523 matches
-
la imperfect și zicând, de exemplu, ca bătrânul cafegiu, când sta să plouă: "Venea un puloi afară..." Încă nu-mi dădeam seama de confuzie. Dar, dacă așa zicea Garabet... Uneori, când se ducea precipitat la privata din fundul curții cu ulcica în mână plină de apă pentru abluțiuni, el fiind - culmea - musulman! mă lăsa singur în prăvălie, să-i țin locul la tejghea, dacă Mița se lua cu treburile casnice, spăla, gătea... Atunci, mă simțeam foarte mândru, și nu atât de
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
să cîștig marele premiu, de au început să zîmbească larg de tot cei care o auzeau. Un scriitor care cîștigă două milioane de dolari la loto își pierde credibilitatea, zice - afundîndu-mă ridicol în istoria cu rromul care făcuse rost de o ulcică cu lapte. Scriitorul e un ales, nu-și poate permite să intre la concurență cu oamenii de rînd, la loterie. (Decît, eventual, ca să piardă, m-am gîndit.) Ba poate! zic. Cumpăr pîinea și-i spun la revedere domnișoarei. Nu se
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
care-l cuantifică în călătorii marcate pe o cartelă de metrou și în orele plictisitoare de la locul de muncă, pentru că, văzute "la firul ierbii", cele mai mărunte obiecte capătă duh, se dinamizează, intră într-o poveste. Iată cea mai poetic-nedreptățită ulcică din literatura română: "Noi zicem: oala a fost golită. Întreb: cum adică golită? Cu sau fără lapte, își duce imperturbabil zilele ei. Stă pe propriile-i picioare și vibrează la orice șoaptă. Faptul că a găzduit pumnul de lapte este
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
ți-a lăsat-o El și să uiți că tot El te-a alungat din rai și că te a blestemat să asuzi și să sângerezi. Mai trebuie un lucru! Înainte de a-ți muia buza, nu uita și tornă din ulcică trei stropi mici de aur peste țărâna celor ce s-au petrecut pe alte tărâmuri, Într-u pomenirea lor, peste lutul din care am venit și noi și ei și unde ne-om Întoarce noi si ai nostri ca să-i
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
cu graba O vorbă spusă Așa-ntr-o doară Poate să mire Poate să doară Dar ai răbdare Ceva-i pe-aproape Ori să te-nalțe Ori să te-ngroape Știi că nimica Nu iei de-a gata Nici cu ulcica Nici cu găleata Poți să te tângui Poți să te mânii Tot mai adâncu-i Ochiul fântânii Pe cât versifici te bate gândul să fii în rândul celor prolifici. Apuci un verb când vezi ce plinu-i, și-ncepi să-l chinui tot
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
Acasă > Poezie > Amprente > DINCOLO DE CUCUTENI Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Laptele mi-l beau târziu doar în serile de vară când ulcică-s plină ochi și târziul mă omoară și spre ochiul meu albastru, înflorat și smăltuit, scurg cu grijă-încet, șistarul, în azuru-mi liniștit. Tot ulcica, drag pământ, le sunt și florilor casă când, culese din grădina, oamenii mă pun pe masa
DINCOLO DE CUCUTENI de DORA PASCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380824_a_382153]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului Laptele mi-l beau târziu doar în serile de vară când ulcică-s plină ochi și târziul mă omoară și spre ochiul meu albastru, înflorat și smăltuit, scurg cu grijă-încet, șistarul, în azuru-mi liniștit. Tot ulcica, drag pământ, le sunt și florilor casă când, culese din grădina, oamenii mă pun pe masa și m-așează delicat pe un macrameu scrobit ori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă
DINCOLO DE CUCUTENI de DORA PASCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380824_a_382153]
-
un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământa până când burtos cumplit mă trântește pe jos franța și-apoi, gura după gură, vin flăcăi să bea o dușca, însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușca. Sau decad dintr-o ulcica și mă fac strachina goală să mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoala, să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase, fierte-ncet, cu-arome multe, măi uscate, măi zemoase. Dar pot sta făr-de sarmale, doar cu corcodușe-n ciorbă
DINCOLO DE CUCUTENI de DORA PASCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380824_a_382153]
-
