41 matches
-
BDIM și amiloidoza AL sunt descrise în tabelul 4: Tabelul 4. Diagnosticul diferențial BDIM vs amiloidoza BDIM Amiloidoza AL Prezentare Afectare predominant renală sau afectare multiviscerală Afecțiuni subiacente Proliferări limfoplasmocitare maligne, în special MM; uneori proliferări benigne; posibil, forme „primitive” Ultrastructura depozitelor Granulare, neorganizate Fibrilare, structură beta-plisată Proprietăți tinctoriale Roșu Congo - Roșu Congo + IF Predominant κ Predominant λ Tratamentul în cazurile asociate MM constă în chimioterapia acestuia. în absența malignității, chimioterapia este indicată în cazurile cu insuficiență renală moderată (pentru prevenirea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
atestă mobilitatea crescută a celulelor neoplazice. 2. Citoplasma aduce alte dovezi „de diferențiere” prin abundență și afinitățile tinctoriale. Atât bazofilia (la corelația uzuală), cât și pironinofilia, atestă prezența unei sinteze proteice bogate, prin cantitatea mare de ARN (predominent ribosomal). Din ultrastructura citoplasmică, sunt de reținut următoarele particularități: -mitocondriile sunt adesea mai mici, cu criste reduse (imagini de tuburi); -formațiuni membranare fenestrate analoge membranei nucleare, dispuse în grămezi izolate; -modificări ale dispunerii aparatului Golgi; -existența unor polisomi giganți; -prezența de incluziuni lipidice
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
și a ecuațiilor lui Maxwell - avea să ducă În final la dezvoltarea mecanicii cuantice, adăugă Desplechin. Biologia, după părerea lui, se afla acum Într-o situație analogă. Existența În tot regnul animal și vegetal a unor macromolecule identice, a unor ultrastructuri celulare invariabile, nu putea să se explice, după el, prin legile chimiei clasice. Într-un fel sau În altul, Încă imposibil de lămurit, nivelul cuantic trebuia să intervină direct În reglementarea fenomenelor biologice. Era aici un Întreg câmp de cercetări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
permite abordări tematice diverse în cadrul disciplinelor de biologie parcurse în gimnaziu și liceu. Astfel, aspecte privind morfologia, structura, fiziologia, reproducerea și clasificarea levurilor pot fi integrate în teme ca: Tipuri de celule vegetale și animale, Compoziția chimică a celulei, Structura, ultrastructura și funcțiile componentelor celulare, Diviziunea celulară, Clasificarea, caracterizarea generală și reprezentanți ai regnului fungi, Înmulțirea și în ciclul de viață al ciupercilor, Nutriția heterotrofă, Respirația - influența factorilor de mediu asupra respirației, Fermentațiile, Reproducerea asexuată și sexuată la ciuperci. În cadrul lecțiilor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
că o punte cu un singur stâlp se poate mobiliza în toate sensurile, traumatizând alveola dintelui stâlp în toate cele trei direcții ale spațiului. Această construcție protetică conjunctă - „puntea de extensie” - comportă două elemente: elementul de agregare și elementul de ultrastructură. Această lucrare se va decimenta foarte ușor, iar dintele, care susține o astfel de construcție, va fi în scurtă vreme mobilizat și extras de pe arcadă, puntea devenind un adevărat ,,extractor lent al dinților”. Puntea susținută pe doi dinți stâlpi se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
statistică implică o structură chimică constantă peste tot. Comportamentul topochimic al ligninei sugerează, că din punct de vedere structural există mai multe tipuri de rețele în lemn. Asemenea diferențe structurale vor avea importanță în timpul extracției influențând proprietățile soluțiilor reziduale rezultate. Ultrastructura Poate cel mai mobilizator motiv de a căuta o structură alternativă pentru lignină este ultrastructura polizaharidelor din peretele celular, care nu sunt aranjate în nici un caz statistic. Deși nu este cunoscut cu certitudine aranjamentul pentru hemiceluloze, se pare că moleculele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
