197 matches
-
Popa din „Recviem” (1999). Cassian Robert are caracteristicile ce fac identificabili, ca pattern, protagoniștii tuturor romanelor scrise de A. Buzura până acum: cu toții sunt „conștiințe acute, traumatizate, lucide până la disperare”, ființe ce „privesc și judecă realitatea din unghiul unei subiectivități ultragiate, incapabile să accepte compromisul” (cum arăta E. Simion). Prezența lor în diegeză se justifică prin necesitatea de a-și exhiba o „conștiință tulbure”, „conștiința în ceață” (N. Manolescu) și a analiza situația toxică în ideea unei lămuriri, a unei clarificări
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de angajamente morale, a evoluat de 20 de ani în răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este, în
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
din viața lui: o scândură de om, proaspăt întors de la baie, i se vârâse în pat cu o mișcare șerpească, lipind de spinarea sacră a Senatorului o coloană vertebrală descărnată și sprijinind pe gleznele acestuia niște tălpi reci și umede. Ultragiatul țâșni într-o clipită urlând de furie și sperietură. O soră mătăhăloasă restabili ordinea în salon, zmucindu-l pe indignat: -Ce-ai, ți s-a urât cu binele?! Vrei să fii dat afară?! Ce, ești vreun os domnesc?! De când ți-ai ras
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457855636.html [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
voci: - Da... Desigur... Și Faust râde larg, fără sonor, se-nroșește tot, ridică din sprâncenele-i speciale și întreabă: - Ce-ați înțeles?!... Și-și continuă râsul surd, fiind roșu până-n vârful urechilor. Sprâncenele mefistofelice urcau și coborau mereu. Mă simțeam ultragiat. Toată ziua eram urmărit de zâmbetul lui ironic, decepționt, insinunt și ușor triumfător. Acasă reluam uneori cele pe care el credea că nu le putem înțelege. Și-atunci, abea atunci, nu-l înțelegeam, căci cursul, ca și prelegerea lui, erau
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1458483834.html [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de angajamente morale, a evoluat de 20 de ani în răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este, în
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
decât să mă amestec în masa incoloră/ a celor care colcăiau printre noi/ vampirizându-ne(Dejun la tomberon ). Lumea poeziei lui Sorin Grecu pare a avea ceva din universul filmelor lui Fellini cu aerul neorealist al imaginației, agonia lentă a sensibilității ultragiate, un lirism al mizeriei discrete și, nu în ultimul rând, o iluminare secretă a speranței, pe care o găsim, a priori, și în poemele lui Paul Verlaine. Însă peste acest spectru de culori sociale, poetul înalță și o parabolă, aceea
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Sorin_grecu_poetul_fericirilor_apocrife_al_florin_tene_1331734847.html [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
Mihaela Cristescu), Grecia (Ioana Diaconu), Italia (Ionela Elena Ciobanu)... Prezențe ... Sunt prezente, firește, în această luptă pentru afirmarea Logos-ului Valah, și multe nume cunoscute, ale unor creatori consacrați (rămași în bătaia văpăilor Vetrei Strămoșești!) din România, dar și din ultragiata Moldovă de peste Prut: Tatiana Dabija, Odeta Tătaru („Rep. Moldova‖), Gheorghe Vicol (Vatra Dornei), Victor Burde (Albă Iulia), Cristiana Maria Purdescu, Lavinia Huțișoru Dumitriu, Arabel Bondarenco, Emil Lungeanu, Maria Postu, Maya Maria Mușat (București), Gheorghe Mizgan (Bistrița Năsăud), Laurian Lodoabă, Liliana
LANSAREA „ANTOLOGIEI STARPRESS 2013” ŞI A CĂRŢII „ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI” LA TORONTO de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Iacob_cazacu_istrati_lansare_iacob_cazacu_istrati_1364529500.html [Corola-blog/BlogPost/345426_a_346755]
-
Occident după ce mi-am încheiat studiile, sau de a mă întoarce în țară. Am ales opțiunea de a mă întoarce în țară, deoarece am fost în decembrie 1989 în stradă... nu mă chemase nimeni acolo, doar simțul egzasperat al demnității ultragiate de vechiul regim... Eram de vreo doi ani cu actele depuse să plec de tot, pentru că nu vedeam nici o șansă de viitor pentru mine în România comunismului terminal... așa încât am o serie de elemente biografice care mă leagă de comunitățile
VIZITA MINISTRULUI DE EXTERNE AL ROMANIEI IN STATELE UNITE ALE AMERICII de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_ministrului_de_externe_al_romaniei_in_statele_unite_ale_americii.html [Corola-blog/BlogPost/350481_a_351810]
-
Dar, ți-ai găsit?! Imperturbabilă, mai strecoară și: -Le purtați la palton sau la scurtă? -La palton, că vine iarna! Aveți? mai rostesc, dar mai încet de astă dată, observând că-n jurul nostru chibițează niște doamne. Tipele se-arată ultragiate. Șușotesc, arătându-se pregătite să intervină. -Domnule, v-aș propune să veniți mâine cu paltonul! Tare aș fi plecat lăsând-o mofluză pe aiurita de vânzătoare... Dar, din stânga mă-nghiotea o mână puternică. Gestul îl făcea senioara grupului privitor, îndemnându-mă