De-ale gurii, din bătrâni” de O. Stoica) am descoperit cum mămăliga l-a făcut actor pe Iancu Brezeanu, recitând: „Ce bine e la țară/ În timp de primăvară; Și mămăliguță/Cu unt de văcuță/Cum și fasolică/ Fiartă în ulcică...”. La sfârșitul concursului, marele Vellescu, președintele comisiei, a decis: „Bagă-l la actorie pe ăla cu fasolica și mămăliguța...“ Să încheiem, cum am început, tot cu o rețetă, pe care ne-a lăsat-o în veci moștenire scriitorul Panait Istrati
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
patru babuini, adoratori ai soarelui... Sarcofagul de granit roz al lui Ramses al treilea pe care scrie: "Moartea este voiajul nocturn al soarelui"... Înțeleptul Imhotep, arhitectul regelui Djeser, patronul scribilor, pe al cărui papirus desfăcut pe genunchi scrie: "Apa din ulcica oricărui scrib să fie băută în cinstea lui Imhotep... Cuplul de statui în calcar pictat, - Rahorka și Merseanks... Nitocris, divina adoratoare a lui Amon, fiica lui Psammetic (650 î. Chr.). Chapenupet, fiica regelui Piantkhi, o mamă cu pruncul în brațe
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
00. Curatorul expoziției este Iulia Mesea, potrivit unui anunț postat pe site-ul Ministerului Culturii. Publicul va avea prilejul să admire tablouri de valoare excepțională, opere de referință din creația maeștrilor români. Printre aceste, pe simeza expoziției se vor afla "Ulcica cu flori de câmp", a lui Ioan Andreescu, "Pierrot", de Ștefan Luchian, "Pescarul și muza" și "Pe verandă", ale lui Nicolae Tonitza, "Frații", de Sava Henția, și "Cusătoreasa" lui Nicolae Vermont. "Pierrot" este unul dintre cele mai reușite portrete din
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
și mare), diverse salate de crudități, de sezon (italiană cu farfalle, de crudități cu ton, dobrogeană, grecească, bulgărească), oferite la autoservire în porția dorită de client (prețul fiind același), diferite gustări țărănești (cu cârnați, șuncă, slănină, ceapă, caș), vin la ulcică servit direct de la butoi, țuică de casă, bere la halbă, o gamă diversificată de băuturi alcoolice și răcoritoare, cafea, ciocolată caldă, iar la desert: Tiramisu, salată de fructe, înghețată, clătite servite în vase de lut și ceramică. Localul vă stă
Agenda2003-4-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280619_a_281948]
-
Barbugiu și Înjureanu, jupân Calpuzanu, jupân Zgârciobu, duelistu’ cu spadă și pumnal, și jupân Chelbosu, ăl de l-a răpus pe umflatul de dom’ Budincă; și-ar mai fi alde Năvală, lăncierul, și viteazul jupân Șnuru, marele călător, bașca crâncenul Ulcică, ăl de i-a dat cep cu șuriu’ lui dom’ Bărdacă, și aș zice că mai sunt vreo patruzeci de mușterii de bază în meseria noastră, care acum se tânguie de zor, pentru Dumnezeu, fie-vă milă.” Numele călăului Abhorson
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
decât câțiva pași, când, ca din pământ, le apăru în față bătrâna Tălparu. Își strânse în brațele uscățive nora și, îmbrățișate, plânseră amândouă minute în șir, fără să-și vorbească. Acasă, în ușă, după ce îl omeni pe moșneag cu o ulcică cu vin, o întrebă, în sfârșit, nereușind să-și ascundă teama, dar și o undă de speranță: V-ați împăcat, fata mamei, se mai întoarce sau numai te-a adus pe tine? Se întoarce, mamă, unde să se mai ducă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
stomacul gol o lingură de miere din găvănosul burduhănos, smălțuit cu flori, în care aromitorul soare topit era amestecat cu-un degetar din celălalt soare, dătător de viață: cu-un degetar de lăptișor de matcă. Bău cu înghițituri mici o ulcică de cidru și ieși trăgând ușa după ea, fără s-o închidă cu cheia. Nu încuia nici când era chemată-n oraș cu treburi birocratice (căci de asta nu erau scutiți nici ei, ocrotitorii naturii) sau la ședințele trimestriale, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
frumos și de aceea l-au poreclit Oacheș. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, Oacheș s-a căsătorit cu Rarița, fiica unor nomazi ce au poposit în sat. Ea era o femeie înaltă, hoață, isteață și meșteră în a învârti ulcica. De cum l-a văzut pe Oacheș a și pus ochii pe el, căci îi căzuse cu tronc și nu s-a lăsat până când nu l-a prins în mrejele ei, folosindu se de toate metodele magice posibile pe care le
