2,743 matches
-
RALUCA CICEU , din Gherla, jud. Cluj - Premiul I 2. MARIANA MIRON, din Rep. Moldova, studentă - Premiul ÎI 3. VALENTIN COSMIN TUFAN, din Buzău - Premiul III 4. MARINĂ RALUCA BACIU, din Focșani , eleva - Mențiune SECȚIUNEA PROZA 1. MIRUNA ȘTEFANA BELEA, din Ulmi, jud, Dîmbovița, studentă - Premiul I 2. ELENĂ PROHNIȚCHI, din Rep. Moldova, eleva - Premiul ÎI 3. ȘTEFAN CĂTĂLIN TOPLICEANU, din Vaslui , student - Premiul III ESEU 1. FLAVIUS SIMION, din Galați , elev - Premiul ÎI 2. ELENĂ CRISTINA ENOIU, din Focșani, eleva - Premiul
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
RALUCA CICEU , din Gherla, jud. Cluj - Premiul I 2. MARIANA MIRON, din Rep. Moldova, studentă - Premiul ÎI 3. VALENTIN COSMIN TUFAN, din Buzău - Premiul III 4. MARINĂ RALUCA BACIU, din Focșani , eleva - Mențiune SECȚIUNEA PROZA 1. MIRUNA ȘTEFANA BELEA, din Ulmi, jud, Dîmbovița, studentă - Premiul I 2. ELENĂ PROHNIȚCHI, din Rep. Moldova, eleva - Premiul ÎI 3. ȘTEFAN CĂTĂLIN TOPLICEANU, din Vaslui , student - Premiul III ESEU 1. FLAVIUS SIMION, din Galați , elev - Premiul ÎI 2. ELENĂ CRISTINA ENOIU, din Focșani, eleva - Premiul
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
Nadir și zenit pe veci le-a contopit Încrustând eterna clipei feerie Cufundată-n raza plină,sângerie. Euros ia ființă-n altă depărtare Aducând prea blânde valuri de răcoare Printre trunchii ce ramurile-și pleacă Înspre unduinda oglindă de apă. Ulmii,chiparoșii,stejarii,salcâmii, Plini de-nțelepciune,istoria lumii De al său adânc tainic povestită Stau și o asculta. Neadeverită Însă lor le pare,și se întristează Când află că omul,azi,nu mai visează. Întreg universul pe altul cuprinde, Sub
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
ar fi schiatul, pescuitul, plutăritul sportiv, vânătoarea, cățărarea pe stânci și alpinismul. Ne-am oprit pentru câteva minute și am privit fermecătorul, interminabilul lanț al munților, cu vegetația lor abundentă, alcătuită dintr-o mare varietate de specii, păduri de foioase - ulmi, plopi, arțari, stejari, tei, paltin și frasin - care îmbracă poalele munților și pădurile de rășinoase - brad, pin - care urcă pe versanții munților. După acest drum lung parcurs, am ajuns în Statul Kentucky, conform originalului din engleză „Commonwealth of Kentucky”, cu
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
Acasa > Poezie > Imagini > NOCTURNĂ Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului NOCTURNĂ Pasul neauzit... se mai leagănă doar umbra bătranului ulm purtând în coroană înțepenit condurul lunii... CLIPĂ Între hăul trecutului și abisul viitorului planează cuprins de curburile aripilor în zborul prezentului nimicul. NEGRU ȘI ALB Petalele negrului trandafir legănate lasciv se răsfrâgeau peste întunecatul bor al pălăriei sub care alb
NOCTURNĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470676853.html [Corola-blog/BlogPost/353397_a_354726]
-
dat și într-o seară ai plecat cu toate... pentru-a câta oară? Mi-ai răvășit gânduri și vise și le-ai amestecat cu frunzele ucise de sărutul brumei înșelător, uitând că sunt un simplu muritor... Ai zburat toamnă printre ulmi cu alai de frunze și ceată pe culmi, mi-ai lăsat sufletul în ruginiu îmbrăcat m-ai fermecat toamnă ș-apoi ai plecat... Referință Bibliografică: Cu tine toamnă / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11
CU TINE TOAMNĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cu_tine_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/364579_a_365908]
-