INOVATIV IN EXTREMIS de ANGELA DINA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1495346223.html [Corola-blog/BlogPost/376782_a_378111]
-
raporul Wiesel și din raportul Tismăneanu, se descalifică în fața instanțelor morale. El nu mai are dreptul să judece poporul român, să-l acuze de una sau de alta, atâta vreme cât s-a arătat incapabil să apere adevărul despre poporul român, adevăr ultragiat grav în cele două documente! Partidul Anti-Românesc instalat la guvernare în 22 decembrie 1989, prin serviciile sale de propagandă prezintă deformat până la calomnie cele trei reușite românești. O bună parte dintre intelectualii noștri considerați de elită au pus botul și
LANSARE CARTE ”MARELE MANIPULATOR” DE ION COJA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Lansare_carte_marele_manipulator_d_romeo_tarhon_1341386925.html [Corola-blog/BlogPost/344486_a_345815]
-
Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de angajamente morale, a evoluat de 20 de ani în răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este, în
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
milenar al civilizației urbane, cu măreția, cu paradoxurile și cu dramele sale. În centrul atenției se află soarta omul urban, experiența tragică a conflictului dintre demersul rațional și absurdul existențial, dintre marșul triumfal al unui progres părelnic și riposta naturii ultragiate. Al doilea plan polemic în care operează cartea este acela al demontării utopiei ca vehicul al ideologiilor totalitare. Demonstrația se face prin urmărirea pe viu a efectelor dezumanizante ale aplicării unor teze în aparență revoluționare. La prima ediție a volumului
Seară literară cu scriitorul Gheorghe Săsărman la Berlin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105490_a_106782]
-
Copilul acesta era fiu de țărani clăcași neștiutori de carte, crescut în mijlocul naturii și duhul unor tradiții firești ca natura. Suportă cu greu convenția socială, falsitatea, ipocrizia, vulgaritatea, brutalitățile. Elevul intern de la ”Sfântul Sava” se manifestă ca o sensibilitate rănită, ultragiată. Datorită acestui fond liric, debutul literar se petrece ca poet în 1878. El va fi întotdeauna un poet, chiar dacă versurile nu vor fi mesagerii săi. În perioada 1877-1882 este student la Drept și începe să publice sub pseudonimul de ”Argus
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
prezinte. Dar n-o făcu. Lehămetită, închisei. N-apucasem bine să-mi pun la CD-player Yiruma’s Greatest hits, ca să-mi pun ordine în suflet, că sună iar telefonul. De data asta, fixul. Ridicai receptorul și tocmai voiam s-atac ultragiată că cine nu respectă orele de siesta între 14 și 16, acela n-are manere și, carevasăzică, e un ghiorlan autentic! Bine că n-am debitat elucubrațiile ce-mi stătuseră pe limbă, că vocea lui Seneca răzbătu atât de plăcut
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471163183.html [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
Stelian Platon), Canada (Elenă Buică, Iacob Cazacu-Istrate...), Australia (Mihaela Cristescu)... Sunt prezente, firește, în această luptă pentru afirmarea Logos-ului Valah, si multe nume cunoscute, ale unor creatori consacrați (rămași în bătaia văpăilor Vetrei Strămoșești!) din România, dar și din ultragiata Moldova de pește Prut: Doina Postolache, Tatiana Dabija („Rep. Moldova”), Victor Burde (Albă Iulia), Victorița Duțu, Emil Lungeanu și Ștefan Lucian Mureșanu (București), Mizgan Gheorghe (Bistrița Năsăud), Laurian Lodoabă și Liliana Ardelean (Timișoara), Dora Alină Romanescu (Mangalia) etc. etc. Poezie
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_o_antologie_ca_adrian_botez_1374848118.html [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
Australia (Mihaela Cristescu), Grecia (Ioana Diaconu). Italia (Ionela Elenă Ciobanu)... ...Sunt prezente, firește, în această luptă pentru afirmarea Logos-ului Valah, si multe nume cunoscute, ale unor creatori consacrați (rămași în bătaia văpăilor Vetrei Strămoșești!) din România, dar și din ultragiata Moldova de pește Prut: Tatiana Dabija, Odeta Tătaru („Rep. Moldova‖), Gheorghe Vicol (Vatra Dornei), Victor Burde (Albă Iulia), Cristiana Maria Purdescu, Lavinia Huțișoru Dumitriu, Arabel Bondarenco,Emil Lungeanu, Maria Postu, Maya Maria Mușat (București), Gheorghe Mizgan (Bistrița Năsăud), Laurian Lodoabă
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_o_noua_aparit_adrian_botez_1364532776.html [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
pământul, a construit case din chirpici, a ținut ditamai gospodăria și a crescut copii și nepoți, are, ca trăsătură de caracter, și un anume gen de sclifoseală aristocratică, pe care eu o ador. Mănâncă, de când o știu, ca o vrăbiuță ultragiată (ca și cum ar încurca-o obiceiul ăsta frivol și superficial al mâncatului), strâmbă din nas ca o prințesă când e vorba de bârfe și răutăți, dacă i se-mbolnăvește purceaua, plânge trei zile (mă rog, făcea asta când era mai tânără
