75 matches
-
mare specialist și o fetiță de aproape un an botezată acolo în Belgia de către nepoții mei. Pe unul dintre ei îl cunoșteam. Lucrase și el în șantierul naval din Mangalia și locuia tot în Românașii la un “gratar” și ceva “udătură” să meargă bine la friptură. în Pecineaga. Dacă-i pun la socoteală și pe cei mici, eram în living doisprezece români adunați de pe meleagurile patriei, într-un oraș flamand medieval, unde în afara localnicilor mai trăiau ca pondere prin zonă circa
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
pe malul lacului Limanu. Portbagajele abia se mai închid de atât bagaj. Mi-am lăsat Matiz-ul acasă, în primul rând pentru că se dovedea neîncăpător și apoi fiindcă nu-mi ardea să conduc când știam că la picnic se lasă cu „udătură”. Oricum, în Toyota și Chevrolet-ul copiilor era loc destul, iar fiica și nora aveau carnete de conducere, deci avea cine sa conduca mașinile în caz de nevoie. Vânzoleală mare, când în casă, când în jurul mașinilor, nu cumva să uităm ceva
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
pe malul lacului Limanu. Portbagajele abia se mai închideau de atât bagaj. Mi-am lăsat Matiz-ul acasă, în primul rând pentru că se dovedise neîncăpător și apoi fiindcă nu-mi ardea să conduc când știam că la picnic se lasă cu „udătură”. Oricum, în Toyota și Chevrolet-ul copiilor era loc destul, iar fiica și nora amicei mele aveau carnete de conducere, deci avea cine să ne aducă cu mașinile în caz de nevoie. Vânzoleală mare, când în casă, când în jurul autoturismelor, nu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
în alte vase a făcut floare. Alt vin nu va mai fi, iar cel vechi e trezit. ploaie de vară - bețivii intră-n crâșmă cu gâtul uscat P.I. Garda E clar că ploaia nu le umezește gîtul. Le trebuie altă udătură. Ploaia e doar un pretext pentru a se refugia în crîșma primitoare. salcie la mal - mâțișorii mângâind pisica moartă Cezar F. Ciobîcă Chiar fără să fie marcat cu alte caractere, salcie la mal amintește de textul unei vechi melodii și
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 by http://confluente.ro/Concurs_saptamanal_232_comentarii_co_valeria_iacob_tamas_1335978952.html [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
moacă Varii măști, cum nici că poate Vreun actor să îl întreacă. într-așișderi, nu o dată Ci, de fapt, cu precădere, Peste limba-i bifurcată Poartă suliman de miere. Gran-Canalia-i o hiară Ca mai ba de pricepută Să-ți ofere, bunăoară, Udătură de cucută. Insistent, cum nici că-i este Altă javră pe potrivă, Te implică în tempeste, Vrând să-ți pape din... colivă. Ci, de câte-ar fi înstare Și mai și, nici că mă miră, Doar acest vulpoi, pe care
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
și nevastă-sa o tarabă cu făcutul cârnaților calzi și alături socru-său, una cu vin de butuc și țuică din diverse, nu spune din ce, e rețetă proprie. Cine mănâncă de la Speranța, neapărat este îndemnat să treacă alături la udătură. Cine bea de la Zînel un țoi, apoi ars ca lumea e pe gât și zace câteva zile cu durere de cap și alte repercursiuni, dar nu este vreo uimire, oamenii sunt obișnuiți. - Dar micului și cârnatului gras, ce să-i
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1427363120.html [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
fricoaselor! Utiu!tiu!tiu! Bine că mi-a dat vecina, lelea Varvara, bobocii. Din păstor de oi, am ajuns să pasc gâște. Hî! Hî! Mai cu ele, mai cu fluierul, mai cu cioplitul trece vremea. No, să vă aduc niște “udătură”, să cinstim. - Mulțam’ fain, dar ne cam grăbim, azi ești primul pe care-l vizităm, poate ne-om opri la întoarcere. Ieșim la poartă. În urma noastră se aude strigând moș Petre: - Părinte! Stai părinte! Nu iei tilifonul meu? Mi l-
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
te doare Drept în suflet, și-așa frust, Nesimțită, vărsătoare, Plouă-public, de prost gust. Peste tot leșie, zoaie Ca-ntr-un beci apos, murdar. Necuviincioasă ploaie! Plouă pișărcios, vulgar... Curge ca din murătură, Ceru-i fund de spart cazan, Insolentă udătură, Ca-ntr-un vers bacovian... Plouă, plouă, plouă... a, nu...! Mai degrabă plouă-n draci Ca-ntr-un vers de Topârceanu Fără muște, melci, gândaci... Sau ca într-un vers de Blaga, Mai psihotic, pesimist, Plouă de ne stoarce vlaga
