5,344 matches
-
Înainta mânat de descoperire. „Totuși, și-a amintit, harta nu specifică acest relief, zona e nudă, nici versantul nu apare”... un pâlc în fața lui, s-a aplecat să se strecoare... Nădușea, aburii ca de saună, plante mai mult tropicale... Era uimit. Soarele, la asfințit, ca un glob vaporos, orbitor, uriaș...” Imposibil! Soarele este dincolo de munți, dacăp nu a dispărut după orizont”... Ploua ca într-o seră supraîncălzită și supra saturată, un aer înabușitor... Bocancii i se afundau, aluneca și abia mai
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Un_copil_nesperat_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
două, când afară era liniște și, practic, nimic nu putea naște evenimente de natură a solicita intervenția sa, a intrat pentru a arunca o privire. Nu văzuse niciodată un club de noapte. Nu știa ce se petrece acolo. A fost uimit de zgomot, în primul rând. Muzica era la intensitate maximă. Jocul de lumini l‑a derutat pentru început. Localul era plin până la refuz. Se dansa liber, dezordonat la prima vedere. S‑a apropiat de zona în care trei femei aproape
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
iubește și respectă literele, crede în lumea lor. Versurile ce îi poartă numele se detașează ca o pledoarie pentru șlefuirea unei emoții esențiale - iubirea - emoția sfântă a sufletului. La fel ca toate volumele ei, “La malul Mării Imbrium” reușește să uimească plăcut, atragând prin sinceritatea trăirilor, prin grija pentru detaliu. Mesajul cărții se îndreaptă spre iubire, cel mai frumos sentiment, cel mai frumos dar în viața unui om. Poezia sa nu este un marș triumfal, ci un argument pentru acel soi
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
au venit păsările cu miile, și într-o clipă au construit un lăcaș cum nu a văzut el vreodată ! Se întreba soarele; cum de-au putut face aceste necuvântătoare o asemenea frumusețe de biserică ! Pe sub geana razelor le-a privit uimit cum păsările paradisului; mierle, privighetori, rândunici, lopătari, pescăruși, și ciocârlii, porumbei și pelicani și-au unit aripile iarăși pereții bisericii arătau precum casele românești construite cândva, cu mușcate în ferestre. Ochișorii lor de diferite culori străluceau de parcă icoanele pictate aveau
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
sunt dureroase și mă frâng. Mâinile îmi trădează neliniștea, iar pleoapele mele triste și apăsate de greutatea amintirilor mă obosesc și mă simt împrăștiată în toate colțurile lumii. Pe fiecare nor îl văd numai pe Hristos. Îmi frec ochii obosiți uimindu-mă de acest chip luminos și extrem de frumos. Îl văd de câteva luni la fel de grandios, calm și plin de iubire. Caut să citesc în continuare. Nu mă prinde somnul, nu mă simt trează. Față de fiecare noapte afișez o atitudine savantă
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1420627456.html [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
a șirei spinării mă amețește ca și cum eram într-un depozit de ambră și mosc și durere fizică nu simt, dar deodată ochii văd mai limpede oglinda veche cât casa. Atmosfera îmbibată cu miresme de vis în plină zi nu mă uimește și mă întreb ce perspective v-a avea ziua de azi? Mă-nchin la icoana din colțul de est al camerei lila. Spun rugăciuni pe moment create, le repet și până la sfârșitul statului în genunchi le uit. Le spun pe
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1420627456.html [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > HABEMUS REX Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Habemus Rex Te rog dacă poți să-mi spui tu ceva, Spune-mi, uimește-mă cu țara mea. Arată-mi că ai măcar un limpede semn, Arată-mi că măcar nu trăim un blestem. Eu totuși nu-nțeleg și nu știu cum Acceptăm un impracticabil drum; Cum acceptăm o noapte-ntre noi și eroi Și-un
HABEMUS REX de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Habemus_rex_stelian_platon_1392881787.html [Corola-blog/BlogPost/368396_a_369725]
-
fără să observ că vă incomodez. -Și ce este cu remarca făcută? Sper că nu vă caracterizează. -Nicidecum. Sunt perfect de acord cu filosofia enunțată cu această ocazie. Nu vă supărați, dar cu ce vă ocupați în timpul liber? M-au uimit termenii exprimați. Întrebarea a provocat la pictor un râs sănătos apoi s-a sculat și a venit cu mâna întinsă spre Ionel. -Sunt Popescu, medic de familie, iar în timpul liber și pictor. Dați-mi voie să vă arăt un răsărit
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
