55 matches
-
semnat Io Matei Voevod Basarab”12). În anul 1640, Dobricenii se vând rumâni Mănăstirii Arnota și astfel, ca rumâni ai mănăstirii, ei reușesc să scape de maglă. Matei Vodă însă „din cămara domniei sale” a plătit această moșie cu 950 de ughi, adică galbeni ungurești, făcând din aceasta moșia sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să ridice aici un schit. De aceea, la 1642, Matei Vodă face act de danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să fie satul Dobriceni, cu
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
și ohumnică în veci și cine se va trage din ei. Și l-am vândut acest munte cu apa, cu uscatul, cu pădurea, cu ce-ar fi împrejurul lui, cât scrie mai sus și l-am vândut drept bani gata ughi 19. Drept aceea și noi i-am dat acest zapis al nostru, credincios și adeverit ca să fie lui de credință. Și când am făcut acest zapis al nostru, credincios și adeverit mulți preoți și oameni buni au fost mărturii: întâi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
Asiatice. Din anul 2002 colaborează cu Opera Națională Română din Timișoara, unde a dirijat numeroase spectacole de operă. În anul 2011 a întreprins un turneu în Italia, la pupitrul orchestrei Filarmonicii Marchigiana, avându-l că solist pe celebrul violonist Uto Ughi. A dirijat în cadrul Operei Naționale din București, Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, Operei Naționale Române din Iași. În septembrie 2007 a participat cu Opera Națională Română din Timișoara la Festivalul Internațional George Enescu din București. În ianuarie 2012 a întreprins
Concert extraordinar la Sala Radio: George Petean în rolul titular din „Simon Boccanegra” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105809_a_107101]
-
dreptele lui direse: satul Stolniceni pe gîrla și satul Scumpia care este în ținutul Iași, care acest sat i-a fost cumpărătura de la Păscălina cheaghina lui Lupul Stoici logofăt și de la fiul lui Ionașcu Stoici, pentru opt sute și cincizeci de ughi de galbeni... Și deasemenea satul Cucueații în ținutul Iași pe care la cumpărat de la Coste și de la sora lui Ticea, copiii Agafiei și a lui Nasture, nepoții lui Cirțiu și Necoriță, fiul Magdalenii, nepotul lui Ivan și Isac și sora
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Magdalenii, nepotul lui Ivan și Isac și sora lui Coschița, copiii Stancăi, nepoții lui Stan cel bătrîn și Marica, fiica Erinei nepoata lui Văsiu din dresele lor pe care le-au avut de la Petru voevod, pentru nouăzeci și cinci de ughi buni... De aceea să-i fie lui de la domnia mea danie și întărire aceste mai sus scrise sate și jumătăți de sate cu locuri de iazuri și și de mori din uric și ocina și cumpărătura cu tot venitul lui
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Cirțiu și Necoriță, fiul Magdalenii, nepotul lui Ivan și Isac și sora lui Coschița, copiii Stancăi, nepoții lui Stan cel bătrîn și Marica, fiica Erinei nepoata lui Văsiu dresele le-au avut de la Petru voevod, pentru nouăzeci și cinci de ughi buni”. Remarcam că acest Petru voievod este Petru al VI-lea Cazacul, Domn al Moldovei: august 1592 - 25 octombrie 1592. Despre originea lui există date incerte.Cel mai sigur se crede că ar fi fost fiul lui Alexandru Lapusneanu.Conform
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
două piese de Giacomo Puccini, alte 5 piese de Allevi au fost interpretate. Concertul a fost transmis de postul național, stabilindu-și astfel succesul muzical național. Concetul de la Senat a dat naștere unor polemici despre talentul lui Allevi. Violonistul Uto Ughi a criticat talentul muzicianului înetr-un articol din ziarul "La Stampa". Acest a declarat că se simte ofensat ca muzician și că succesul lui Allevi este un triumf al relativismului. Allevi a dat replica mai târziu în același ziar acuzându-l
Giovanni Allevi () [Corola-website/Science/327500_a_328829]
-
criticat talentul muzicianului înetr-un articol din ziarul "La Stampa". Acest a declarat că se simte ofensat ca muzician și că succesul lui Allevi este un triumf al relativismului. Allevi a dat replica mai târziu în același ziar acuzându-l pe Ughi că apară vechea gardă, el adaugând: „Muzica mea vorbește oamenilor, dar necesită în același timp, atât tehnic cât și ritmic, virtuozitatea unui instrumentist iscusit. În muzică mereu și-a găsit cu greu locul o nouă idee muzicală, însă mai târziu
Giovanni Allevi () [Corola-website/Science/327500_a_328829]
-
și prima jumătate a secolului al XVIII-lea precizează caracterul real al monedei prin expresia "leu bătut". A circulat ca monedă foarte apreciată, servind în tranzacțiile interne și externe, precum și la plata tributului și a altor obligații financiare internaționale. Alături de ughi a ocupat poziția de monedă dominantă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, constituind împreună un sistem monetar de calcul utilizat de vistierie. Talerul-leu era calculat în "Condica Vistieriei Țării Românești", la valoarea de 133 bani, valoare pe
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
1740 venitul de pe moșia Stroești este de 20 de taleri (echivalentul unei clăi de fân). La 28 ianuarie 1745 se arată ca moșia Stroești „"o stăpânea moșteni săteni și avea obiceiul cu legătură dă da pe an la mânăstirea Bistrița ughi 12, adică taleri 20"” (Leonăchescu - Năndrașu, 1971). Damaschin, arhimandrit al Argeșului și Ștefan, egumenul mânăstirii Bistrița, anunță la 1 februarie 1775, pe domnitorul Alexandru Ipsilanti că au convenit să facă un schimb de moșii pentru care cereau cartea domnească de
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Domnitorul face danii însemnate pentru mănăstiri, obicei pe care îl avea, probabil, încă de dinaintea suirii pe tron căci la Mănăstirea Cutlumuș de pe Muntele Athos există un document datat 1428 prin care un boier Aldea din Țara Românească dă mertic anual [?] ughi (este greu de spus dacă acest Aldea este același cu viitorul voievod Alexandru I). La fel ca și fratele său Radu al II-lea Prasnaglava nu a bătut monedă, sau nu sunt cunoscute emisiuni monetare din timpul domniei lor. Sfârșitul
