177 matches
-
A.K. asocia acum această caracterizare cu o răceală de gheață, nimic nu scăpa controlului, de sus privirea impunea armonie și seninătate. Asupra coborârii spre concret, spre vulg, A.K. o califica: ,Olimpysche Herablassung" (condescedență olimpiană). În ontrast, el invoca umanitarismul lui Dostoievski, compasiunea pentru sărmani și obidiți, apelul la altruism. Nu neg că la autorul Casei Buddenbrook prevalează o artă a măsurii, că el nu lasă hățurile din mână, că tot ce povestește e scăldat în ironie. Dar ideea că
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
cornul pentru elevi vor putea fi privite ca un gest normal, și nu unul de jegoasă propagandă a unei puteri impotente. Ca și cum paharul (cu pelin, nu cu lapte) n-ar fi plin, Iliescu se dedă la un alt gen de �umanitarisme". Dacă Năstase e o mamă universală, Iliescu e tatăl celor care, în decembrie 1989, au tras fără milă în copii. De ce n-o fi Ion Iliescu �umanitar" când vine vorba de oamenii cinstiți, și nu de asasini? Era chiar urgența-urgențelor
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
despotism bovaric, o înclinație bonapartistă, pe dos, introdusă în republica literelor, o nevoie de a șoca cititorul. Că sadismul descrierilor sale macabre, "afectarea cinică" a relatărilor, însoțită de "penibile dulcegării și sentimentalisme" ar proba un dezechilibru, defulat în scris. E umanitarismul împins până la utopic, tipic epocii. "Aiurea!" ar face azi Malaparte, dacă ar fi rămas lucid... În ciuda atâtor scăderi, avem de a face cu un scriitor de anvergură ce și-a lăsat pe obrazul veacului iscălitura energică. Dar ce interesant, la
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
totalitare care s-au constituit în flagelul secolului XX, spune Finkielkraut, omenirea trebuie să tindă spre mai mult decît o morală strict umanitară. Mai mult ca oricînd, evenimentele din ultimii ani, precum cele din Bosnia, Rwanda etc., au dovedit că umanitarismul are nevoie de sînge și mediatizare: învățînd din rătăcirile lor mai vechi și mai noi, adepții lui nu mai vor să se angajeze decît în cunoștință de cauză, așteaptă deci ca situația să fie clară, catastrofa sigură iar victimele suficient
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
ani, citind traducerea lui din Svejk.) Perplexitatea pe care mi-o provoacă autoritățile noastre îmi omoară cheful de rîs. Căci semnalul pe care vor să-l dea majoritatea măsurilor enunțate mai devreme ar fi, în esența lui, unul pozitiv: "Ordine, umanitarism și anticorupție!" Dar amendînd țigani care n-au după ce bea apa, face ordine poliția în București? Cu Tartagă jr. și-au găsit judecătorii din Brașov să facă pe miloșii? Ce e în capul lui Băsescu vrînd să-i învețe pe
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
pentu a întârzia/ și îndulci vacarmul de fond, pentru a păcăli ochiul/ ostenit asupra unui peisaj toxic./ Ca pentru a înveli în literă îngerească realitatea/ cu practicile ei haotice" (Literă îngerească). Iar oglinda, instrument narcisiac, egolatru, devine bună conducătoare de umanitarism: Un motiv să te admir zburând ca un înger/ nu ca un vierme târându-te tu, semenul meu,/ oglinda mea cu care venind în atingere vreodată,/ să mă recunosc și să nu mă detest" (Ochii de fluture). Contactul celor două
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
Henric IV: "Paris vaut bien une messe"; Renașterea; Savonarola, Papii... Un dezastru, un uragan peste toate astea. Sunt solidar cu agonia lumii europene. E în mine însumi. Nu-i nimic de făcut. Și atîtea revoluții pentru un mai bun destin. "Umanitarismul" care ne părea mediocru și acum, în luminile crepusculare actuale, se arată a fi fost ridicul și sublim; utopie și sublim. Totul, totul de prisos. Brațele recad. Omul îngenunchează. Cerul se-ntunecă. Omul coboară în noapte. Păcălit. De ce au fost
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
cărora țese prețioase considerațiuni demne de un mai înalt pretext. E o latură particulară a demersului său, o "slăbiciune", poate, din punctul de vedere al instanței critice, însă totodată un factor de arondare a personalității clădite pe generozitate transfiguratoare, pe umanitarismul creștin care a calificat-o la cotele unei superioare identificări. Aidoma marilor fantaști, N. Steinhardt dăruiește cu magnanimitate, în stînga și în dreapta, diamante: "Filosofia solomonică - ori să-i zicem lirica mult curgătoare? - a lui Horia Bădescu poate fi conspectată - nu
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
o ambianță culturală în care ecourile sensibilității simboliste erau încă puternice. După 1920, pictura lui Tonitza își pierde treptat tăișul protestatar, descoperind în schimb fastul, prospețimea, rafinamentele culorii, infinitele ei posibilități. Cunoaște acum succesul răsunător de critică și de public. Umanitarismul explicit se estompează, se sublimează în vibrație sentimentală, discretă dar stăruitoare. Apar motivele de succes - capetele de copii cu "privirile dureroase, pupilele dilatate, de iscoadă, întoarse înăuntru de spaimă" cum le descria Aurel Broșteanu. De la Balcic îi scrie cunoscutului colecționar