se înfiripa între un specialist în licitații de artă, Virgil Oldman (Geoffrey Rush) și Clăire Ibetson(Sylvia Hoeks), o descendentă a unei bogate familii de colecționări de artă. Obișnuit cu respectul acordat unui licitator de talie mondială, Virgil este profund uimit atunci cand Clăire, tânăra moștenitoare a unei averi impresionante, se sustrage în mai multe rânduri de la întâlnirile prestabilite cu acesta, invocând motive variate, oferindu-i însă toate condițiile pentru a duce evaluarea la bun sfârșit. Toate acestea nu fac decât să
Ofertă irezistibilă by http://www.zilesinopti.ro/articole/5776/oferta-irezistibila [Corola-blog/BlogPost/98057_a_99349]
-
nuanțe amețite. E drept... nici nu deschid bine recepția că o șleahtă de bărbați năvălesc peste mine să-mi întrețină tonusul ridicat cu conversații spumoase și îmi neglijez adesea atribuțiile de amfitrioană față de ceilalți invitați. Vecinul din colț, văduv, mă uimește cu asociațiile de idei bramburite dar sclipitoare și, recunosc mă farmecă. Îl accept în preajma mea iar în timpul dansurilor candide de un erotism camuflat, pe întuneric, mă îmbrățișează pasional cu aripile proptite protector pe umerii mei. Și ultima cunoștință de pe piața
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Gandirea_unei_zburatoare.html [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
Cunoscând, deci, decretul de prigonire împotriva creștinilor, îndată Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Dioclețian și, înaintea întregii curți împărătești a mărturisit deschis că este creștin și că înțelege să slujească în oastea împăratului ca ucenic al lui Hristos. Uimit de această mărturisire și îndemnat de Galeriu, Dioclețian a dat poruncă să fie dus în temniță și pus la chinuri, ca să se lepede de credință. Și a fost trecut prin toate vămile muceniciei: loviri cu sulița, bătăi la tălpi, lespezi
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
copilăriei mele, Brațele lor deschise așteaptă să mă primească, să îmi spună bine-ai venit. Încarcați, se pleacă umili, Daruindu-mi poama lor dulce, aromata. Binecuvântați fiți voi, darnice creaturi neprihănite, Ce imi dăruiți atâta rod și bucurie! Natură mă uimește iarăși cu frumusețea ei, Cu pensula-i măiastra Pictează pe șevalet, sub ochii mei devoratori, Un încântător vis de vară, Animat de concertul vieții, Uneori clocotitoare, Alteori savurandu-si în tihna Eternitatea, Splendoarea. Referință Bibliografica: Splendoare / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare
SPLENDOARE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1435509599.html [Corola-blog/BlogPost/373269_a_374598]
-
cu cel mai bun vin băut de mine de când sunt în Dobrogea. Săndica își plimba curioasă privirea prin interiorul camerei lui Mircea, rămânând plăcut impresionată, apoi aflând, că sunt doar ei în toată casa, a luat camerele la inspectat. Era uimită de condițiile confortabile din întreaga locuință, de mobilă nouă și modernă, de dotări. Însemna că moștenitorii aveau câștiguri bune de își permiteau acest confort la țară. Între timp, Mircea a mers într-un hol unde era un frigider mare rusesc
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
nopți în urmă, pentru tine eu reprezint și altceva decât acea fată virgină, care ți-a dat anumite satisfacții de Don Juan? - Adică sunt un insensibil? Nu-ți respect sentimentele? - Poate că da. Dar tu ai sentimente Ștefan? - Dalia, mă uimești! Ce-i cu tine? Nu te-am respectat? Am încercat să te seduc? Ți-am promis ceva înainte de a te culca cu mine? Eu credeam că ce s-a întâmplat între noi a fost rodul unor relații de voință și
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496420919.html [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
acolo este țara mea DRAGOSTE NEBUNĂ Vino să te strâng în brațe Și la piept să-mi fii răsfața Să îmi stâmperi orice mofturi Când cu păru-mi mângâi fața Să-ți spun vorbe de iubire Când la chipul tău uimesc Din sărutul tău cel dulce În beție s-adâncesc Mângâieri amețitoare În vârtej să te consume Și șoptiri îmbietoare Să te poarte-n-altă lume Să te duc pe malul mării Să mă-mbăt de-a ta mireasmă Și îmbrațisați de-a
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
pe cer! „Iarna nu-i ca vara”, se-nțelege, dar la Dumnezeu toate sunt cu putință... Uneori mă și sperii, uneori viața mă surprinde în asemenea măsură, încât mă întreb cu ce viteză gândul nostru aleargă spre Dumnezeu și mă uimesc cu ce viteză răspunde. Uneori. Alteori, Îl întreb, de parcă am sta amândoi la o masă de bodegă: M-auzi, Doamne, ce zic eu aicea? Ei, știu, eu sunt surda, dintre noi doi, dar îmi mai place și mie să fac
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
ai cărei ochi curați, adânci, cuminți, plini de uitare și de nopți de salcâm, scăpărau lumințele unei speranțe apuse și a cărei față era mai albă decât un crin imperial . Această ființă tainică zămislită din visele tuturor pământenilor m-a uimit prin candoarea sufletului ei desprins din basmele de urgie ale unor ființe atât de impure față de ea . În această lume, totul căpăta alt sens . Pășind din nou pe scara cerului, doresc să mă întorc în acel univers ce mi-a
