5,770 matches
-
urme de sînge a Kronprințului Franz Ferdinand după atentatul de la Sarajevo, mergem în Prater, ne ciocnim în mașinuțe, intrăm cu trenulețul în Castelul vampirilor, țipete, am dat jos 50 de ani de pe mine, mi-am lepădat pielea. Seara pe Blutgasse (Ulița sîngelui), lîngă casa unde a scris Mozart Nunta lui Figaro, intrăm într-un bistrou, bem vodkă. Adela dansează parșiv-lasciv... n-aș fi crezut. Elena trece de la plîns la rîs ca norul deasupra Stephansdomului: vrea Ribiselwein (Vin de coacăze). Teodor tace
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
să se simtă exclusă în București, a fost înțepată, se pare, de un țînțar sau mușcată de o căpușă și s-a îmbolnăvit de encefalită. Țăranii din comună au observat că verișoara mea se mișcă "așa, ca un robot" pe ulița principală. Doctorul comunal nu și-a dat seama de ce suferă. I-a recomandat o injecție pentru care s-a dus la Lehliu. Cînd a început să se îngroașe gluma, verișoara mea a fost adusă la București, la un spital de
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
a realităților politice. Insuficient pregătiți pentru o lectură politică a vietii obișnuite, unii politicieni se definesc exclusivist, după model englezesc, ca oratori "parlamentari": P.P. Carp, Titu Maiorescu și, înaintea lor, Barbu Katargiu subliniază faptul că ei nu vorbesc oamenilor de pe "uliți". Alții declară explicit că modelele politice din proximitatea lingvistică sau geografică (francez, german, rus) sunt insuficiente pentru în raport cu aspirațiile tânărului stat din sud-estul Europei. * Vom observa deîndată că, în ciuda ideilor despre influență "modelatoare"26 și covârșitoare a culturii franceze, multe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
com/ Poveste de la țară .... Ecologie, fitza sau nu? Chiar n-ar știi nea’ Ion de la Cucuietii din Deal să-ți răspundă. Că-ți spun eu ce face el... Termină de mâncat, ce mănâncă el, dar resturile nu le împrăștie pe ulița... resturile sunt “reciclabile”, adică delicatese pentru animalele din grajd... Gunoiul din grajd (ca să mă exprim frumos) se împrăștie pe câmp. Deci, pe această linie nu se pierde nimic. Pet-urile, veșnică noastră problemă (cât timp am locuit în capitală, îmi
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
îl urmărește. Rosetti are însă și o piață, cu statuie, doar pentru el. De altfel pașoptiștii sînt bine reprezentați topografic: istoria le-a dat bulevarde și piețe centrale, în timp ce literatura - întotdeauna afacere păguboasă - abia dacă le-ar fi dat o uliță prost pavată. împreună cu Lunca Siretului și Peneș Curcanul intră în ghidul Bucureștilor strada Vasile Alecsandri. Oricum, mai puține onoruri decît în viață. Eminescu are o stradă lungă, fără vecinătăți literare, deși în București există strada Epigonilor și strada Floare Albastră
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
le va fi putut spune oricine... O silabă nu poate însă lipsi din ele și nici acel minut al contemplării nu poate fi înlocuit. Străina își închipuie o fereastră la catul de jos al unei case vechi, undeva pe o uliță a Bucureștiului, cu cincizeci de ani în urmă. La o fereastră joasă, cu geamul deschis stă un bărbat și privește fără voie în sus: fug norii cenușii, alții albi, peste cerul albastru - atâta de albastru, mai albastru, de subt norii
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
nesfârșit, iar tu vei fi albă... moartă... Numai omul de la geamul camerii scunde, căruia pervazul îi ajungea numai la genunchi, numai acela va dăinui. E al tău, e al oricui, e al tuturor și va fi... Acolo nu e o uliță bucureșteană, pavată cu lespezi strâmbe, acolo e un drum fără de sfârșit. "Regina nopții moartă" putea trece nevăzută peste grădini, peste păduri, peste drumuri, peste întinsuri, peste ape, dar a trecut pe aci, pe deasupra geamului scund, și odată cu ea, timpul s-
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
transparentă decît aerul, săgeata peste brațe subțiri: pe mine zeul nu mă hotărîse încă - pe cînd limbi de foc aruncau pîlpîiri agonizante asupra unui pămînt rănit./ Istoria scufunda peisaje./ De pe acoperișe copiii trimiteau baloane fragile de săpun. Copiii alergau pe uliți cu cercuri repezi în cîrligul de sîrmă.// În capătul străzii toba vestea Triumful Paparudei: ea, cu părul încrețit pe sîrmă, botul muiat în roșu chimic, pistolul la cizmă, ceasul gării la mînă./ O stea fără odihnă scotea lumea din orbită
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