străvede lejeritatea și naturalul, așa cum o nuntă țărănească este grandioasă până la văzduh, tocmai prin simplitatea și splendoarea unite cu vatra fără altă altitudine decât spiritul vetrei, este Magda Catone! Ascultați melancolia viorii unui lăutar cu obrazul aplecat pe ea, priviți ulmii albi fără-a fi văruiți de cineva, sărutați florile câmpului crescute mirabil nesemănate, sorbiți rouă curată și sacră de la natură, urcați lumina ochilor la cer ca să priviți o bucată de Voroneț și-o veți cunoaște pe Magda Catone! Miracolul e
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1451337405.html [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
nopți fără greieri - doar soacra vecinului țipă și-n somn groapa de gunoi - proteza de lemn și un bocanc sfârșesc împreuna zi caniculară - doar sticlele de bere puse la gheață pădurea rasă- se sprijină unul pe altul doi puieți de ulm văr de la oraș- scormonind râul după pești la grătar din ușa casei un melc trezit din somn miroase iarba... salcâmi în floare- pe cărare grăbite furnici aurii noaptea de-nviere - în fiecare baltă licărind o stea târg duminical - melc fără
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0.html [Corola-blog/BlogPost/356070_a_357399]
-
ghemele de șnur și covorașe din lână, policrome, realizate, până în prezent, din acest proiect internațional, simbol al unirii oamenilor și culturilor din țările dunărene. Acest eveniment se va închide în data de duminică, 13 iulie 2014, în Piața Catedralei din Ulm, din Germania, landul Baden-Wurttemberg, în cadrul Festivalului Internațional al Dunării Ulm/Neu-Ulm 2014. În cadrul simpozionulului „Dunărea dorită “ de la Timișoara, au vorbit, sau au citit din creațiile lor dedicate fluviului Dunărea, această coloană vertebrală a Europei, scriitorii: Teodora Stanciu, Ionel Cionchin, Doina
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR-SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DUNĂREA DORITĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1400315033.html [Corola-blog/BlogPost/372857_a_374186]
-
prezent, din acest proiect internațional, simbol al unirii oamenilor și culturilor din țările dunărene. Acest eveniment se va închide în data de duminică, 13 iulie 2014, în Piața Catedralei din Ulm, din Germania, landul Baden-Wurttemberg, în cadrul Festivalului Internațional al Dunării Ulm/Neu-Ulm 2014. În cadrul simpozionulului „Dunărea dorită “ de la Timișoara, au vorbit, sau au citit din creațiile lor dedicate fluviului Dunărea, această coloană vertebrală a Europei, scriitorii: Teodora Stanciu, Ionel Cionchin, Doina Drăgan, Al.Florin Țene, Ana Zlibuț (care a prezentat filmul
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR-SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DUNĂREA DORITĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1400315033.html [Corola-blog/BlogPost/372857_a_374186]
-
RALUCA CICEU , din Gherla, jud. Cluj - Premiul I 2. MARIANA MIRON, din Rep. Moldova, studentă - Premiul ÎI 3. VALENTIN COSMIN TUFAN, din Buzău - Premiul III 4. MARINĂ RALUCA BACIU, din Focșani , eleva - Mențiune SECȚIUNEA PROZA 1. MIRUNA ȘTEFANA BELEA, din Ulmi, jud, Dîmbovița, studentă - Premiul I 2. ELENĂ PROHNIȚCHI, din Rep. Moldova, eleva - Premiul ÎI 3. ȘTEFAN CĂTĂLIN TOPLICEANU, din Vaslui , student - Premiul III ESEU 1. FLAVIUS SIMION, din Galați , elev - Premiul ÎI 2. ELENĂ CRISTINA ENOIU, din Focșani, eleva - Premiul
REVISTA BOGDANIA VA UREAZA SARBATORI FERICITE !. REMEMBER 2013 :GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NATIONAL DE CREATIE LITERARA “BOGDANIA”, EDITIA A II-A, FOCSANI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1091 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_va_ureaza_sar_mihai_marin_1388050149.html [Corola-blog/BlogPost/347604_a_348933]
-
