41 matches
-
în conformitate cu programa școlară a disciplinei biologie din anii 1997-2002. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - manualele claselor a IX-a și a X-a a. Manualul de biologie de clasa a IX- a 1. Materia vie. . Studiul celulei vegetale . Structura și ultrastructura celulei - fără structura celulei vegetale la microscopul optic. . Diviziunea celulară - generalități Diviziunea amitotica Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica. . Histogeneza Organogeneza - fără legile organogenezei. Rădăcina - fără structura secundară a rădăcinii la dicotiledonate. Tulpina. - fără structura secundară a tulpinii. Frunză 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU ȘTIINȚE BIOLOGICE BUCUREȘTI STRUCTURA ORGANIZATORICĂ CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE - DIRECTORUL GENERAL - CONSILIUL ȘTIINȚIFIC - DIRECTOR ȘTIINȚIFIC - DEPARTAMENTUL BIOCHIMIE ANALITICĂ - DEPARTAMENTUL TRANSFER INFORMAȚIE GENETICĂ ȘI DEZVOLTARE - DEPARTAMENTUL INTERACȚIUNEA VIULUI CU MEDIUL - DEPARTAMENTUL REPRODUCERE ȘI DEZVOLTARE ONTOGENETICA - COMPARTIMENTUL STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ȘI PRELUCRARE DE IMAGINI - BIROU CONSILIERI - DIRECTOR TEHNIC - DEPARTAMENTUL ELABORARE, EXPERIMENTARE ȘI REALIZARE PRODUSE - DEPARTAMENTUL SOCIOBIOLOGIE, MANAGEMENT, MARKETING - DEPARTAMENTUL INFORMAȚIONAL - LABORATORUL TESTARE, CONTROL ȘI AVIZARE PRODUSE - COMPARTIMENTUL TEHNIC - CONTABIL-ȘEF - SERVICIUL ECONOMIC-ADMINISTRATIV - DIRECTOR FILIALA - INSTITUTUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE CLUJ-NAPOCA - DIRECTOR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116432_a_117761]
-
angină microvasculara". Hipertensiunea arterială, asociată sau nu cu hipertrofie ventriculară, este frecvent întâlnită la populația cu durere toracică și "artere coronare normale". Boala cardiacă hipertensivă este caracterizată de disfuncție endotelială, HVS, fibroză interstițială și perivasculară cu disfuncție diastolică modificări în ultrastructura miocardică și coronariană și reducerea rezervei coronariene de flux. Împreună sau separate aceste modificări pot compromite fluxul coronarian relativ la cererea miocardică de oxigen, determinând angina. În majoritatea cazurilor, tratamentul trebuie să se focalizeze pe controlul hipertensiunii pentru a reface integritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
referă la deficitul vitaminei D active. Datele disponibile sunt, de asemenea, numai din experimente pe modele animale de boli renale inflamatorii și non-inflamatorii. În toate cazurile, însă, dozele non-hipercalcemice ale vitaminei D au atenuat progresia leziunilor renale prin acțiuni asupra ultrastructurii și numărului podocitelor, a numărului celulelor mezangiale, a deschiderii capilarelor glomerulare și prin efecte imunomodulatoare și antifibrogenetice. Până la confirmarea acestor supoziții în studii clinice controlate, nu pot fi făcute recomandări de utilizare a tratamentului cu derivați ai vitaminei D în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232718_a_234047]
-
pentru întreruperea sistemului nervos la nivelul acestor sinapse. În 1921, a fost dovedită existența mediatorilor chimici de către Otto Loewi. Anul 1954 a fost marcant pentru istoria sinapsei, deoarece George Emil Palade, românul care a luat și premiul Nobel, a studiat ultrastructura sinaptică cu microscopul electronic. Axonul se termină printr-o porțiune lărgită care se numește buton sinaptic. Butonul sinaptic are o porțiune de membrană îngroșată unde se pierde mielina, denumită membrană presinaptică. Organitele predominante din butonul sinaptic sunt mitocondriile. De asemenea
Sinapsă () [Corola-website/Science/302077_a_303406]
-
2005; 29. Programed cell death în the vascular diseases of the brain, Editura Cartea Universitară București, 2005; 30. Clinică și morfopatologia proceselor expansive ale sistemului nervos central Editură Cartea Universitară București, 2005; 31. Cerebrovascular malformations - an atlas of histopathology and ultrastructure, Editura Cartea Universitară București, 2005; 32. The vascular wall and the intracerebral hemorrhage - an atlas of light and electron microscopy, Editura Cartea Universitară București, 2005; 33. Hemoragia Subarahnoidiană Anevrismala - Editură Cartea Universitară București, 2006; 34. The interstițial cells of the