scenă de Alexa Visarion în fosta sală Comedia (astăzi Odeon). Pentru cine nu l-a văzut, precizez că regizorul lua în serios remarcile din text referitoare la faptul că jupîn Dumitrache tocmai își repara casa aflată la mahala, pe o uliță neluminată și lîngă un maidan. De aceea, în spectacol sînt urme de var, de ciment și stropi de noroi pe hainele și pe încălțările locatarilor. (Cutuma era, conform indicației autorului, ca numai Rică, cocoțat pe schele, să aibă praf de
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
vine și numele satului, iar nu de la "gagiu", cum își închipuie unii prieteni de-ai mei). Mai mult de-atât, am scris un roman umoristic, mai anii din urmă, pentru tineret, Expediția Nistrul 2, cu eroi dintre vecinii mei de uliță. Cred că vă imaginați că succesul a fost uriaș. Ca și vânzarea. Deci, ce mai bravură, sunt cunoscut în localitate. Și-i iubesc tare mult pe găgenari. Indiferent de partidul din care fac parte. - Aveți un personaj creat de dumneavoastră
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
de competiție! 3. Ce-i de făcut? Nimic? N-am învățat nimic de la anticii greci? Jigodiile ne-au spurcat sufletele și pământurile. Probabil că intrarea în U.E. îi va reda românului demnitatea omenească terfelită de javrele care mișună nestingherite pe ulițele noastre "mioritice". Este necesară o nouă direcție în cultura română. Sistemul de acumulări inutile va trebui pus la naftalină. Ia să începem în liceu doar cu studierea lui Maiorescu, Eminescu și Caragiale, continuându-se apoi cu E. Lovinescu, Rebreanu, Eliade
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
chiar pe malul mării - dinamizează ritmul succesiunii faptelor. Ideea aceasta de spațiu imprimă alt nerv și altă atmosferă montării, salvînd într-un fel personajele dintr-un derizoriu absolut, din rutină. La malul mării și gîlcevile sînt altfel decît pe o uliță de munte sau de șes. Un element care nu împlinește imaginea spectacolului sînt costumele scenografului Valentin Codoiu. Desenul lor este în spiritul ideii regizorului, nu și texturile alese. Nu sînt inuri, pînzeturi, bumbacuri și din pricina asta, expresivitatea costumelor pălește. Multe
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
de ghimbir în spinare și mestecînd frunze de coca pentru a-și face viața mai ușoară. Noi, copiii, ne amăgeam pe atunci cu speranța de a face bulgări din zăpezile veșnice și de a ne juca de-a războiul pe ulițele arzătoare. Căci arșița era atît de neverosimilă, mai cu seamă pe timpul siestei, încît oamenii mari se plîngeau din pricina ei de parc-ar fi fost o surpriză în fiecare zi. De cînd m-am născut, am auzit repetîndu-se fără răgaz că
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
soarele arde totul în jur. Pîrjolește și destinele. Cui îi pasă? Femeile, desculțe și cu basmale pe cap, țipînd între afuriseli la plozii îndopați cu cartofi și pîine, bîrfesc pe băncile din fața porților. Pîlcuri și pîlcuri, ierarhii și ierarhii pe ulițele satelor ce se înșiră toropite pînă la Joița. Peisaj hibrid în jurul meu: un amestec de industrie părăsită - vagoane de tren ruginite, scheleți de fier abandonați - și agricultură neîncepută decît de vînt și de însămînțările făcute de el cînd se-nfoaie
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
aerul, lumina. Opresc mașina într-o ușoară curbă și îl întreb, într-o doară, pe bărbatul de dincolo de gard: "Aveți flori de vînzare?", ca fiind cel mai normal lucru duminica, la ora 13.00. " Intrarea în împărăția florilor este pe uliță", vine răspunsul sec și mă lovește în moalele capului. Căldura, bat-o vina! Zic și intru. Zeci și zeci și sute de sortimente de cactuși, aloe, agave, trandafiri japonezi, mușcate... Ciulini nu aveți? Cu obrazul curat ajung astfel, cu o
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
capul și pe deasupra țărușilor gardului a văzut reversul farsei; stîlpii clădirilor, scheletele copacilor, iluzioniștii ascunși care împingeau transatlanticul. Își revărsă mînia. - Merde - spuse -, c'est le Blacaman de la politique. După discurs, ca de obicei, senatorul se plimbă pe jos pe ulițele satului, însoțit de muzică și petarde, asediat de oamenii care-i povesteau păsurile. Senatorul îi asculta bine dispus și mereu găsea o cale de a-i liniști pe toți fără să le promită favoruri greu de îndeplinit. O femeie cocoțată
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
scrie în Criminologie dialectică editată în 1945: " Concepția vedică a Dreptului, exprimată atât de paradoxal, rezumă diferențierile între raționalismul juridic european și iraționalismul juridic oriental". Concluzia îi este dictată de un valoros text sanscrit: "Dreptul și Dreptatea nu umblă pe uliți să strige: Iată eu sunt Dreptul! Eu sunt Dreptatea! Dreptul și Dreptatea sunt ceea ce spune brahmanul...". Pandrea, jurist și filozof antifascist (!), apropiat al ideilor marxiste, nu avea cum să "urască" Orientul. Într-un fascinant roman de călătorii citim: "Popoarele Asiei