copii abandonați, tot mai lipsiți de școală, Părinții slugi pe la străini, bătrâni răpuși de boală. E noapte-n inimi de români și-i multă nedreptate, E vrajbă cum n-a fost vreodat’, sunt satele uitate... Ce tristă-i casa dintre ulmi, de vise-i ocolită, Speranțele-au apus demult pe prispa-ntroienită; În toată curtea urmă nu-i de rod sau bunăstare Și toți ai casei, necăjiți, se roagă cu ardoare. Când lumânarea-i spre sfârșit, bunica-și face cruce, Împarte-ncet
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1450693404.html [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
30 aprilie 2016. DE-ÎNVIERE Coboară îngerii ,coboară La Mănăstirea Lainici de-Înviere Chiar dacă stânca-i rece,te-nfioară În suflet pace-adâncă se scoboară Când cu Lumina Smeritul Stareț trece O bucurie mare se revarsă Cântă și piatra dintre brazi și ulmi Totul se umple de-ndumnezeire Iar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-nalte culmi Vino, aici creștine fără teamă Sfântul Irodion te cheamă Să-ți dea lumină,pace și putere Vino, la Mănăstirea Lainici de-Înviere ! Citește mai
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
puteri să prinzi la centenar. Tineri brazi sobri, drepți arhierei, Manierați, cu aer protocolar, Cântă în cor un fascinant tropar, Nu poți să nu-mparți bucuria cu ei. Zvelte căprioare și căpriori în rut, Fagi și stejari, mesteceni, arțari și ulmi Se văd din depărtare, chiar de la Prut. Ziduri de cremene, păduroase culmi, Cetate durată din dor și durut, Tu ne-ai vindecat de cazne și urât. Satul natal Pios se-ndreaptă pasu-mi spre satul meu Răsfirat discret printre livezi și
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
slavă....[...] Numirile sunt dacice și nu rusnece: Cernăuți, Craiova, Brăila. Mănăstiri cu denumiri slave: Vorona (în Moldova), Cernica (în Muntenia), Dobrovățul. Numiri grecești: Agapia, Agatonul, Stavropoles. Numirile râurilor și orașelor sunt dace: Bistrița, Siretul, Prutul. Numele satelor sunt românești: Frasinul, Ulmul, Șipotul, Sulița. Bucovina, asemenea Daciei întregi...” Am mai semnalat, cândva, în scrierile mele, faptul că după ani întregi de cercetare și verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, astăzi în viață - profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu, pe care l-am
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1433818370.html [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
al satului, numele de Oancea este pomenit din vechime iar o ramură se întinde în familia Marinoi. Era un rotar foarte căutat pe vremuri, îmi povestea când eram mai mărișor, despre drumurile lui peste munți în Ardeal, după lemn de ulm pentru roți, despre întâlnirea lui cu vestiții haiduci de-ai locurilor și ascunzișurilor de sub Piatra Craiului, Fulga și Budac și multe alte aventuri care le-a petrecut în viața lui. Era un moșneguț blând, puțin adus de spate, nu prea
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
Subarboretul mi-a adus brevetul. Herzogenhorn și Feldberg, nun, Carne tocată printr-un tun. Subarboretul mi-a clădit brevetul, Copacul nu suprtă pădurea. Dudul dudui, castanul se castră, Frasinul fu prezident la țară de du” ment . Sâmbovina, bat-o crina, ulmul, culmul și drezina, Carpen, cimișir, cireș, faci amorul pe un preș. Bre, dar sideroxylonul se nălță mai ca balonul. Un arin, castan porcesc, toate ne reînfrățesc. ********************************************* Frumusețea nu îmbătrânește niciodată. Umblați ușor, treziți morții. Să ai aripi și să nu
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1467183768.html [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
