10 matches
-
Revue historique este o revistă franceză de istorie creată în 1876 de protestantul Gabriel Monod și catolicul Gustave Fagniez. Această revistă venea ca o reacție la " La Revue des Questions historiques" creată cu 10 ani în urmă care susținea ultramontanismul și legitimismul. "Revue historique" nu era afiliată vreunei religii, partid sau doctrină. Marea majoritate a colaboratorilor veneau din rândul protestanțilort sau a liber cugetătorilor. Fagniez a demisionat în 1881 pentru a protesta față de atacurile împotriva Bisericii Catolice. Charles Bémont s-
Revue Historique () [Corola-website/Science/327633_a_328962]
-
istorice. Atunci când abdicarea lui Ludwig I (20 martie 1848) l-a chemat brusc la tron, prin alegerea miniștrilor săi a promis un regim liberal. Atunci când, începând cu anul 1850, guvernul său a avut tendințe în direcția absolutismului, el a criticat Ultramontanismul invitând un număr de oameni celebri ai științei și ai cărții (e.g. Emanuel Geibel, Justus von Liebig, Heinrich von Sybel) la Munchen, indiferent de opiniile lor religioase. În politica sa germană Maximilian a fost ghidat de dorința de a menține
Maximilian al II-lea al Bavariei () [Corola-website/Science/321399_a_322728]
-
sale din 1859, 1865 și 1870. În 1860, ea a vizitat Algeria cu Napoleon. Catolică și conservatoare, influența ei a contracarat orice tendință liberală în politicile împăratului. A fost un apărător ferm al puterilor temporale papale din Italia și al ultramontanismului. A fost acuzată de eșecul intervenției franceze în Mexic și în cele din urmă de moartea împăratului Maximilian I al Mexicului. Cu toate acestea, afirmația de clericalism și influența pe partea conservatorismului ei este adesea contracarată de către alți autori. În
Eugénie de Montijo () [Corola-website/Science/310240_a_311569]
-
fapt, transferarea puterii politice către suveranul civil. Constituția civilă și Concordatul Napoleon, urmând exemplul Revoluției franceze care adoptase o Constituție civilă a clerului (1790), desprinzând În mod hotărât Biserica Franței de papalitate, reia și el cu hotărâre lupta galicană Împotriva ultramontanismului. Votată de Adunarea constituantă În iulie 1790, această Constituție Încerca să Îngemăneze aspectul galican cu inspirația democratică, Încercând să stabilească Înainte de toate independența deplină a Bisericii Franței față de Roma. Recunoscând că tot ceea ce ține de doctrină este sub autoritatea Sfântului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Etsi multa luctuosa din 21 noiembrie 1873, în care denunța atacurile suferite de Biserică în diferite țări europene. Un alt aspect hotărîtor al perioadei era puterea aflată în continuă creștere a papalității asupra episcopatelor și a credincioșilor, victoria definitivă a ultramontanismului, prestigiul imens al papilor, al lui Pius al IX-lea ca și al lui Leon al XIII-lea, care era pe cale de a deveni ceea ce am numi foarte bine devoțiune, o adevărată adulare a papei. Ea este vizibilă în întărirea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și nu i-ar transmite acea putere divină, străină de ceea ce face omul, asigurînd durabilitatea tuturor instituțiilor". Aceste cuvinte, care contrazic în mod clar aforismul lui Condorcet, aparțin lui Félicité de Lamennais, acel Lamennais al Restaurației, luptător îndîrjit pentru cauza ultramontanismului catolic, apărător intransigent al unirii tronului cu altarul 73. Indiscutabil, lucrurile se schimbă, e însă o schimbare care, în realitate, e mai puțin paradoxală decît pare a fi: nu trebuie să ne mire faptul că după Revoluție și Imperiu atacurile
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Trebuie să constatăm totuși că, la începutul secolului al XlX-lea, acest apel la o putere atemporală, deopotrivă protectoare și unificatoare, acea evocare a Evului Mediu, perioadă privilegiată a unității spirituale și a solidarității umane, nu aparțin nici pe departe ultramontanismului catolic. Ele pot fi regăsite, susținute cu aceeași înfocare atît în textele fundamentale ale bisericii saintsimoniene, cît și devierile sale de natură pozitivistă. Desigur, nu se punea problema ca Saint-Simon sau, și mai puțin, acei nemărturisit discipol al său care
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care atacau înseși principiile Revoluției și noțiuni ca drepturile omului și cetățeanului și democrația.28 De Maistre a considerat Revoluția drept o pedeapsă divină asupra Franței pentru încălcarea voii lui Dumnezeu și pleda pentru supunerea față de papalitate încurajând astfel dezvoltarea ultramontanismului francez.29 Acești scriitori sunt importanți nu numai pentru faptul că au respins statul-națiune modern și concepte precum drepturile omului și democrația, și au îmbrățișat anumite perspective religioase; de asemenea, ei au lăsat în urmă o percepție tradiționalistă a societății
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în opoziție cu Galia de sud cucerită de Roma, unde se purta toga, Gallia togata. Adjectivul "chevelu" (pletos) se referă la părul lung al galilor. Gallicanism. Doctrină apărînd libertatea Bisericii catolice în Franța împotriva pretențiilor papalității, calificate, prin opoziție, drept ultramontanism. Generalități. În Franța, circumscripții financiare numite "încasări generale", apoi "generalități", pentru perceperea impozitelor regale. Fiecare generalitate este împărțită în elecțiuni avînd în frunte ofițeri ai regelui, însărcinați mai ales cu repartizarea birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încercat să-l aducă din nou pe calea credinței pe prietenul său Lamennais. Și Montalembert a căutat noi căi de a veni în apărarea Bisericii (J.M. Laboa, Historia de la Iglesia, vol. IV, BAC, Madrid, 2002, p. 65). 66 Gallicanism and ultramontanism in Catholic Europe in the 18TH, Century Old Catholic Church of the Netherlands/Utrecht Archives, Utrecht, The Netherlands & Moran Micropublications, Amsterdam, The Netherlands în http://www.moranmicropublications.nl/documents/ Archbishopguide.pdf consultat la data de 12.06.2012, ora 19
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]