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
jupâneasa Vladului biv logofat Rudeanul și de la coconii ei Radu și Vladul „satul Vutești de pe apa Mostiștei ot sudstvo elhov, tot satul cu tot hotarul și cu toți rumânii, în numar de zece, cu două mori...”, pe prețul de 210 ughi. Avem de-a face, după toate probabilitățile, cu satul Tăriceni din epoca modernă și contemporană; numele nou, ce apare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a înlocuit pe cel vechi, de caracter special, așa cum s-a întâmplat
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
satului Corjeuți din Ținutul Hotin datează din anul 1618. La 1620 Corjeuți se afla în stăpânirea marelui boier Coste Bucioc. În 1624 Zalnițchi, un dregător polonez care stăpânea la acea vreme Corjeuții, transmite satul vornicului Nicoară în schimbul la 300 de ughii roșii, haine și alte lucruri. În 1654 o hotărăre de judecată a lui Gheorghe Ștefan voievod întărește închinarea satului către Andreiaș, fost mare medelnicer. La 1661 Radu stolnicul, un urmaș al lui Andreiaș, lăsa moștenire moșia Corjeuți, soției sale, Elena
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Johann și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 8403, Landshut Gabelsbergerstr. 44, cu ultimul domiciliu România, localitatea Agnita, Str. Gării nr. 37, județul Sibiu 602. Szoke Maria, născută la 11 august 1949 în localitatea Deta, județul Timiș România, fiica lui Ughi Zoltan și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 86368 Gersthofen, Hugo Wolfstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Ștefan Stâncă nr. 65, sc. B, ap. 8, județul Timiș. 603. Szoke Ladislau Ludowic, născut la 10 iunie 1952 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
și alunecarea pe apă. Pe parcursul extinderii progresive a genunchilor, tălpile presează apa pe o traiectorie semicirculară, ușor în exterior, în jos și apoi în interior, cu presiuni minime în înapoi. Picioarele acționează asemănător elicei unui vapor, modificându-și treptat ughiul de atac. În finalul acțiunii, picioarele sunt extinse și adduse (vârfurile depărtate și călcâiele apropiate la poziția inițialăă. Între cele două faze ale lucrului picioarelor se înregistrează un moment de alunecare, mai ales după terminarea fazei a doua. Faza propulsivă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
aur și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și colo un anteriu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Constanda și cu ficiorii luiînepoată. Leat 7171 [1663], un zapis de la Agahie și soru-sa Caî și cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt, drept 5 ughi. Leat 7200 [1692], un zapis de la Anghelușea, fata lui Dumitru vel vameș, jupîneasa lui Simin neguțătorul au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
partea lor ce s-ar alegi din sat din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt Î. e la Maria și Nistoî / Î.. partea lor din sat din Hilipeni din partea de jos ce se va alegi partea lui Toader Oală, drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
7171 [1663] mai 29 un zapis de la Nan Burnazu și cu fimeia lui Sana și cu ficiorii lor au vîndut partea ce se va alegi din sat din Hilipeni partea lui Hurdubeiu, au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt, drept 15 ughi din tot locul... Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 5 ughi. Leat 7171 [1663], un zapis de la Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Sana și cu ficiorii lor au vîndut partea ce se va alegi din sat din Hilipeni partea lui Hurdubeiu, au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt, drept 15 ughi din tot locul... Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 5 ughi. Leat 7171 [1663], un zapis de la Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 15 ughi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ughi. Leat 7171 [1663], un zapis de la Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 15 ughi. Un zapis făr[ă] de veleat de la Ion Role[a] cu ficiorii lui Vidrașcu și Sava au vîndut a lor dre[a]ptă ocină a lor ce se va alegi din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt. drept
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zapis făr[ă] de veleat de la Ion Role[a] cu ficiorii lui Vidrașcu și Sava au vîndut a lor dre[a]ptă ocină a lor ce se va alegi din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt. drept 10 ughi din tot locul. Un zapis făr[ă] de veleat, de la Costantin sin Ion din Hilipeni au dat partea lui ce s-ar alegi lui Pătrașcu treti logofătî..12 ughi birul lor și pentru alt bir al lor ce i-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt. drept 10 ughi din tot locul. Un zapis făr[ă] de veleat, de la Costantin sin Ion din Hilipeni au dat partea lui ce s-ar alegi lui Pătrașcu treti logofătî..12 ughi birul lor și pentru alt bir al lor ce i-au plătit Pătrașcu treti logofăt; s-au dat și vecini și au dat și partea din moșie. Un zapis făr[ă] de veleat de la Irimiea și Stanca și Alicsandra feciorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toată partea lor ce s-ar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7171 [1663], un zapis de la Ion și sora lui Draga ficiorii lui Platon au vîndut partea lor ce s-ar alegi din partea de jos drept 5 ughi lui Pătrașcu treti logofătî. șană la Obîrșie. Leat 7173 [1665], un ispisocă de la Măria sa Istrati Dabija Vodă de pîră ce au avut Pătrașcu treti logofăt cu Gheorghi și Istrate și Iacob ficiorii lui Mihăil Năforniță pentru moșia Hilipeni și i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]