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
cerul a deschis o portiță în casa această și și-a trimis alaiul de Sânziene și fecioare frumoase pentru a asista la această sărbătoare rurală, a frumuseții și splendorii rustice. Se încheie astfel o zi specială, în care Marius mă uimește din nou în cerdacul casei, recitând poezii scrise de autori populari bănățeni. Savuram împreună prăjituri delicioase, pregătite de mama sa, o gospodina desăvârșită. După o seară atât de plină de momente frumoase, îmi iau în primire cameră în care urma
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
alură sălbatică. - Suntem plutonierii Ilie Ghidoveț și Vasile Tocană de la Miliția Capitalei. Am venit în urma apelului primit din casa dumneavoastră! spuseră bărbații, în timp ce prezentau politicoși legitimațiile de serviciu. - Poftiți, vă rog, le spuse Ly. Eu am sunat. Milițienii au intrat uimiți de spațiul, ce le apărea în fața ochilor, caracterizat printr-un lux ostentativ, cum nu mai văzuseră până atunci. Nu mai admiraseră la nimeni în casă, mobilier sculptat în lemn masiv, picturi valoroase și sculpturi, multe oglinzi și candelabre, plante exotice
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
textului), preeminența componentei spirituale a persoanei și a înfăptuirilor sale. Toți cei răspândiți printre străini, ca și soții Chendea, trăiesc, neclintit, în zariștea ortodoxiei, completând, împlinind nelimitarea orizontalității civilizatorii cu verticalitatea abisalității luminoase a credinței: mama s-a emoționat, se uimi Bogdan, care nu o mai văzuse așa de la moartea tatălui lui. Înseamnă că mai are acolo în sufletul ei ceva din cele zece zări ale spiritului românesc despre care scria Mircea Vulcănescu”. Pentru a figura sinteza, adică omul cvasi-desăvârșit al
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
acele locuri și asupra temelor sociale, domenii tratate cu atenție, cu mult suflet și reușită stilistică. În acele momente priveam cu atenție oamenii din sală, în afara celor despre care știam că au venit din alte zone ale țării. Am fost uimit de atenția pe care o acordau discursului. Se citea pe fețele lor emoția, plăcerea, mulțumirea. Era cât se poate de vizibil că, sufletește, sunt alături de autor, de munca depusă în creația poetică dedicată locurilor natale și oamenilor de valoare, intrați
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
a reprezentanților autorităților politice, așa cum,de altfel, au marcat și alți vorbitori, inclusiv poetul local Constantin Rusu Bucovineanul ori domnul Constantin Ghiron, de 50 de ani slujitor umil al cuvântului și scenei la Iași și Câmpulung Moldovenesc. Acesta m-a uimit cu forța cuvintelor sale în exprimare liberă și în versurile prezentate, dar și prin vocea-i puternică și enorm de asemănătoare cu a regretatului poet Adrian Păunescu. Versurile au fost scrise de Dragoș Vicol, „regele poeziei peisagiste bucovinene”, potrivit aprecierii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
tablă. Din acel moment cunoșteam Europa cu ochii închiși, cu toate țările și locurile sale importante. Când am dat bacalaureatul, la geografie, trebuia să arătăm rapid pe harta Europei unele locuri, râuri, orașe, munți cu sumare descrieri. Fără modestie, am uimit examinatorul, care m-a întrebat cu ce profesor am învățat eu geografie. - În clasele primare, i-am răspuns, de la învățătorul meu, domnul Arsu. L-am supărat rău pe profesor, dar... apucase să-mi dea nota maximă și felicitările. Totuși, la
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici, a căror floare uimește ochiul de la mare distanță, toate acestea răzbat cu putere din viața câmpiei și pătrund înăuntrul omului, subjugându-l.” Dacă în primul volum „viața se scurge aici fără conflicte mari”, în volumul al doilea satul parcurge „marile zguduiri” de după război. Noul
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
sfârtecate nemilos sub vântul părăsit prea lesne de fiecare anotimp orgolios. Desculță, m-a întâmpinat, plângând, pădurea, iar pașii mei prin lacrimile ei s-au rătăcit, căci au plecat demult, cu zvon de aripi, acele călăuze care vara mi-au uimit. Scrisorile săpate-n trunchiurile nude păstrează amintirea amorului duios ce soarele-l purtase pădurii despletite în mângâierea blândă a vântului sfios. Când ziua își pierdu măsura, citind și ea povestea cu un final misterios, m-ajunse ruginita tânguire a ramurilor
DE TOAMNĂ... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1447745483.html [Corola-blog/BlogPost/374924_a_376253]