198 matches
-
domeniul de reprezentare nu e bine ales, sau... Asta nu e nicidecum vina calculatorului ci propriul nostru blocaj. Capacitatea noastră de a face lucruri importante a fost amputată de abundența informației, de Superficial. Marea învinsă este Cultura. Nu numai cea umanistă, ci și cea științifică și tehnică. Matematica, care a născut calculatorul, e batjocorită de propria ei progenitură. Acesta este însă doar aspectul care se vede. Pe un plan mai subtil - accesibil însă tuturor, cel puțin datorită filmelor SF - se produce
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
relațiile sociale și de cuplu sunt viciate până la otrăvire. Istoria cotidiană postbelică trăită de majoritatea oamenilor aici este, în paginile de tensiune reală a prozei Gabrielei Adameșteanu pe care nu o interesează evenimente mari, istorice, simbolistici morale, parabole politice, filozofii umaniste etc., ci realitatea exactă a reverberațiilor acelei lumi în gândurile, gesturile și sentimentele palpabilului om comun. De aici tot dramatismul latent din povestiri, căci mișcările interioare și comportamentul cotidian al personajelor sunt incoerente și mecanice, nu țin de o rațiune
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
un mister, de vreme ce ambele au același program școlar. Poate în acea oră de curriculum la decizia școlii, față de restul de 31 bătute în cuie (în mod excepțional, nu se știe exact de ce, scorul se schimbă, pentru clasa a IX-a umanistă, în 30 la 2!). Și pentru că tot a venit vorba, iată că și noile planuri-cadru („cadru” a ce?), aglomerate cu ore pînă la refuz, promovează aceeași subtilă filozofie educațională, potrivit căreia misiunea de căpătîi a școlii e de a-i
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
știe numai studentului. El trebuie să publice cărți - uneori se poate să-i și placă treaba asta -, să participe cu produse intelectuale la simpozioane, colocvii, congrese, reuniuni științifice unde să-și manifeste în mod umanist interesele (poate și ele tot umaniste). Statutul auctorial al profesorului universitar mi se pare, într-adevăr ambiguu. De ce? Pentru că textele sale nu sînt produse ale unor stări intempestive sau ale unui proiect permanent desfășurat de o vitalitate creatoare conjugată cu o cultură asimilată, ci rezultate ale
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
italiană, latină și română, documentele beneficiază acum de o ediție critică judicioasa, presupunând nu numai necesare traduceri, ci și portrete biografice, informații suplimentare și elucidări. 8. Începând cu 1999, la inițiativa istoricului Ion Bulei, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanista de la Veneția, fondat de N. Iorga, tipărește două publicații proprii: Annuario și Quaderni. Recentul număr din Annuario, purtând girul spiritual și intelectual al istoricului Ioan-Aurel Pop, directorul Institutului, se constituie într-un veritabil compendiu al relațiilor culturale româno-italiene, pe următoarele
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Humanist, The Guardian și New Statesman și va vorbi la București despre căsătoriile între persoane de același sex. Vor mai lua cuvântul Sonja Eggerickx, președinta International Humanist and Ethical Union și Pierre Galand, președintele European Humanist Federation. Aceste două organizații umaniste internaționale își vor desfășura Adunările Generale anuale la București, pentru prima dată într-o țară fost comunistă. Conferința de sâmbătă, 25 mai, de la Palatul Parlamentului, va fi moderată de către președintele Asociației Umaniste Române, Cezar Maroti. Biletele pot fi achiziționate online
A.U. R. solicită schimbarea legii învăţământului [Corola-blog/BlogPost/93977_a_95269]
-
tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
echilibrul dintre aspectele teoretice și practice ale pregătirii în arhitectură și garantează dobândirea: aptitudinii de a concepe construcții arhitecturale, îndeplinind cerințele estetice și pe cele tehnice; cunoașterii adecvate a istoriei și a teoriilor arhitecturii, precum și a artelor, tehnologiilor și științelor umaniste conexe; cunoașterii artelor frumoase; cunoașterii adecvate în domeniul urbanismului, al planificării și al tehnicilor de planificare; cunoașterii metodelor de cercetare și de elaborare a proiectelor de construcții, cunoașterii aspectelor de concepție structurală; cunoașterii adecvate a aspectelor fizice și a tehnologiilor
Agenda2004-5-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282019_a_283348]
-