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
cu huliganismul judiciar de stînga. Prin urmare un defensor care a lăsat deoparte criteriul politic în beneficiul criteriului moral, nefăcînd uz de criteriul pecuniar. Un avocat "fără arginți", în schimb în conflict cu ordinea politică, înfruntată cînd de pe poziția unui umanitarism pe care-l socotea de stînga, ce n-a întîrziat a-l dezamăgi, cînd de pe cea a umanitarismului ca atare ce nu-și mai găsea loc în contextul anomaliei comuniste. Dacă fața publică a lui Pandrea era cea de pledant
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
moral, nefăcînd uz de criteriul pecuniar. Un avocat "fără arginți", în schimb în conflict cu ordinea politică, înfruntată cînd de pe poziția unui umanitarism pe care-l socotea de stînga, ce n-a întîrziat a-l dezamăgi, cînd de pe cea a umanitarismului ca atare ce nu-și mai găsea loc în contextul anomaliei comuniste. Dacă fața publică a lui Pandrea era cea de pledant, fața sa intimă era cea de moralist, a unui moralist care a mînuit condeiul memorialistului, martor al cumplitelor
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
lege comunitară în apărarea proscrișilor nu se dovedi suficient de puternică pentru a stopa tăvălugul urii italienilor față de români și a da o undă de speranță celor brusc dezeuropenizați. Totuși, Uniunea Europeană, prin eminențele sale cenușii, sesiză adevărata față a problemei: umanitarismul și deschiderea ei riscau să intre în colaps dacă asemenea acte care contraveneau încurajatoarelor și oarecum utopicelor ei legi continuau să prolifereze. Dacă întâmplări precum cea de la Roma, cu români sau alți expați, aveau să se repete, o ură imensă
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
și crimă, reprezentantul acestui soi de idealism sfîrșise cu un glonte În burtă. Rowe era de altfel convins că pentru doctorul Forester nici nu fusese nevoie de șantaj. Dușmanii apelaseră doar la virtuțile lui, la orgoliul lui de intelectual, la umanitarismul lui abstract. Or, nimeni nu poate iubi „umanitatea“; pot fi iubiți doar oamenii. Nimic! Nimic! se căina domnul Prentice, plimbîndu-se de colo pînă colo prin Încăpere, cu picioarele-i subțiri și țepene. Apropiindu-se de o fereastră, dădu la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de la apariția lor pe pământ și până astăzi, și nu s-au schimbat numai formele exterioare ale vieții lor, ci și fondul lor sufletesc”, adăugând că „trebuie să ne ferim, nu numai de un pacifism primejdios, ci și de un umanitarism prefăcut. Să nu ne încredem în narcoticele morale, menite să abată atenția naivilor de la groaznicele realități ce se pregătesc.” Despre această omenire „asaltată de atâtea griji și de atâtea temeri”, același autor scria: „Nimic nu caracterizează, poate, mai bine vremurile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
arhimandritul printre adepții incinerării în epocă, scrisoarea sa de răspuns la acordarea de către Societatea cremaționistă "Oganj" din Belgrad a calității de membru de onoare cuprinde din nou trimiteri explicite la crezul său. Astfel, Șerboianu considera că cremațiunea răspundea ideii unui umanitarism universal, ajutând la ideea de înfrățire a popoarelor în fața morții. Prin urmare, el mărturisea că: Nu mi-am făcut decât o datorie de conștiință, cunoscând că numai clerul a fost acela, care mai mult din spirit de opoziție decât dintr-
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ne descuraja: diamantul nu-și pierde strălucirea nici chiar în noroi. Prețuiesc nespus de mult străduința vechii dvs. reviste "Oganj" a cărei propagandă a adus și aduce o considerabilă contribuție ideii internaționale de cremațiune și deschide un vast orizont spre umanitarism și spre ideea de înfrățire a popoarelor, cel puțin în fața morții. Vă aduc omagiul meu de profundă recunoștință pentru toată munca ce depuneți în triumful ideii de cremațiune umană și vă rog a transmite tuturor domnilor membri ai Soc. "Oganj
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
într-o primă etapă, iar eroii benzilor desenate, Doc. Justice, Fan-fan la Tulipe, Robinsonii Terei, Taranis etc. mi-au fost prieteni până târziu. Nu înțelegeam nimic din tiermondismul strecurat printre picături în revistă, nici ideologia de stânga convertită într-un umanitarism sans frontières care colora o parte dintre personajele mele dragi. Rahan, fiul lui Craô, era unul dintre ei, de aceea apariția în limba română a benzilor desenate cu Rahan mi-a trezit o puternică nostalgie. Ciudat, ceea ce mi-a lipsit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6253_a_7578]
-