punct de vedere structural există mai multe tipuri de rețele în lemn. Asemenea diferențe structurale vor avea importanță în timpul extracției influențând proprietățile soluțiilor reziduale rezultate. Ultrastructura Poate cel mai mobilizator motiv de a căuta o structură alternativă pentru lignină este ultrastructura polizaharidelor din peretele celular, care nu sunt aranjate în nici un caz statistic. Deși nu este cunoscut cu certitudine aranjamentul pentru hemiceluloze, se pare că moleculele se aliniază în direcția microfibrilelor de celuloză. Știind că majoritatea celulozei se află în peretele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
că macromoleculele de lignină, întinse pe o suprafață insolubilă sau pe o grilă acoperită cu cărbune pentru microscopie electronică, adoptă o conformație plată cu o grosime de aproximativ 2 nm. Se pare că structura conformațională a macromoleculei devenită solubilă reflectă ultrastructura peretelui celular din care provine. Acest concept nu se poate aplica și pentru lignina din lamela mediană, unde structura lamelară are grosime de peste 100 nm și s-ar potrivi conceptul de structură tridimensională statistică. Totuși lamela 18 mediană conține sub
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
R. D., Leeds N. E., Danziger A.: Subdural empiema: CT findings, Radiology, 1984, vol. 150, p. 417. 10. Zulch K. J.: Biology and morphopatology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol. 8, p. 65-67. 11. Castaigne P., Escourolle R., Poirier J.: L’ultrastructure des meningiomes, Rev. Neurol., 1966, vol. 118, p. 249-261. 12. Kernohan J. W., Woltmann H. W.: în: Pearse Morris: Practical Neuroangiography, Ed. Lippincott-Williams & Wilkins, U.S.A., 1997. 13. Zulch K. J.: Biology and morphopatology of glioblastoma, Acta Radiol., 1969, vol
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
sunt fungi microscopici, unicelulari. Ele reprezintă o ramură minoră ca număr (circa 350 specii), dar deosebit de importantă din cauza numeroaselor utilizări practice, în special industriale. Se deosebesc de bacterii prin organizarea lor celulară de tip eucariot, din care decurg particularități de ultrastructură cu totul diferite și prin dimensiunile mai mari. Unul dintre cei mai comuni reprezentanți, Saccharomyces cerevisiae, prezintă celule de formă variată: rotunde, ovale, alungite, cilindrice, care uneori formează pseudomicelii (Anghel și al., 1993). Se înmulțesc pe cale vegetativă prin înmugurire multilaterală
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
imunoreactive. I.4.5.2. Sinapse interneuronale Organizarea conexiunilor sinaptice interneuronale este, în linii mari, similară cu a sinapselor neuroefectoare musculare. Ea prezintă însă unele particularități ultrastructurale atât în cazul releelor sinaptice ganglionare, cât și al sinapselor centrale. Referitor la ultrastructura sinapselor chimice interneuronale, s-a precizat că majoritatea acestora se realizează între terminațiile axonale și dendritele neuronului următor (fig. 30). În funcție de structurile neuronale implicate în realizarea conexiunilor interneuronale se descriu următoarele tipuri de sinapse. Sinapsele axo-dendritice Arborizațiile terminale axonale, lipsite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
benzi) întunecate (anizotrope-A) și, respectiv, clare (izotrope - I). În centrul discurilor clare se află membrana Z, care se continuă transversal până la nivelul sarcolemei, servind ca zonă de ancorare a filamentelor de actină și separând sarcomerele între ele. Structura și ultrastructura fibrei miocardice este următoarea (fig. 67): În centrul discului întunecat se află stria clară (stria Hensen - H), ce marchează centrul sarcomerului, zona în care nu se formează punți transversale actomiozinice. În afara aparatului metabolic și al celui contractil, o semnificație morfo-funcțională