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
București, 2005; 33. Hemoragia Subarahnoidiană Anevrismala - Editură Cartea Universitară București, 2006; 34. The interstițial cells of the human brain - An atlas of light and electron microscopy - Editură Cartea Universitară București, 2006; 35. Cerebral Vascular Occlusions - An atlas of hystopathology and ultrastructure, Editura Cartea Universitară București, 2006; 36. Tratat de Neuropsihologie vol. I și ÎI, Editura Medicală, 2006; 37. Patologia neurochirurgicală a hipofizei - Editură Didactica și Pedagogica, București, 2006; 38. Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular Tumorigenesis în the Brain - An atlas of cerebrovascular
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
București (1993-1994); cercetător științific principal gr.II la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș”, Departamentul de Patologie Ultrastructurală, București (1994-2006). Doctorat în Biologie, Universitatea din București, specialitatea Biologie Celulară (1973-1976). Teza de doctorat intitulată: "Ultrastructura stărilor precanceroase ale pielii și a tumorilor cutanate maligne", (1976). Cercetător științific la Institutul de Neurofarmacologie „Rudolf Magnus” și Institutul de Biologie Moleculară și Biotehnologie Medicală, Universitatea din Utrecht, Olanda (1991-1992). În perioada 2008-2012 este cercetător vizitator la Universitatea din
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
de „Patologie celulară” pentru facultățile de Medicină Generală și Stomatologie - Universitățile: Ecologică, Titu Maiorescu și Hyperion (1992-2000); 10. A scris pentru prima dată în România o monografie a unui organ în condiții normale și patologice, prin studii de microscopie electronică: "Ultrastructura pielii umane (în condiții normale și patologice)", Editura Medicală, București (1983)
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
terminal. Suprafața ventrală a regiunii esofagiene are o bandă largă de pori minusculi, care duc la celule glandulare și neglandulare subiacente. Această banda bacilară specializată a epidermului este tipică pentru ordinul "Trichinellida". Deși funcția celulelor din banda bacilară este necunoscută, ultrastructura lor sugerează că celulele glandulare pot avea un rol în reglarea osmotică sau ionică, iar celulele neglandulare pot avea un rol în formarea cuticulei și depozitarea alimentelor. Ambele sexe au o singură gonadă. Sistemul excretor este absent. Masculul la extremitatea
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
statistică implică o structură chimică constantă peste tot. Comportamentul topochimic al ligninei sugerează, că din punct de vedere structural există mai multe tipuri de rețele în lemn. Asemenea diferențe structurale vor avea importanță în timpul extracției influențând proprietățile soluțiilor reziduale rezultate. Ultrastructura Poate cel mai mobilizator motiv de a căuta o structură alternativă pentru lignină este ultrastructura polizaharidelor din peretele celular, care nu sunt aranjate în nici un caz statistic. Deși nu este cunoscut cu certitudine aranjamentul pentru hemiceluloze, se pare că moleculele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
punct de vedere structural există mai multe tipuri de rețele în lemn. Asemenea diferențe structurale vor avea importanță în timpul extracției influențând proprietățile soluțiilor reziduale rezultate. Ultrastructura Poate cel mai mobilizator motiv de a căuta o structură alternativă pentru lignină este ultrastructura polizaharidelor din peretele celular, care nu sunt aranjate în nici un caz statistic. Deși nu este cunoscut cu certitudine aranjamentul pentru hemiceluloze, se pare că moleculele se aliniază în direcția microfibrilelor de celuloză. Știind că majoritatea celulozei se află în peretele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