echilibrul dintre aspectele teoretice și practice ale pregătirii în arhitectură și garantează dobândirea: aptitudinii de a concepe construcții arhitecturale, îndeplinind cerințele estetice și pe cele tehnice; cunoașterii adecvate a istoriei și a teoriilor arhitecturii, precum și a artelor, tehnologiilor și științelor umaniste conexe; cunoașterii artelor frumoase; cunoașterii adecvate în domeniul urbanismului, al planificării și al tehnicilor de planificare; cunoașterii metodelor de cercetare și de elaborare a proiectelor de construcții, cunoașterii aspectelor de concepție structurală; cunoașterii adecvate a aspectelor fizice și a tehnologiilor
Agenda2004-5-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282019_a_283348]
-
noi, (dar nu și aiurea?), formată de publicațiile de cultură. Dl. M. Flonta atrage atenția că "problematică este în acest caz nu poziția reticența față de cealaltă lume, lumea științei, ci imaginea despre această lume a multor personalități reprezentative pentru cultura umanista". De unde neglijarea sau chiar repudierea instrucției științifice, exclusiv legată de practică. E socotit incult cel ce nu i-a citit pe mării scriitori ai lumii (inclusiv ai noștri), pe cînd cel ignorant total în ale științei e considerat că îi
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
a profesorilor. Unele dintre observațiile sale, nu puține, pot interesa și învățământul actual. Întrebându-se în ce limbă facem instrucțiunea copiilor noștri, Septimiu Albini este de acord cu studiul unor limbi de cultură și civilizație pentru lărgirea orizontului de pregătire umanista; dar, ca și Eminescu mai tarziu, Septimiu Albini arată că scopul principal al școlii primare și liceale nu este dobândirea de multe cunoștințe ci educația: "Școlile noastre românești pentru noi sunt o necesitate națională. Să le păzim cu scumpătate, să
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
științifică", mergand pe firul receptării ei, al carierei pe care au făcut-o unele dintre conceptele propuse de Kuhn an acest volum, ori al influenței avute de teoria să asupra dezvoltării unor discipline din panoplia științifică dar și din cea umanista. Dar așa, cu riscul de a simplifica prea mult, ambițiile mele șanț mult mai modeste: să citim această carte că pe un manual de ăntrebuintare al zaverei timpurilor noastre, ori că pe un tratat de conduită, nu an sensul prescriptiv
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
pînă chiar în momentul în care vechiul regim avea să se prăbușească. De altfel, în primele echipe de înlocuire a puterii înlăturate s-au aflat, si la nivel național, si la nivel local, numeroși reprezentanți ai elitei intelectuale de formație umanista, cunoscuți, aureolați de un mare prestigiu public, în acele momente o forță redutabila - singura lor forță. Șansă transformării autonomiei în independența a fost însă ratată. Eliberarea de comunism a avut un efect neașteptat: elitele intelectuale au devenit partizane, libertatea de
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
mai deslusindu-se în amurgul lăsat... Mai exista două-trei femei de pe vremea aceea care, văzîndu-mă, rar de tot, mă strigă așa... Atunci tresar, ca de-o confuzie. v Caietul albastru are la bază limba, cultura germană - în comentarii -, plus latină umanista a Romei celei mici de la Blaj, tipică transilvănenilor. Măcar din unghiul ascuțit al culturii, avem în fața încă un argument din argumentele temeinice ale românilor de dincolo de munți uniți cu Romă. Români prigoniți că în războaiele religioase, făcuți, cu oroare, papistași
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
mai binelui. - Am putea spune ca propuneți, prin cartea Dv., o nouă interogație privind statutul intelectualului de azi? - Nu, nu vorbesc prea mult despre acest subiect, - am vorbit mai mult despre el în Omul dezrădăcinat. Mi se pare ca gîndirea umanista este, oarecum, marea gîndire europeană, marele curent al gîndirii europene din timpurile moderne, - numai că aceasta gîndire și-a pierdut într-o oarecare măsură savoarea, s-a banalizat, a devenit un fel de bun simț, de bune sentimente difuzate săptămînal
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
acest din urmă aspect, să spun și că (onoare excepțiilor!) referința literară nu mai joacă aproape nici un rol în discursul politic sau în comentariul jurnalistic. Formația multora dintre oamenii noștri politici sau dintre gazetari nu mai pare a fi preponderent umanistă și, în orice caz, nu mai este literară. Limbajul la modă indică o anume creștere a absolvenților de politologie, sociologie, științe economice și ale comunicării. Dacă politehnicienii abundă, atît în presă, cît și în demnitățile publice, literații sînt rara avis
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