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Emerson introduce noțiunea de fotosistem. Dar cercetările din domeniul fotosintezei s-au amplificat între anii 1950-1975, perioadă caracterizată de D.I. Arnon drept “perioada de aur” a cercetărilor în domeniul fotosintezei: delimitarea fazelor de întuneric și lumină, conceptul celor două fotosisteme, ultrastructura cloroplastului. Astfel în anul 1959, Hill și Bendall propun schema "Z " pentru transportul electronilor iar în anul 1961 Calvin primește premiul Nobel pentru elucidarea aportului CO2 în fotosinteză. In anul 1978 Mitchell primește premiul Nobel pentru mecanismul sintezei ATP-ului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Delta Dunării" Tulcea), 5: 297303 98. TOMA C, NIȚĂ M., 1982 Observații histo anatomice asupra unor clone de levănțică (Lavandula angustifolia Mill.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 28: 2327 99. TOMA C, NIȚĂ M., 1985 Structura și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de biologie, II : 90-129 București 100. TOMA C, TEODORESCU G., CANTEMIR R., 1982 - Particularități histo -anatomice ale organelor vegetative de la unele specii de Salvia L, Culegere de stud. și artic. de biol., Univ. lași (Grăd
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
habitat intracelular și este forma cea mai sensibilă, nerezistând disecării, înghețării sau expunerii la acțiunea acidă a sucului gastric. En dozoidul poate rezista aproximativ 3-6 ore la acțiunea tripsinei. Pe preparatele colorate Giemsa, citoplasma apare albastrupal, iar nucleul roșu purpuriu. Ultrastructura relevată prin microscopie electronică arată existența unui perete celular, care are la cele două capete niște îngroșări circulare, între care se întind câteva fibrile cu rol contractil. Parazitul prezintă pe lângă organitele comune altor celule și unele formațiuni specifice, cum este
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU ȘTIINȚE BIOLOGICE BUCUREȘTI STRUCTURA ORGANIZATORICĂ CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE - DIRECTORUL GENERAL - CONSILIUL ȘTIINȚIFIC - DIRECTOR ȘTIINȚIFIC - DEPARTAMENTUL BIOCHIMIE ANALITICĂ - DEPARTAMENTUL TRANSFER INFORMAȚIE GENETICĂ ȘI DEZVOLTARE - DEPARTAMENTUL INTERACȚIUNEA VIULUI CU MEDIUL - DEPARTAMENTUL REPRODUCERE ȘI DEZVOLTARE ONTOGENETICA - COMPARTIMENTUL STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ȘI PRELUCRARE DE IMAGINI - BIROU CONSILIERI - DIRECTOR TEHNIC - DEPARTAMENTUL ELABORARE, EXPERIMENTARE ȘI REALIZARE PRODUSE - DEPARTAMENTUL SOCIOBIOLOGIE, MANAGEMENT, MARKETING - DEPARTAMENTUL INFORMAȚIONAL - LABORATORUL TESTARE, CONTROL ȘI AVIZARE PRODUSE - COMPARTIMENTUL TEHNIC - CONTABIL-ȘEF - SERVICIUL ECONOMIC-ADMINISTRATIV - DIRECTOR FILIALA - INSTITUTUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE CLUJ-NAPOCA - DIRECTOR
HOTĂRÎRE Nr. 1.317 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116432_a_117761]
-
în conformitate cu programa școlară a disciplinei biologie din anii 1997-2002. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - manualele claselor a IX-a și a X-a a. Manualul de biologie de clasa a IX- a 1. Materia vie. . Studiul celulei vegetale . Structura și ultrastructura celulei - fără structura celulei vegetale la microscopul optic. . Diviziunea celulară - generalități Diviziunea amitotica Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica. . Histogeneza Organogeneza - fără legile organogenezei. Rădăcina - fără structura secundară a rădăcinii la dicotiledonate. Tulpina. - fără structura secundară a tulpinii. Frunză 2
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ritm circadian de secreție a aldosteronului, dar nu răspunde la angiotensina II. w Hiperplazia bilaterală sau idiopatică (IHA idiopathic hyperaldosteronism) se întâlnește în aproximativ 30% din cazuri; hiperplazie bilaterală și focală a glomerularei, frecvent asociată cu noduli corticali a căror ultrastructură se apropie de cea a fasciculatei; patogenie neclară se presupune existența unui factor stimulator circulant (derivat de POMC sau alt factor hipofizar) sau o hipersensibilitate a zonei glomerulare la concentrații normale de angiotensină II (creșterea receptivității). Această hipersensibilitate a secreției
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