că macromoleculele de lignină, întinse pe o suprafață insolubilă sau pe o grilă acoperită cu cărbune pentru microscopie electronică, adoptă o conformație plată cu o grosime de aproximativ 2 nm. Se pare că structura conformațională a macromoleculei devenită solubilă reflectă ultrastructura peretelui celular din care provine. Acest concept nu se poate aplica și pentru lignina din lamela mediană, unde structura lamelară are grosime de peste 100 nm și s-ar potrivi conceptul de structură tridimensională statistică. Totuși lamela 18 mediană conține sub
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
imunoreactive. I.4.5.2. Sinapse interneuronale Organizarea conexiunilor sinaptice interneuronale este, în linii mari, similară cu a sinapselor neuroefectoare musculare. Ea prezintă însă unele particularități ultrastructurale atât în cazul releelor sinaptice ganglionare, cât și al sinapselor centrale. Referitor la ultrastructura sinapselor chimice interneuronale, s-a precizat că majoritatea acestora se realizează între terminațiile axonale și dendritele neuronului următor (fig. 30). În funcție de structurile neuronale implicate în realizarea conexiunilor interneuronale se descriu următoarele tipuri de sinapse. Sinapsele axo-dendritice Arborizațiile terminale axonale, lipsite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
benzi) întunecate (anizotrope-A) și, respectiv, clare (izotrope - I). În centrul discurilor clare se află membrana Z, care se continuă transversal până la nivelul sarcolemei, servind ca zonă de ancorare a filamentelor de actină și separând sarcomerele între ele. Structura și ultrastructura fibrei miocardice este următoarea (fig. 67): În centrul discului întunecat se află stria clară (stria Hensen - H), ce marchează centrul sarcomerului, zona în care nu se formează punți transversale actomiozinice. În afara aparatului metabolic și al celui contractil, o semnificație morfo-funcțională
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt fungi microscopici, unicelulari. Ele reprezintă o ramură minoră ca număr (circa 350 specii), dar deosebit de importantă din cauza numeroaselor utilizări practice, în special industriale. Se deosebesc de bacterii prin organizarea lor celulară de tip eucariot, din care decurg particularități de ultrastructură cu totul diferite și prin dimensiunile mai mari. Unul dintre cei mai comuni reprezentanți, Saccharomyces cerevisiae, prezintă celule de formă variată: rotunde, ovale, alungite, cilindrice, care uneori formează pseudomicelii (Anghel și al., 1993). Se înmulțesc pe cale vegetativă prin înmugurire multilaterală
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
atestă mobilitatea crescută a celulelor neoplazice. 2. Citoplasma aduce alte dovezi „de diferențiere” prin abundență și afinitățile tinctoriale. Atât bazofilia (la corelația uzuală), cât și pironinofilia, atestă prezența unei sinteze proteice bogate, prin cantitatea mare de ARN (predominent ribosomal). Din ultrastructura citoplasmică, sunt de reținut următoarele particularități: -mitocondriile sunt adesea mai mici, cu criste reduse (imagini de tuburi); -formațiuni membranare fenestrate analoge membranei nucleare, dispuse în grămezi izolate; -modificări ale dispunerii aparatului Golgi; -existența unor polisomi giganți; -prezența de incluziuni lipidice
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
R. D., Leeds N. E., Danziger A.: Subdural empiema: CT findings, Radiology, 1984, vol. 150, p. 417. 10. Zulch K. J.: Biology and morphopatology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol. 8, p. 65-67. 11. Castaigne P., Escourolle R., Poirier J.: L’ultrastructure des meningiomes, Rev. Neurol., 1966, vol. 118, p. 249-261. 12. Kernohan J. W., Woltmann H. W.: în: Pearse Morris: Practical Neuroangiography, Ed. Lippincott-Williams & Wilkins, U.S.A., 1997. 13. Zulch K. J.: Biology and morphopatology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
