19 matches
-
sfâr?ițului, al spaimei În fă?a pierderii sensului lumii, a c? derii Într-un univers al destr???rii; solitudinea poetului configureaz? un peisaj selenar cu accente expresioniste (În poezia ,Melancolie" de exemplu); În alte crea?îi Ins?, peisajul selenar uime?te prin frumuse?ea izvorât? din aeel tainic sentiment al armoniz?rii sufletului omenesc cu ritmurile cosmice. Atributele peisajului eminescian sunt ecouri ale unor st?ri de suflet, poemele fiind structurate pe baza unei coresponden?e metaforice ale elementelor circumscrise
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o perspectiv? nelimitat?, constituindu se astfel În sugestie a infinitului. Dar nu numai pictură sau arhitectură pot oferi asemenea sugestii ale deschiderii unei perspective nelimitate. Spa?iul poetic eminescian devenit proiec?ie a fanteziei creatoare, a unei proprii viziuni filozofice, uime?te prin for?a revelatoare a orizonturilor cosmice nem? rginite (cum le nume?te Edgar Papu). Aceast? deschidere c?tre „metaspa?ialitate" se contureaz? pe de o parte la nivelul con?inutului imagistic, dar ?i la nivelul expresiei poetice', În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
u interior. Ipostazele lirice ale astrului nocturn sunt, În poezia eminescian?, multiple: blând?? ?i suav?, e divinitatea protectoare a iubirii; alteori „sfânt?? ?i clar?", ca o icoan? a cerului, prive?te cu triste?e ?i luciditate spre ??mânt; Întotdeauna Ins? uime?te prin frumuse? ea reflexelor ro?iatice sau argintii de lumin?. Poetul contrapune Ins? acestei „poetici a gra? iosului" ce configureaz? asemenea „spa?îi de securitate", „un lirism existen?ial" (E. Simion), În care dorul, singur?tatea, triste?ea, melancolia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sufletul care, În loc ?? ac?ioneze, persist? În interioritatea să ?i În consecin??, nu poate avea drept form???i scop decât deșt?inuirea subiectului În tendin?a lui de a se exprima ". (Hegel -Despre art???i poezie) Spa?iul poetic eminescian uime?te prin frumuse? ea lui unic?, fie c? eman? starea de armonie originar? a universului, fie c? sugereaz?, dimpotriv?, moartea, sfâr?ițul, pustietatea ?i odat? cu acestea sentimentul unei sfâ?ietoare triste? i metafizice pe care cel pornit pe drumul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
peisaje fantastice spa?îi siderale, cosmice, peisaje uraniene, selenare, subacvatice sau, dimpotriv?, situate În inima p?mântului unde fantezia creatorului nu pare s? aib? limite, fie c? Închipuie universul de odinioar? al vechilor ?i impun? toarelor cet??i, poetul ne uime?te prin inepuizabilul s? u „instinct creator, demiurgic" , În virtutea c?ruia „retope?te, prelucreaz?? ?i reconstruie? te universul, cu substan?e de toate densit?? ile, pornind de la elementele fluide pe care le condenseaz?? ?i le Îngroa??, ca Într-o alchimie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
limite impuse de o existen?? efemer?, supus? trecerii ?i devenirii legilor universului: „El nu-?i proiecteaz?, Ins?, numai ochiul acolo, ci Întreaga fiin??, profilat?, prin Ins??i structura ei, pe undă marilor dep?rt?ri". (E. Papu) Alteori, natura eminescian? uime?te prin poezia ??mântului mitic, atemporal, uitat printre „p? durile de basme", „codri f??? c???tăi" ?i „stânci c?runte", sc?ldat de „izvoare nflorite", de fluvii sclipitoare str?juite de ???rmii pline de flori" atât de frumoase, Încât „par
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
moment cosmic, timpul mitic al copil?riei lumii, al tinere?îi f??? b? trâne?e ?i al vie?îi f??? de moarte, tot universul se umple de lumina lunii ?i de frumuse?ea basmelor. Spectacolul r???ritului magic al lunii uime?te Întotdeauna prin sublima frumuse? e, prin for?a de evocare ?i sugestie a unei atmosfere ce eman? misterul, vraja unei lumi pe care numai fantezia eminescian? o putea crea. În prima parte a poemului „ ??lin -file din poveste " de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Mihai Eminescu ?i proiec?ia liric? a universului s?u interior. „St?pân-a m?rii" (Scrisoarea I), „regin? a nop? îi" (Melancolie), „fiica cea de aur a negurii eterne" (Sarmis), „copil? de aur", „visul negurii eterne" (Scrisoarea IV), luna uime?te sufletul poetului cu „imperiul" s?u „de lumin?": ??i atunci peste ape fala sfânt-a lunei pline /I?i ridic? discul splendid În imperiul de lumine " (Mememnto Mori). Ipostazele lirice ale astrului nocturn sunt, În poezia eminescian?, multiple: blând
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prive?te cu triste?e ?i luciditate spre p?mânt („Luna pe cer trece-a?a sfânt?? ?i clar? -„Sară pe deal", „fă?a sfânt-a lunei pline" „Memento Mori"); minune pe care „toat? noaptea st? s-o văd?", Întotdeauna uime? te prin frumuse?ea reflexelor ro?iatice sau argintii de lumin? („?i privind la lună plin? / La ??paia de pe lacuri" „O r?mai"; „Neguri albe, str?lucite / ?ese luna argintie" „Cr? iasă din pove?ți"). Poetul contrapune Ins? acestei „poetici