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
de pe locul "mortului", cum se spune. O lume întreagă, cinematografică, fragmentară se lasă privită și furată. Repede, în goana mașinii, înregistrezi case, ferestre, flori, copii aproape goi și murdari, bețivi, fîntîni, culori, voci, cai, căpițe de fîn, multă liniște pe ulițe la ceas de duminică, fete frumoase, deal, vale, deal, vale, blîndețea verde-galbenă a pășunilor, cîrciumi kitchoase la margine de șosea, curiozități, prejudecăți, singurătăți. La fel de repede te zăresc și toate acestea pe tine. Ce rămîne dincolo de grăbitele ocheade? Nimic. Duminica la
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
dintre preferații mei în adolescență. Îi știam pe de rost o groază de versuri. Mă delectam cu extraordinarele lui rime și rîdeam cu poftă de spiritul ludic al atîtor versuri. Același lucru este valabil și pentru G. Coșbuc. Iarna pe uliță mi-a fermecat adolescența. Am început prin a compune versuri care îl imitau fidel pe poetul idilelor. Îmi plăceau îndeosebi atmosfera de veselie ușoară, glumele flăcăilor și pudoarea, uneori jucată, a fetelor. La grațiosul balet al "personajelor", se adăugau abilitățile
Poezia adolescenței, adolescența poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15208_a_16533]
-
primul rînd, ci minunățiile care se organizează instantaneu dintr-o dezinvoltură a memoriei afective: prima dată cînd a fost împreună cu mama la un mort ("Dar n-am înțeles lacrimile și nici fierbințeala perdelelor. Abia la întoarcere, după ce am ieșit pe ulița învelită în praf, am știut că trecusem pe la mort. însă mortul adevărat l-am văzut mai tîrziu..."); disperarea de-a se simți urîtă și nepopulară în adolescență ("dacă te uiți în oglindă/ părul ți-e năclăit/ și pistruii îți mănîncă
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
colegi profesori dintre cei ce participaseră la ședința de seară veniseră, fără să știe de ce, în fața aceleiași librării. În povestirea Uriașul, într-o bună zi, copiii, babele și oamenii din sat, ba chiar primarul și popa văzuseră cum poposise pe ulițele satului un uriaș. O minune sau o părelnică înșelătoare zvoană face vâlvă într-un sat întreg. Dârdora ce se iscă la vestea ivirii uriașului, se sparge ca un balon de săpun colorat a doua zi, când uriașul nu mai este
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
de clopot,/ să presimți marginea nopții/ în privirea mea sticloasă/ sau de dincolo torente de lumină venind” (Fata Morgana). Ori în formula insolită, ca să zicem așa, a unui Coșbuc citadin, transmutat la finele celui de-al doilea război mondial: „Străbăteam uliți ce tăiau în felii mahalalele/ ducînd spre barieră. Acolo lumina/ bîlbîia din felinar./ Dintre noi unul a murmurat/ - E frig. În loc de Karenina vom întîlni ursul polar./ Vîntul hoinar ne pătrundea/ să șteargă primul cuvînt scris pe tăblițe: FOAME,/ prin vreme
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
somnul său. Relația dintre banal și supranatural devine mult mai complexă în proza Avatarurile lui Vasile Spălărețu în care ambiguitatea este păstrată pînă la capăt. Este povestea unui mort care, a doua zi după creștineasca înhumare își face apariția pe ulițele satului, fără ca cineva să vadă în această surprinzătoare prezență ceva ieșit din comun. Interesant este și aici faptul că atît sătenii cît și mortul rămîn captivii unui comportament, ai unui mod de gîndire și ai unui vocabular îndelung exersate în
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
vadă de ale lui și să nu se deranjeze, că el are treburi importante de rezolvat și cu țuica în nas mai tare le încurcă. Apoi s-a pornit încet, tot cu mîinile la spate și a cotit-o pe ulița din dreapta bisericii” (p. 33). Un alt dublet aparent tradițional antinomic, (după vis/realitate și viață/moarte) transformat de Pavel Șușară într-o zonă de continue interferențe este viață/literatură. Literatura și viața sînt privite în proza lui Pavel Șușară ca
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
Slobozia și că nu are cum să-și anunțe bărbatul. Belele se țin lanț (ajunsă în sfîrșit acasă, femeia refuză să introducă mașina în curte de teamă să nu calce zarzavaturile) pînă cînd un vecin distrat lovește mașina parcată pe ulița satului cu un tractor și o face praf. Dincolo de această întîmplare hazlie a povestirii din povestire, există și un foarte interesant aspect metaliterar al prozei. Naratorul discută cu un unchi al său aspecte legate de proza pe care o scrie
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]