CA-NTR-UN VERS BACOVIAN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Ca_ntr_un_vers_bacovian_romeo_tarhon_1394115841.html [Corola-blog/BlogPost/360278_a_361607]
-
opri pe malul lacului Limanu. Portbagajele abiase mai închid de atât încărcătură. Mi-am lăsat Matizul acasă, în primul rând pentru că se dovedea neîncăpător și, apoi fiindcă nu-mi ardea să conduc când știam că la picnic se lasă cu „udătură”. Oricum, în Toyota și Chevroletul copiilor era destul spațiu, iar fiica și nora aveau carnete de conducere, deci avea cine să ne aducă mașinile în caz de nevoie. Vânzoleală mare, când în casă, când în jurul mașinilor, nu cumva să uităm
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401341483.html [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
Cătălin Cosma, profesionistul tehnico-administrativ, manevra un grătar mai mare și mai special! Cu o dexteritate de scamator oferea celor înfometați mititei apetisanți și sfârâitori! La barul improvizat ad-hoc, consul general, Ovidiu N. Grecea, fost prefect al Bucureștilor, oferea cu mărinimie udătura pentru gaturile celor însetați. - Bună ziua! Bună ziua! Bine ați venit! Doriți o berică, un vinuleț sau un vizichi pentru pofta de mâncare? Pentru copii avem Fanta, Coca Cola, Sprite, apa minerală și plata... Gazde educate! Păi când au mai avut parte
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/raluca_bogdan_1436253820.html [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
acela nici dănăoară nu va scăpa, ci se va certa deplin”. Și această circumstanță atenuată pare a se datora obiceiului pământului și al domnilor noștri, inclusiv al lui Vasile Lupu de a rosti în timpul ospețelor îmbelșugate și stropite abundent cu udătură aleasă condamnări la moarte. Să nu uităm că în Descriptio Moldaviae D.Cantemir avea să arate despre obiceiurile moldovenilor „că nu li ie groază de beție, dar nici nu-s îndrăgiți prea mult de iea; totuș se desfată cu dânsa
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
mult, prea mult. Trei mii sunt de ajuns, numai să se întrebuințeze bine, anume pentru a pune fitil entuziasmului demult comprimat al unui popor fericit și acest entuziasm se știe că se aprinde, ca și kalium pus în contact cu udătura. [19 februarie 1881] ["ÎN NUMĂRUL SĂU DE AZI... "] În numărul său de azi "romînul", hărțuindu-se cu opiniile opoziției, nu se sfiește a formula următoarea dilemă: Concluziunile dar a acestor fapte nu pot fi decât una din două: Una: maioritatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care s-a încumetat a scoate luna din puț, n-a scos-o așa de bine la capăt ca Preaosfinția Sa, vlădica celei mai proaspete divinități, descoperite în seara banchetului, pe când Duhul Sfânt se pogorâse asupra apostolilor în chip de udătură, insuflîndu-le tuturor darul dumnezeiesc al suptului. Demult am bănuit în adevăr că roșii ar fi având parte la crearea universului; dar că unul dintre ei e chiar Dumnezelea, închinat de neamul lui Fundescu în biserică de urdă, asta n-am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
armatei - lui Știrbei Vodă, urmărită cu stăruință zece ani de zile de generalul Florescu, precum e asemenea adevărat că România e în orice caz făptura dinaștilor Basarabi și Mușatini. Dar ce sunt toate acestea? Iluzii. Apocalipsul sfântului Ioan Fedeleș, capitolul Udăturii, gârliciul 32, altfel spune: "Nimic nu s-a făcut din cele ce s-a făcut fără Rosetti și fără "Romînul"". Ba nu zău, gluma la o parte, pututu-ne-am -fi aștepta ca d. Chițu, care trecea de-a puterea fi de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-aveți de unde ști -, a vrut să așeze cum trebuie stratul de paie ca să ajungă la toată lumea - până să vină vreun utilaj mai mare să tragă fierătania de acolo avea să treacă Încă multă vreme - și a găsit bunătățile și udătura. Damigeana era Întreagă, atâta doar că din pricina zbuciumului, vinul cel roșu făcuse spre dop o spumă rozalie. Câteva minute, până am rânduit toate la mijloc ca să ne putem bucura cu toții de ele, nu am scos nici o vorbă. Ăi de afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Cu multă veselie, Vițelul cel gras au tăiat, Porcul l- au înjunghiat, Vin și țuică au cumpărat Și-n grabă s-au apucat De-au făcut cum veți vedea Ca la ei la nimenea, Borș, sarmale, friptură, Cât mai multă udătură, Iar ca să vă convingeți, Poftiți de vedeți Și-acu la urmă Vă zic „poftă bună!” La început, li se dă mirilor să mănânce un ou fiert împărțit în două. Când li se dau darurile, vornicul glăsuiește (pentru naș): "Deci te