cu patimă, păcatele, toatele, până la ultimul - și udă-mi, cu roua fierbinte, fierbinte toate livezile și grădinile, neînstrăinatele, până la ultima - și dă în pârg toate florile și ierburile, și desfereca toate semințele și bucățele până la ultima - și înfrățește paltinii și ulmii și stejarii, ... Citește mai mult ELOGIU RENAȘTERIIIn noaptea asta, cucernica, Zậnă a Zorilor, rogu-tespală-mi și mie, cu patimă, păcatele, toatele,până la ultimul -si udă-mi, cu roua fierbinte, fierbintetoate livezile și grădinile, neînstrăinatele,până la ultima -și dă în pârg toate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
mie, cu patimă, păcatele, toatele,până la ultimul -si udă-mi, cu roua fierbinte, fierbintetoate livezile și grădinile, neînstrăinatele,până la ultima -și dă în pârg toate florile și ierburile,si desfereca toate semințele și bucatelepână la ultima -si înfrățește paltinii și ulmii și stejarii,... XXVIII. ELOGIU PRINOSULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011. ELOGIU PRINOSULUI Asemenea lui David, de șapte ori pe zi, îl voi laudă pe Zeul meu - și rugăciuni îi voi face în limba
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului STRADA VECHE Stradă veche, -mpodobită Cu teii falnici și bătrâni, Cu cișmea sub patru ulmi... Ai văzut pe-a mea iubită? Stradă veche, de-altădată, Ce ești tristă și pustie!... Draga mea, cum o să vie, Dacă ești întunecată ? Stradă veche, pietruită... Și cu bănci de lemn la porți, Unde sunt copiii,-mi poți Ca să-mi
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Strada_veche_prietenului_meu_g_marin_voican_ghioroiu_1365793266.html [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
DE TRANZIȚIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINȚESA X - (40) Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Foto: “Mister în Unu"; Mister în Doi"; Mister în Trei"(lemn de stejar, nuc și ulm) 2004 Făurar 2014, Șirnea - “Groapa Hyperboreanului” LABIRYNT "Iată Soarele negru, sufletul de violetă, minunata doamnă a lunii argintii și cele șapte singurătăți ținute în cea de-a opta mâna oarba a Coloanei Soarelui de Vis! Iată caii negri ai iubirii
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391708636.html [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
copii, Când se deschide verdele-oliv, Încape viața ta în mii de jucării, Tu singur un copil devii cu ei, tardiv... PASĂRE SĂ FII Care pasăre își lasă cuibul, Părăsindu-și puii, nu se-ntoarce?.. Colo-n vale, într-un sanctus, ulmul Cuiburi dăruiește-ăstor ghemotoace... Care muma și-ar lasă averea Ce e în copii și să se-nstrăineze? Trist ar fi și soarele pe Terra, Roșu-ar bate ceasul fărădelegii. Doar iubindu-și puiul drag, Zi și noapte tot veghindu-l
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1464772103.html [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
căsuța cu pridvor, Unde florile te vor: Să-mi fii floare printre ele - Cu petale mititele, Să-nflorești în casa mea, Să fii mândră ca o stea, Cu parfumul să mă-mbii... Hai căluțule!... că știi Unde-i rariștea de ulmi Și cărarea care urcă; Zboară tu, ca o nălucă!... Calul trece prin pădure, În brațe, Marin o ține; Părul negru i-l sărută, Gura-i fragă ne-ncepută. Mere dulci în mână ține... Îndeamnă calul, Marine! Ce văd, nu este prea
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calul_haiducului_balada_.html [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
Nu este nimic, dar am făcut clătite și ne-am gândit să te servim și pe tine. Ne îndreptăm din nou spre aleile din zona veche a parcului și ne așezăm pe o bancă mai izolată, adăpostită sub coroana unui ulm bătrân. Vorbim încet, parcă pentru a nu tulbura liniștea tot mai adâncă ce se lasă în jurul nostru. - Dar vorbesc mai mult eu... remarc la un moment dat. - Îmi place să te ascult... Buzele lui spun una, dar ochii negri, strălucitori
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_iii_titlu_provizor_stefana_ivanescu_1358453015.html [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]