se utilizează această manoperă medicală (87). Translocația bacteriană rămâne mecanismul cheie în producerea peritonitei bacteriene spontane în condițiile de imunitate precară. Sunt mai mulți factori care concură la infecția bacteriană intraabdominală: motilitatea gastrointestinală scăzută, modificarea florei intestinale normale, modificările în ultrastructura tractului gastrointestinal, scăderea imunității locale și sistemice ce favorizează ca microorganismele și endotoxinele să aibă cale liberă din lumenul intestinal prin mucoasă spre nodulii limfatici mezenterici (37, 138). Mecanismele translocației urmează următorii pași: - Colonizarea exagerată a bacteriilor în intestinul subțire
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
trebuie tratate rapid (repaus, compresii reci, gheață, ridicarea zonei lezate). Acestea trebuie diferențiate de durerea musculară cu debut tardiv după exercițiu, ce nu necesită tratament și reprezintă un răspuns normal la inițierea sau creșterea intensității antrenamentului, având drept cauză alterarea ultrastructurii musculare în timpul efortului cu răspuns inflamator secundar (35). Efectele cardiovasculare ale APR: constituie principalul motiv de îngrijorare al multor clinicieni. Pe toată durata exercițiilor fizice au fost evidențiate modificări pulsatile ale TA, valoarea pulsațiilor fiind proporțională cu intensitatea efortului fizic
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
poate orienta diagnosticul spre mucoviscidoză (deficite în secrețiile tuturor glandelor exocrine). măsurarea valorilor IgA și IgE în secrețiile de la nivelul căilor aeriene este oportună în suspiciunea de bronșiectazii difuze. biopsia de mucoasă nazală, cu examinare în microscopie electronică permite aprecierea ultrastructurii ciliare, orientînd diagnosticul în anomaliile cililor vibratili. Sumarizînd diagnosticul, putem vorbi despre dilatații bronhice primitive și secundare. Cele primitive se numesc și difuze și nu totdeauna au o etiologie cunoscută, fiind legate de obicei de o cauză generală, în timp ce dilatațiile
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Ancorarea pe membrana bazală se face prin aceleași integrine, ca și în tubul distal (fig. 2.4 e). Funcțional, tubul colector este sub controlul ADH, care permeabilizează celulele în vederea difuzării apei în interstițiul hiperosmotic. Membrana bazală a sistemului tubular are ultrastructura caracteristică membranelor bazale (lamina lucida, lamina densa, lamina fibroreticularis); conține colagen de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan. Grosimea ei variază în raport cu localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este evaluat drept pierderea parenchimului renal, cu elemente de atrofie ischemică, chiștii fiind delimitați de un perete fibros. Colorații speciale relevă îngroșarea membranei bazale delimitante a chiștilor și expansiunea masivă a matricei extracelulare (MEC), care determină o fibroză importantă. C) ULTRASTRUCTURA ȘI BIOLOGIA MOLECULARĂ îN ADPKD Cele trei tipuri de modificări cu substrat și reflectivitate morfologică ce orientează descifrarea mecanismelor patogenice ale bolii pot fi sistematizate astfel: 1. anomalii de sinteză a MEC din pereții chiștilor și din zona perichistică, urmate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în zona de creștere. -la toate speciile de drojdii, mananul și glucanul sunt strâns legate la proteine, formând complexe glicoproteice ; proteinele ocupă o poziție intercalară și au rol de solidarizare a celor două polizaharide majore parietale. 1.1.1.4. Ultrastructura peretelui celular Peretele celular are o grosime cuprinsă între 150-250 nm, iar în imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor apare mai adesea bi- sau tristratificat, mai rar multistratificat. Segregarea spațială a principalelor componente chimice parietale (mananproteinele spre exterior și glucanul spre interior
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
materiale ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]