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
li se adresă fraților mei, cu glas hotărât. „Voi, măi... s-aveț’ grijă de oi și di orătănii, și să ciț’ cuminț’... pân’ mă’ntorc..!. Eu am tresărit. Adică, cum... se întoarce singură ?!.. „Aveț’ măligă, învălită’n ștergar, în ocniță, și udătură, în sobă..!”. Atât le-a spus. Și, m-o luat pi mini de-o mână, și pe Florica de funie.. și am ieșit toți trei pe portiță. Frații mei, au rămas pe prispă uitându-se după noi.. cu lacrimi în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
poale, căci acela care ar face aceasta și-ar mînca mintea. Cine în ziua de Crăciun mănîncă întîi carne de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine ca fetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cine în ziua de Crăciun mănîncă întîi carne de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine ca fetele să mănînce aluatul ras de pe covată, și-apoi vor plăcea ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pot! Asemenea marfă se plătește cu sânge! Pe ușă, în goană, intră Negrilă cu încă o carafă pântecoasă în brațe. După el, două slujnicuțe cu catrință zoresc cu sfeșnice și lumânări aprinse, pentru înserarea ce se lasă. Haide, Negrilă, cu udătura ceea, că avem un foc mare de stins! strigă la el Ștefan și Negrilă rânjește umplând cănile goale. Suntem atât de mici... și-atât de singuri... spune Stanciu încetișor, pe gânduri. Și... și, fără Cazimir, nu știu zău... Poate... poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
locuia predicatorul unei secte ai cărei membri erau numiți molocani (de la moloko - lapte, în rusește). și iată-l în cămăruța noastră pe domnul predicator Lukov pentru o partidă de dezbateri bilblice cu Guțaga. Vorbă, vorbă dar gâtul? Trebuie ceva udătură și de aici pănă la paharul pus în mâna predicatorului nu era decât un pas. Să fie păcatul vostru, zice el. Al nostru să fie, răspundem. și păcatul era al nostru cum vinul era al predicatorului, că de la el îl
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
împrospătam de la o perioadă la alta, după nevoi. O haină improvizată de mama dintr-o haină a tatei, era ceva deosebit de folositor mie. Situație cruntă și greu de depășit era alimentația, hrana zilnică, mai de preț și dificil de procurat - udătura. A trebuit ca în toate vacanțele, chiar și pe timpul zilelor de școală, să merg să muncesc în pepiniera de brazi, participând la plivit, la seceratul buruienilor de pe coastele munților, la tăiat în pădure, la cules fragi, zmeură, mure, bureți, la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
făină de popușoi, întreținută de un om amărât, de statură împuținată, fără părinți, frați ori alte rude și care locuia într-o cameră din incinta morii, în stare de mizerie, iar ca hrană folosea mămăliga din uiumul morii și ceva udătură primită din mila stăpânului, a vrut să mă aibă și pe mine alături, slugă în casa și curtea neamului, ce e ram. Casa și moara vărului mamei, Gavril Cristea se afla cam la un kilometru, un kilometru și jumătate depărtare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
nu numai de durere la șale, de vedere care îi cerea ochelari cu dioptrii tot mai mari, de auz care cerea ajutat, dantura din care îi fugiseră dinții, mâinile care îi cam tremurau și-i aruncau supa din lingură și udătura din furculiță, dar ai să vezi mata, o să fie bine, nu-i așa puișor?, îl întreba pe cel care îi stătea alături și-și îndesa în buzunar miile primite de la mama care oferea cu mare dărnicie... Nu avusese moșteniri deosebite
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]