să se ducă naibii, scriu un articol, nu o poveste. Ați spus cîndva că „activismul e un stil de viață”. Asta nu include și scrisul dv.? Nu, scrisul meu nu reprezintă un activism politic, ci unul umanist. Dar umanismul sau umanitarismul nu sînt, la rîndul lor, politice? Sînt mai degrabă meta-politice. Personajele mele au idei politice, e adevărat, și discută despre ele, iar romanele sînt plasate într-un spațiu și un timp marcate politic. Dar romanele mele nu țin partea nimănui
Amos Oz: „Scrisul meu nu reprezintă un activism politic, ci unul umanist“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4864_a_6189]
-
din Franța și nu numai, pot fi citite în ultimul număr pe 2013 al revistei „Le Point”. Alain Finkielkraut afirmă într-un scurt interviu că școala generală nu trebuie să confunde umanismul, ca perspectivă filosofică asupra caracterului formării tinerilor, cu umanitarismul, doctrină socialistă care predică egalitarismul. Singura egalitate permisă este aceea de șansă. Orice altă formă de a-i pune pe elevi pe picior de egalitate condamnă școala la ineficacitate pedagogică. Profesorul nu mai este un maestru, ci un asistent social
Școala trebuie să fie umanistă, nu umanitară () [Corola-journal/Journalistic/2910_a_4235]
-
față de ideile lui Marian Papahagi, care vorbește despre angajarea ființei în propria întemeiere, nu poți să nu observi căldura cu care scrie despre vidul ca sens din textele lui Livius Ciocârlie. Peste toate, așadar, aceeași conștiință a democrației culturii și umanitarismul celui care crede în valoarea spiritului. Altfel, observații de mare finețe, despre scriitori extrem de diferiți, fragmente cu adevărat memorabile, care nu împiedică invocarea cu generozitate a opiniilor unor confrați, de la Radu G. Țeposu la Al. Cistelecan sau Ion Bogdan Lefter
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
un mare grup de scriitori la deschiderea teatrului românesc din Odessa, cum singură ține să menționeze. Fără îndoială că era o democrată, o antifascistă, ,fără să știe atunci că antifascismul nu duce sau nu ducea neapărat spre comunism". Condusă de umanitarismul tatălui său, dacă nu din patriotism, în timpul războiului, a lucrat ca infirmieră la spitalul de răniți, instalat în fostul ei liceu, Școala Centrală. Faptul că îi îngrijea pe acei nefericiți, trecând uneori prin momente dramatice, i se va reproșa mai
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
din 1992-1996 de la Editura Eminescu. O primă parte, Pentru o spiritualitate filosofică, reunește patru secvențe: filosofie sistematică, filosofie universală, filosofie românească și profilul Nae Ionescu. Partea a doua, Către ființa spiritualității românești, grupează studii și însemnări despre tânăra generație, despre umanitarism, civilizație sau omenie, despre intelectualul român, despre omul și lumea românească, astfel încât volumul I de Opere se încheie cu eseul filosofic Dimensiunea românească a existenței. Volumul II cuprinde secțiunile Chipuri spirituale (străine și românești, o serie de portrete), Prolegomene sociologice
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
un mare grup de scriitori la deschiderea teatrului românesc din Odessa, cum singură ține să menționeze. Fără îndoială că era o democrată, o antifascistă, "fără să știe atunci că antifascismul nu duce sau nu ducea neapărat spre comunism". Condusă de umanitarismul tatălui său, dacă nu din patriotism, în timpul războiului, a lucrat ca infirmieră la spitalul de răniți, instalat în fostul ei liceu, Școala Centrală. Faptul că îi îngrijea pe acei nefericiți, trecând uneori prin momente dramatice, i se va reproșa mai
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
pare firesc, deci, să învețe și din „Viitorul Testament” (Deoumanist) pe care cu trudă, dar cu deosebită generozitate ni-l pune la dispoziție, autorul.” (colonel în rezervă D-tru Mardare, Călărași) „Este de remarcat faptul că ideea acestei noi morale, îngemănarea umanitarismului cu Dumnezeu a apărut în acest colț de țară, pe meleagurile românești (...) Deoumanismul întruchipează ideea Revoluției Mondiale a Conștiințelor, a spiritului omenesc, spre împlinirea noii societăți deoumaniste: STATUL CIVIC AL LEGII! ESTE NEVOIE DE ACEASTĂ CALE! (Gheorghe Gârlea, G-ral. bg
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
sens al cuvântului, să nu comitem fapte reprobabile, astfel încât, oricând, să fim mândri de noi. Profesorii ne-au insuflat, de asemenea, dragostea pentru artă, literatură și muzică. Ne-au trezit interesul pentru cultură, pentru frumos, ne-au educat în spiritual umanitarismului. Poate că, tocmai de aceea-mi amintesc, cu mult drag, figurile lor luminoase, decente și exigente. Mă gândesc adeseori că poate tocmai acea seriozitate și exigență, punctată deseori de recompense constând în note și aprecieri meritorii, vizite la muzee, excursii
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]