poate orienta diagnosticul spre mucoviscidoză (deficite în secrețiile tuturor glandelor exocrine). măsurarea valorilor IgA și IgE în secrețiile de la nivelul căilor aeriene este oportună în suspiciunea de bronșiectazii difuze. biopsia de mucoasă nazală, cu examinare în microscopie electronică permite aprecierea ultrastructurii ciliare, orientînd diagnosticul în anomaliile cililor vibratili. Sumarizînd diagnosticul, putem vorbi despre dilatații bronhice primitive și secundare. Cele primitive se numesc și difuze și nu totdeauna au o etiologie cunoscută, fiind legate de obicei de o cauză generală, în timp ce dilatațiile
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
BDIM și amiloidoza AL sunt descrise în tabelul 4: Tabelul 4. Diagnosticul diferențial BDIM vs amiloidoza BDIM Amiloidoza AL Prezentare Afectare predominant renală sau afectare multiviscerală Afecțiuni subiacente Proliferări limfoplasmocitare maligne, în special MM; uneori proliferări benigne; posibil, forme „primitive” Ultrastructura depozitelor Granulare, neorganizate Fibrilare, structură beta-plisată Proprietăți tinctoriale Roșu Congo - Roșu Congo + IF Predominant κ Predominant λ Tratamentul în cazurile asociate MM constă în chimioterapia acestuia. în absența malignității, chimioterapia este indicată în cazurile cu insuficiență renală moderată (pentru prevenirea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ritm circadian de secreție a aldosteronului, dar nu răspunde la angiotensina II. w Hiperplazia bilaterală sau idiopatică (IHA idiopathic hyperaldosteronism) se întâlnește în aproximativ 30% din cazuri; hiperplazie bilaterală și focală a glomerularei, frecvent asociată cu noduli corticali a căror ultrastructură se apropie de cea a fasciculatei; patogenie neclară se presupune existența unui factor stimulator circulant (derivat de POMC sau alt factor hipofizar) sau o hipersensibilitate a zonei glomerulare la concentrații normale de angiotensină II (creșterea receptivității). Această hipersensibilitate a secreției
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Emerson introduce noțiunea de fotosistem. Dar cercetările din domeniul fotosintezei s-au amplificat între anii 1950-1975, perioadă caracterizată de D.I. Arnon drept “perioada de aur” a cercetărilor în domeniul fotosintezei: delimitarea fazelor de întuneric și lumină, conceptul celor două fotosisteme, ultrastructura cloroplastului. Astfel în anul 1959, Hill și Bendall propun schema "Z " pentru transportul electronilor iar în anul 1961 Calvin primește premiul Nobel pentru elucidarea aportului CO2 în fotosinteză. In anul 1978 Mitchell primește premiul Nobel pentru mecanismul sintezei ATP-ului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ale aminoacizilor, altele ale fosfolipidelor și altele fiind coenzime (Andrițoiu, 2005; Mărghitaș, 2005). Nichelul pare a fi în mod special asociat acidului ribonucleic. Nichelul protejează structura ribozomilor de denaturarea termică și activează unele enzime. Deficiența de nichel produce modificări în ultrastructura ficatului și alterează nivelul de colesterol din membranele hepatice. Seleniul este un micronutrient esențial pentru mamifere. Seleniul este component esențial al enzimei glutathion peroxidaza, care este necesară în protejarea membranelor globulelor roșii (hematiilor) și a altor țesuturi, de distrugerile provocate
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în zona de creștere. -la toate speciile de drojdii, mananul și glucanul sunt strâns legate la proteine, formând complexe glicoproteice ; proteinele ocupă o poziție intercalară și au rol de solidarizare a celor două polizaharide majore parietale. 1.1.1.4. Ultrastructura peretelui celular Peretele celular are o grosime cuprinsă între 150-250 nm, iar în imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor apare mai adesea bi- sau tristratificat, mai rar multistratificat. Segregarea spațială a principalelor componente chimice parietale (mananproteinele spre exterior și glucanul spre interior
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
materiale ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]