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-o pe gât cu melesteul, asfixiindu-l. Jandarmii l-au luat pe Ghițișor de acasă de la Oacheș, ducându-l la jandarmerie, anchetându-l și între timp administrându-i câte o porție de bătaie. Acasă, Rarița a și trecut la lucru cu ulcica pentru a-și salva odrasla. Ce-i drept că lucrările ei magice au dat roadele scontate, căci Ghițișor al ei nu a recunoscut nimic cu toată bătaia pe care a încasat-o în urma căreia a rămas crăcănat pentru toată viața
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
crăcănat nu l-au luat nici în război; după cum se știe în 1918 a avut loc Primul Război Mondial. Nici în cel de-al Doilea Război Mondial nu a fost luat, dar mama lui nu a stat degeaba, a învârtit ulcica, nu s-a jucat. Numai pe bărbat-su l-a lăsat să plece în Război, că-și dorea să rămână singură și să primească pământ după terminarea războiului. A primit cinci hectare de pământ și Oacheș al ei s-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mamă de bătaie de la mama lui, adică de la Grapina, de l-au scos oamenii. Apoi l-au luat în război și pe Petrache. Cum babele aveau nevoie de slugă să le muncească, a trecut iar și iar la magie, învârtind ulcica și l-a adus pe Petrache acasă. L-au adus și pe Pleșu, care era nepotul lui Oacheș. După ce s-a terminat războiul a murit și Rarița tot de T.B.C. Dar mai întâi a murit Constantin și nici nu l-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ca aceștia nu erau drumeți oarecare.Și au mers Împreună cât au mers, au vorbit de una, de alta, iar către amiază au făcut un popas la umbra unui plop de la marginea drumului.Sf.Petru a scos din desagă o ulcică cu apă. Bău și negustorul, căci apă nu avea la el. Și niciodată nu mai băuse așa o apă limpede și rece. Sf. Petru a scos din desagă o pâine pe care o rupse În trei părți egale. Una i-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
globul de aur al fetei și-l aruncă sus, sus de tot, spre cer.Și globul cel strălucitor rămase pe cer! Amândoi porniră În fugă, plângând și țipând la tații lor.Aceștia ședeau la masă râzând și tocmai ciocneau o ulcică cu vin. Copii Începură să spună ce nelegiuire făcuse celălalt, vorbind amândoi deodată și crezând, fiecare că el are dreptate. Se făcu o liniște de mormânt.Nimeni nu mai râdea, nimeni nu mai vorbea, se oprise și muzica.Se auzeau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
aveau o mulțime de oi pe care le pășteam eu. Amu îi limpede cum am ajuns să văd eu poza? Ii limpede și nu prea - a intervenit un gospodar de la cea mai apropiată masă. Pâcu a sorbit cu sete din ulcica cu vin și, după ce a așezat-o pe masă cu un gest apăsat, a întors fața cu mustața zburlită către cel care l-a întrerupt. A tras apoi cu sete din lulea și l-a întrebat pe intrus. Adică cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de a te supăra. Ba chiar tare mult îmi place povestea. Si mai ales cum o spui. Si eu știu multe întâmplări și poate ne-om mai nimeri - aici la Crâșma din drum - și le-oi povesti stând la o ulcică cu vin... Cel care se băgase în vorbă - un bărbat între două vârste - arăta a om gospodar și cuprins. Sub pălăria mare din pâslă neagră ședea un chip cu o privire care părea aspră din cauza ochilor negri și a chipului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu ținte lucioase îi dădeau o înfățișare de haiduc. Ii lipsea doar hamgerul... După ce l-a cercetat și l-a cântărit din priviri - rămânând mulțumit - lui Pâcu i-a revenit buna dispoziție. Si-a luat un răgaz pentru a goli ulcica cu vin și a trage un fum din lulea și a grăit apoi către străin: Așa spune, omule, și nu mă fierbe în zeama mea. Incă o dată iertare, gospodarule! Prin urmare, eu păzeam oile părinților flăcăului. Intr-o dimineață, pe când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că au scăpat de așteptare. Cinstiți gospodari, dați ulcelele mai aproape, să vi le umplu cu vin, că cine știe, vi s-o fi făcut sete de la atâta cislă, a strigat din capul mesei Costache crâșmarul. Primul care a întins ulcica a fost Pâcu. Cum a văzut-o plină, s-a așezat pe locul lui și, cu ochii lucind de plăcere, a amirosit boarea ce se ridica din vinul rece și a plescăit din limbă pofticios. Moș Dumitru Carpen s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]