7 matches
-
Cei precum Gobineau și Vacher de Lapouge au dat glas acestor fobii ale secolului al XIX-lea În fața Încrucișărilor Între rase, iar de aici aveau să ia naștere cele mai Îngrozitoare orori fizice și morale” (Winock, 1990, p. 107). Gândirea ultrareacționară, pentru care fascismul este doar una dintre fațete, nutrește o intensă aversiune față de cosmopolitism. Ceea ce Umberto Eco a numit Urfascism celebrează Înainte de orice altceva cultul tradiției. Or, o tradiție nu poate aparține decât unui popor care poate fi recunoscut Între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cât și adulții s-au limitat doar la propriile obști. z. „Să mergeți din casă În casă” După cei patru ani de interzicere a unor drepturi civile și politice (1940-1944), evreii s-au avântat (aproape fără rezerve) pe calea stângii ultrareacționare dirijată de slugile românești ale ocupanților sovietici. În „Raportul de activitate pentru perioada 23 octombrie - 21 noiembrie 1946” am găsit referințe valoroase privind participarea activă a evreilor hușeni la tentativa câștigării CU ORICE PREȚ de către comuniști și acoliții lor de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
felul lui, postmodern! Dar asta nu înseamnă că Beethoven a reintrodus fuga. El a apelat la fugă pentru a face altceva. Ce s-a întâmplat, în artă, cu postmodernismul? Este adevărat că ne-am trezit cu o sumedenie de lucrări ultrareacționare și ultra-detestabile, sub eticheta de postmodern. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, o serie de creatori, o serie de artiști care, în perioada avangărzilor "pluteau" în academismul lor și înnotau într-un reacționarism stupid și reprobabil, când s-au trezit vorbindu
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
naeionesciene numai antisemitismul manifest și prolegionarismul fățiș (pentru că Legiunea era antisemită) erau pentru Sebastian cu adevărat o problemă; cu aceste excepții, el s-a înfruptat pe îndelete, ciugulind - delicat, ca Albă ca Zăpada din farfuriile tuturor piticilor - din toate ideile ultrareacționare (dar pentru el ultrarevoluționare) ale lui Nae. Statutul grandios pe care îl avusese Sebastian la Cuvîntul - comentator politic, autor de prima pagină, bun de arătat regelui - trebuie luat și el în considerație cînd ne gîndim la adezivitatea afectivă pe care
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
a libertății, Își dorea totuși să fie un „om liber”... Pretinzând pentru sine dreptul de a se răzvrăti, de a fi diferit, unic, deasupra mulțimii. „Elitismul” său părea a fi, cum accentuează Marta Petreu, motivul esențial pentru vederile sale politice ultrareacționare din anii 1930 și 1940. „O epocă de libertăți nelimitate, de democrație «sinceră» și extremă, prelungindu-se la nesfârșit ar Însemna un inevitabil colaps al omenirii. Mulțimea vrea să i se ordone ce are de făcut”, scria Cioran În 1937
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
continuă să fie dominate de voci conservatoare; se promovează același grup consultativ de experți de orientare de dreapta și aceleași publicații ce oferă imaginea unor instanțe morale care enunță sentințe infailibile cu privire la starea națiunii. În același timp, însă, noi apariții ultrareacționare, precum Rush Limbaugh, acumulează, și ele, putere culturală și mediatică 5. Filmele hollywoodiene atacă cu regularitate mișcarea feministă și imaginea femeii, oficializînd, în schimb, dominația masculină și masochismul în formele cele mai grotești. "Paranoia bărbatului alb" este evidentă în întreg
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
preferau acum să nu-și amintească. De la Bruxelles la București, jurnalismul polemic și literatura anilor ’30 abundau În rasism, antisemitism, ultranaționalism, clericalism și spirit reacționar. Intelectualii, jurnaliștii și profesorii care În perioada interbelică și În timpul războiului Îmbrățișaseră vederi fasciste sau ultrareacționare aveau toate motivele ca, după 1945, să-și afirme zgomotos recentele afiliații progresiste sau radicale (ori să se retragă În umbră, temporar sau definitiv). De vreme ce majoritatea partidelor și ziarelor de orientare fascistă sau ultraconservatoare erau oricum interzise (cu excepția Peninsulei Iberice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]