-l vadă. Dimineață m-am sculat cu josu-n sus, eram pornit rău, și, când am bătut la ușa lui Ucu, a ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sub mine, Ucu stătea, plin de gloanțe, neputincios, și n-o putea ajuta cu nimic pe mama lui care voia să-l vadă. Dimineață m-am sculat cu josu-n sus, eram pornit rău, și, când am bătut la ușa lui Ucu, a ieșit, întrebător, un soldat, care mi-a zis ceva în genul "colonelul a dat ordin să nu intre nimeni" și a rămas apoi mască, atunci când eu am zis că-mi bag picioarele în colonelul lui și m-am strecurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]