Hillis Miller ne îndeamnă să începem cu începutul: la jumatatea secolului al XX- lea, studentului (de cele mai multe ori bărbat) care se pregătea să devină critic literar, istoric literar sau pur și simplu profesor de literatură i se oferea o educatie umanista în spiritul lui Matthew Arnold. Adică o educatie întemeiata pe valorile clasicismului, nutrita la "marile opere" ale omenirii, Platon, Shakespeare, Robert Browning și James Joyce. Literatura universală era necesarmente o literatura tradusă, chiar dacă unele universități încurajau studiul limbilor străine, mai
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
acționând prin diverse niveluri, explicite și implicite), sau a unei perspective sociale, de interacțiune și comunicaționale, inclusiv dialogal (dar, de asemenea, just înțelese), se va impune obligatoriu, pe scară largă, necesitatea colaborării multidisciplinare și, în cadrul ei, a unei viziuni dominant umaniste în domeniul tehnicii și, în definitiv, al științei relative la C. 1 Rezumat al unui studiu mai amplu, care se va publica ulterior. 2 Cf. o sumară bibliografie citată aci: J. Anis, Texte et ordinateur, Paris-Bruxelles, De Boeck-Université de Paris
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
La toate specializările condițiile de admitere sunt următoarele: a) Interviu notat cu Admis/Respins b) Notă finală calculată ca medie ponderată între: - media tuturor mediilor generale din cei 4(5) ani de liceu, pondere 60% - media disciplinelor de științe sociale - umaniste din toți anii de liceu (Sociologie, Psihologie, Pedagogie, Filosofie, Logică), pondere 30% - media de bacalaureat, pondere 10% Facultatea de Litere, Istorie și Teologie Bd. V. Pârvan 4 Tel. 0256/194 002 - Limba și literatura română - o limbă și literatură străină
Agenda2003-7-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280691_a_282020]
-
Alexandria pe 5 ianuarie 1932, Umberto Eco a fost un semiotician, filosof și scriitor prolific. În 1988 a fondat Departamentul de Comunicare de la Universitatea din Sân Marino. Din 2008 a fost profesor emerit și președinte al Școlii Superioare de Stiinte Umaniste de la Universitatea din Bologna. Din 2010 a fost membru al Accademia dei Lincei, pentru clasa de Stiinte morale, istorice și filosofice. De asemenea, de-a lungul timpului a predat și la Oxford, Harvard, Columbia și University of Indiană. Umberto Eco
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
Constanda Alexandra Deputatul PSD Andrei-Valentin Sava a depus, la 11 septembrie, în Parlament o cerere prin care cere scutirea de impozit a preoților. În replică la această inițiativă Asociația Secular Umanista din România spune că este vorba despre " o măsură scandaloasa, cu iz electoral". Unul dintre motivele invocate de inițiatorul acestui proiect este faptul că prin neimpozitarea salariilor preoților se arătă "o recunoaștere a contribuției cultelor la viață societății românești". "Scutirea
Deputat PSD: Salariile preoților să fie neimpozabile. Vezi reacția unui ONG by Constanda Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/81050_a_82375]
-
poate atinge patru niveluri: a. nivelul prieteniei: b. nivelul întâlnirii; c. nivelul altruist; d. nivelul erotic. Nivelurile cele mai adecvate unei relații terapeutice și de ajutor consideram ca sunt alături de acești autori - nivelul întâlnirii si al altruismului. Respectul reciproc Viziunea umanista (Maslow, Rogers) este cea mai generoasa pentru conturarea contextului filozofico-psihologic în care se poate manifesta consilierea. Situarea consilierului într-o poziție de superioritate sau inferioritate față de consiliat denaturează relația și afectează principiul respectului reciproc. Principiul adevărului personal „Adevărul personal” este
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
Profesorul Harald Welzer, de la Institutul pentru Știinte Umaniste din Essen, a scris, pentru 1. Gândiți cu propriul cap 2. Dați in sfârșit crezare sentimentului că totul în jurul dumneavoastră este un teatru de iluzioniști. Cortina simulează stabilitatea, piesa de teatru este însă o farsă: unul după altul se succed
Frankfurter Allgemeine: Cum poţi să salvezi lumea, în 10 paşi uşor de aplicat () [Corola-journal/Journalistic/60107_a_61432]
-
și prin copiere de foldere. Numai că nautiștii nu sunt umaniști, iar cultura de monitor nu are virtuțile culturii de carte. O inteligență din a cărei condiție de formare lipsește fermentul livresc nu doar că încetează de a mai fi umanistă, dar nici măcar intelectuală nu mai e. Cine a stat cu nasul în cărți simte altfel decît cel care judecă lumea cu ochii lipiți de monitor. Cauza acestei rupturi ține de regulile de care ascultă geneza unei sensibilități: fără cultivarea unei
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]