Mamaie, tataie, târgul Gaudeanu şi nişte kiwi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20833_a_22158]
-
că o să mergem la beri și o să facem Revelionul împreună. “Publicitate? Rușine!”, mi s-a bătut obrazul. Vreau să elucidăm odată pentru totdeauna acest subiect: Fraților, oameni buni, să tratezi publicitatea ca pe un fel de prostituție, să te arăți ultragiat, ofensat și scârbit de niște biete advertoriale înseamnă atât lipsă de respect față de autorul unui blog, cât și o gravă lipsă de inteligență. Dar să luăm cazul meu, care procedez după cum urmează: 1. Marchez din capul locului fiecare advertorial cu
Nu sunt Sclava Isaura sau despre publicitatea pe bloguri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20317_a_21642]
-
Simona Tache Nu-nțeleg de ce absolut toată lumea e scandalizată de dansul maimuțoiului Edmond Tălmăcean de la PDL. Până și fanaticii portocalii se prefac răniți și ultragiați: “Vai, tu, dar a pătat imaginea partidului!”, “Vai, fată, cum e posibil așa ceva? Ce rușinicăăă, fatăăă !”... Pe mine nu mă deranjează absolut deloc că un papagal din partidul de guvernământ s-a dat în stambă la TV, mai ales că
Să se danseze, dar să nu se mai fure by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21012_a_22337]
-
hartogaria. Save the planet, ce dracu’... Ce o tot dați pe după gard cu Pareto și “stânga”... A fost vorba tot timpul ăsta de “comunism”. Nu va amăgiți, nu vrea nimeni nimic de la “aură” omului vostru, oamenii sunt pur si simplu ultragiați. Între Jiji și comunism... Fuck that! Nici nu se va pune vreodată problemă, pentru asta ne zbatem toți pe aici și pe unde îl mai pliciuim pe prietenu-ti din “cameră alăturată”. Eternă și enervanta România! P.S. Scuze pentru typo-ul din
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
rușilor până în 1669 dar când s-a împlinit termenul Alexei a refuzat să-l cedeze. Polonia a cedat Kievul Moscovei în 1868. Când regele Carol I al Angliei a fost decapitat de parlamentari sub conducerea lui Oliver Cromwell în 1649, ultragiat, Alexei a rupt relațiile diplomatice cu Anglia și a acceptat refugiații regaliști în Moscova. De asemenea, el a interzis comercianții englezi în țara sa și a oferit asistență financiară pentru "văduva neconsolată a gloriosului martir regele Carol I". Ca urmare
Alexei I al Rusiei () [Corola-website/Science/325597_a_326926]
-
organizate la galerie. Despre ceea ce se întâmplase mărturisește chiar Caragiale: Acesta a fost motivul care a determinat conducerea Teatrului Național să scoată piesa din program. Protestul fusese organizat de un grup de pretinși moraliști, pentru acordarea unei satisfacții micii burghezii „"ultragiate"” de conținutul piesei. Și cu toate acestea, momentul a marcat începutul gloriei lui Caragiale, toate piesele pe care le-a prezentat mai târziu constituind cele mai mari succese ale teatrului românesc din secolul al XIX-lea. "" nu se referă atât
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
putea pătrunde în libertate, apartamentul ei era o oază de românism, semnifica România - cum se spune azi - interbelică. Erau ani grei. în țară bîntuia naționalismul ceaușist al Securității, în străinătate, la Paris, agenții lor. Amnesty International publica liste de torturați, ultragiați, distruși de poliția politică din România. Ea ni le arăta, atunci, cu o privire tristă: ,Iată ce a devenit România noastră!", dar niciodată, absolut niciodată, Colomba Voronca nu s-a despărțit, în sinele ei, de țara sa - sau de imaginea
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
zonei crepusculare, a marginalității și marginalilor" (p. 35). Stranietatea psihologiei din romanul Interior este mai bine pusă în valoare prin asocierea cu Întâmplări în irealitatea imediată, cartea lui M. Blecher. Cei doi scriitori au în comun vibrația lirică a conștiinței ultragiate, "combinația de senzual și conceptual care creează un puternic efect de adâncime", alternanța dintre infantil și intelectual în înțelegerea lumii. Prefața Simonei Popescu are multe astfel de aprecieri judicioase și conexiuni interesante. Să mai amintesc una. Ca la Salinger, adolescentul
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
în onoarea tatălui său, Caesar a înfățișat 320 de perechi de gladiatori în armuri de argint, ceea ce a costat enorm de mult. Caesar și-a împins agenda mai departe prin ridicarea unor statui ale lui Marius. Senatul s-a simțit ultragiat, dar popularitatea lui Caesar îl făcea aproape intangibil. Senatorii puteau încerca să-i blocheze traseul politic prin alte mijloace. Caesar ar fi putut fi nominalizat să preia conducerea pentru reprimarea unei răscoale în Egipt, dar nu a putut să aibă
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]