9 matches
-
revendicările episcopilor de la Poitiers, Nîmes și Nevers, care recomandau cazul Papei captiv Pius al IX-lea simpatiei guvernului francez, ele au fost întâmpinate de o rezoluție a Camerei, propusă de stânga ca guvernului să i se ceară să „reprime manifestațiile ultramontaniste” (4 mai 1877). Mac-Mahon i-a cerut după douăsprezece zile lui Jules Simon să demisioneze, a chemat la putere un guvern conservator condus de ducele de Broglie, a convins Senatul să-i permită să dizolve Camera, și a călătorit prin
Patrice de Mac-Mahon () [Corola-website/Science/321881_a_323210]
-
juca un rol important în cultura și politica coloniei. Spre deosebire de Canada engleză, naționalismul francezilor canadieni a devenit asociat cu romano-catolicismul. În această perioadă, Biserica Romano-Catolică , din această zonă a devenit una din cele mai reacționare din lume; cunoscută ca Biserica Ultramontanistă, aceasta a adoptat poziții în care condamna toate manifestările liberale În plan politic, cei aliați cu Biserica Romano-Catolică din Quebec erau cunoscuți ca fiind `les blues` (albaștrii). Aceștia au format o alianță cu susținătorii monarhiști și cei pro-anglicani din Canada
Religia în Canada () [Corola-website/Science/319635_a_320964]
-
Simon nu s-a opus abrogării de către Camera Deputaților în 1875 a unei legi „reacționare” privind delictele de presă. La începutul lui mai 1876, o dezbatere în jurul restaurării puterii papei a atras adoptarea unei ordonanțe prin care se condamnau manifestațiile ultramontaniste fără ca guvernul să se opună. Cu această ocazie, Léon Gambetta, parafrazându-l pe Alphonse Peyrat a spus „clericismul, iată dușmanul!” La 16 mai 1877 președintele Mac Mahon i-a reproșat primului ministru, Jules Simon, lipsa de fermitate și i-a
Criza politică de la 16 mai 1877 () [Corola-website/Science/321862_a_323191]
-
o nouă dimensiune În secolul al XIX-lea. Nu doar că lupta a devenit mai dură, ci, mai mult, conflictul a devenit franco-francez, luând o turnură vizibil anticlericală, dacă nu chiar antireligioasă. Bătălia nu se mai dă Între galicani și ultramontaniști, ci se extinde și devine mai clară: ea Îi opune acum pe cei care doresc reclericalizarea domeniului politic anticlericaliștilor radicali. Lupta deschisă Lupta care urmărește luarea puterii politice și administrative din mâinile Bisericilor sau, dimpotrivă, păstrarea de către acestea a unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
să se scindeze În două tabere. La stânga, republicanii, Liga drepturilor omului, socialiștii din jurul lui Jean Jaurès, precum și numeroase grupuri anticlericale, printre care unele protestante; la dreapta, Liga patrioților, catolicii reuniți În jurul ziarului La Croix, antisemiții și moștenitorii blocului moral al ultramontaniștilor. Sfântul Scaun Îl condamnă pe Lamennais și, o dată cu el, ideile moderne (liberalismul moral, progresul). Enciclicele Mirari vos a lui Grigore al XVI-lea, Quanta cura și Syllabus ale lui Pius al IX-lea (1864) sunt percepute de către o parte a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cu 80 de puncte, considerate inacceptabile, sub titlul de Syllabus errorum. Aceste documente combăteau concepția liberală asupra societății într-o formă deosebit de solemnă, respingeau separarea Bisericii de Stat și libertatea religioasă. Textul a devenit și mai aspru în urma comentariilor ziarelor ultramontaniste, Louis Veuillot și L'Univers fiind un exemplu elocvent în acest sens. Acest aspect al doctrinei a fost aprofundat și difuzat de revista La Civiltà Cattolica. Fondată în 1850, rezultat al nemulțumirii Papei obligat să rămînă în exil și al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Doctorul Griffith și Colomban se priviră o clipă, zâmbind cu înțeles. - Mulți, răspunse Stephens. Mai întîi, iredentiștii, indignați că revoluționarul Bran e revendicat și omagiat de câțiva poeți, filozofi și ocultiști. - În al doilea rând, continuă Colomban, biserica, mai precis ultramontaniștii și obscurantiștii care văd în Sean Bran prototipul magicianului satanist, ceea ce este absurd, pentru că Bran urma tradiția magiei renascentiste, concepția lui Pico sau a lui G. B. Porta... - E inutil să intrăm în amănunte, îl întrerupse Griffith. Ce este sigur
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe mareșalul Mac-Mahon, simptizant legitimist. Condus de fapt de ducele de Broglie, un orleanist, guvernul adoptă o politică de "ordin moral", conservatoare, antirepublicană și clericală, pe care o ilustrează pelerinajele deputaților conservatori la Lourdes sau la Paray-le-Monial (centre de pietate *ultramontanistă), epurarea din administrație și demiterea primarilor republicani. Restaurarea monarhiei pare să se apropie. Dar contele de Chambord își reafirmă principiile intransigente în octombrie 1873: fuziunea cu orleaniștii este din nou imposibilă. Legea septenatului, soluție de așteptare, este votată pentru a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o soluție de compromis similară celei adoptate de episcopii belgieni și germani: crearea unei creștinătăți moderne, în cadrul căreia chiar libertățile să constituie o garanție a autonomiei în activitatea Bisericii. L'Universe a fost privit ca fiind un exponent al reacției ultramontaniste 66 și a avut o mare influență în rândul clerului. Putem observa astfel că intelectualii catolici din Franța, ca și o parte din cler, oscilau între două curente dominante în privința reașezării Bisericii în societatea modernă. Aceste curente deși conflictuale au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]