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
universului, lacul devine proiec?ia liric? a iubirii. De aceea frumuse?ea lui este neobi?nuit?: „ Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni Îl Încarc?; Tres?rînd În cercuri albe El cutremur? o barc? ". (Lacul) În lumina feeric? a lunii, oglindă lacului uime?te prin cromatică să: galbenul nuferilor sclipe?te În albastrul intens ?i clar al apei, moleculele de lumin? se preschimb? În „cercuri albe" sau alc?tuiesc „bulg?ri" argintii aruncă?i pe pânză „?esut?" de umbra fin? a norilor: „ Lang
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
îi conferă caracter dramatic. Îl practică numai vârstnicii, mai ales femeile, și se aplică atât oamenilor, cât și animalelor. După scop, d. se împart în două tipuri principale: curative și vrăji sau farmece. Cele curative („de năjit”, „de orbalț”, „de uimă”) sunt strâns legate de medicina empirică și folosesc în general un text literar. Eficiența acestora, reală, se datorează leacurilor provenite din plante și, în bună măsură, autosugestiei. Vrăjile sau farmecele, mai puțin răspândite și practicate după un ritual mai strict
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
afumă cu păr de câine turbat. Tuse. Ceapă coaptă în vatra focului la olaltă cu seu sau cu untură râncedă se leagă peste mijlocul bolnavului. Ceai făcut cu gălbenuș de ou, smochine, zahăr galben și zahăr negru. Se bea feierbinte. Uimă. Se fierbe ștevie în lapte și se pune pe bubă. Pentru a o face să spargă, se pune făină de vin. Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai multe exemple luate din descântece : (de „zgaibă” = rană) „Că de nu te-ai duce de voie/ De pin oasele lui Ion/ Te-i duce de mare nevoie/ Cu gura te-oi blăstăma/ Cu fusul te-oi împunge”, sau (de „uimă” = adenită) „Uimă, uimă, sui pe cute/ Și te du la munte/ Și te sui pe drugă/ Și te ia la fugă”, sau (tot de „uimă”) „Ie, uimă, fuga/ Că te-oi lovi cu druga/ Unde te-oi împunge” (29), sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
exemple luate din descântece : (de „zgaibă” = rană) „Că de nu te-ai duce de voie/ De pin oasele lui Ion/ Te-i duce de mare nevoie/ Cu gura te-oi blăstăma/ Cu fusul te-oi împunge”, sau (de „uimă” = adenită) „Uimă, uimă, sui pe cute/ Și te du la munte/ Și te sui pe drugă/ Și te ia la fugă”, sau (tot de „uimă”) „Ie, uimă, fuga/ Că te-oi lovi cu druga/ Unde te-oi împunge” (29), sau (de „brâncă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
luate din descântece : (de „zgaibă” = rană) „Că de nu te-ai duce de voie/ De pin oasele lui Ion/ Te-i duce de mare nevoie/ Cu gura te-oi blăstăma/ Cu fusul te-oi împunge”, sau (de „uimă” = adenită) „Uimă, uimă, sui pe cute/ Și te du la munte/ Și te sui pe drugă/ Și te ia la fugă”, sau (tot de „uimă”) „Ie, uimă, fuga/ Că te-oi lovi cu druga/ Unde te-oi împunge” (29), sau (de „brâncă” = erizipel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de mare nevoie/ Cu gura te-oi blăstăma/ Cu fusul te-oi împunge”, sau (de „uimă” = adenită) „Uimă, uimă, sui pe cute/ Și te du la munte/ Și te sui pe drugă/ Și te ia la fugă”, sau (tot de „uimă”) „Ie, uimă, fuga/ Că te-oi lovi cu druga/ Unde te-oi împunge” (29), sau (de „brâncă” = erizipel) „Pe drug încălecă/ Și-n fus se-nțepă/ Și-n cuțit să junghie” (38, p. 403), sau (de „gâlci” = amigdalită) „Au plecat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nevoie/ Cu gura te-oi blăstăma/ Cu fusul te-oi împunge”, sau (de „uimă” = adenită) „Uimă, uimă, sui pe cute/ Și te du la munte/ Și te sui pe drugă/ Și te ia la fugă”, sau (tot de „uimă”) „Ie, uimă, fuga/ Că te-oi lovi cu druga/ Unde te-oi împunge” (29), sau (de „brâncă” = erizipel) „Pe drug încălecă/ Și-n fus se-nțepă/ Și-n cuțit să junghie” (38, p. 403), sau (de „gâlci” = amigdalită) „Au plecat mătușile/ Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu var nestins sau cu cărbune de ciocălăi de porumb, făcuți cenușă. Se mai aplică pe bube pulbere de scaieți arși (pisați) sau aluat fierbinte din făină de porumb. BUBE OARBE (bube chioare, bube mocnite, cârtițe, udme, otme, umflături, broaște, uime, tătărci, scurte, adenite) Termen generic pentru diferite bube mari, fără cap, care se fac sub piele, la Încheieturi, pe ceafă, la gât, la coapse, pe fese, subsiori, la stinghii. Tratamente aplicate: Legători cu ceapă coaptă, cu ceapă coaptă și săpun
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vânătăi, vânătări. Contuzii: lovituri, pălituri, cucui. Crăpături: plesnituri Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]