462 matches
-
no such thing as human rights!” (Drepturile omului? Nu există așa ceva!). Experiența arată că, Într-adevăr, administrațiile americane nu se jenaseră să colaboreze cu regimuri dictatoriale, dacă interesele geopolitice o cereau... Incapabil să anticipeze sau să observe, o dată faptul petrecut, „umanizarea” Uniunii Sovietice și, astfel, căderea În derizoriu a independenței sale afișate zgomotos, Ceaușescu speră ca lipsa oricărei concesii din partea lui să nu Înrăutățească relațiile cu Statele Unite. Dar, așa cum nu are o simpatie deosebită pentru drepturile omului, realismul politic nu promovează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
umaniste este legată indisolubil de litterae, mijloc prin care omul se descoperă pe sine, își dezvoltă toate facultățile și dobândește toate virtuțile.” Literele și definiția omului complet se confundă. Literatura este expresia totală a aspirațiilor omului, simbol al spiritualității și umanizării integrale. La această demnitate literatura nu mai fusese ridicată și nici nu o va mai atinge până în ziua de azi. Renașterea și umanismul rămân perioada sa de mare vitalitate și glorie. Apoi, treptat, ideea se clasicizează și se academizează. Epoca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
epoci, factorul determinant. Este perioada de înflorire a academiilor. Întreaga cultură occidentală definește literatura ca totalitate a literelor, în ambele sensuri: totalitatea cunoștințelor și totalitatea scrierilor. Idealul continuă să fie enciclopedia. Nu lipsesc finalitățile etico psihologice: civilizarea și mai ales umanizarea ființei. Un real progres îl reprezintă tendința de specificizare și valorizare a literaturii pe linia opere, scrieri, autori. Literele simt în această perioadă nevoia unor determinări mult mai precise în funcție de timp și loc, de condițiile istorice de dezvoltare și manifestare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a fi cultivat”. Literatura semnifică întreg domeniul cultural al literelor. A cultiva literele face parte din programul iluminist. „Cultura literelor” este frecvent menționată și elogiată de J.J. Rousseau, Diderot și alții. Sensul general, larg, de dezvoltare, formare, „educare în sensul umanizării și moralizării” îl regăsim și în spațiul german. În secolul al XVIII-lea are loc o schimbare și sub aspectul scientizării culturii, ceea ce introduce o nuanță nouă prin dezvoltarea vocabularului științific Literatura constituie fie o parte a științelor, fie unul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
unei varietăți de tipuri și caractere, dintre care fiecare este o verigă în lanțul complicat al relațiilor sociale. Marin Preda a găsit calea justă de a învinge nivelarea caracterelor, schematismul personajelor, nu în invenția de conflicte artificiale sau în falsa umanizare, ci în tipizarea în fiecare personaj a unei laturi, a unui fenomen al realității, fermitatea revoluționară (Anghel) sau impulsivitatea și lipsa de vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii sărace pentru colectivizare (Ilie Barbu) sau ezitarea și neîncrederea celor care suferă de pe urma
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Campus. - Arme care nu sunt arme. În: Viața românească, nr.3, apr. 1952 39. Al. Oprea. - De la necunoașterea vieții la denaturarea ei. Idem. 40. Mihnea Gheorghiu - Un realism cu...mănuși. Idem, nr.5, mai, 1952 41. S. Damian. - Împotriva falsei umanizări a eroilor în literatură. În: Contemporanul, nr.32 (305), 8 aug. 42. Mihai Gafița. - Cunoașterea vieții - chezășia zugrăvirii ei veridice. În: Viața românească, nr.8-9, aug.-sept., 1952 43. N. Tertulian. - O nuvelă remarcabilă. În: Contemporanul, nr.41 (314). 10
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Cristos, afirmând că era rodul primelor comunități creștine în care începuseră să se organizeze și să se definească adevărurile esențiale ale credinței, în așteptarea venirii lui Iisus 143. Papa Pius X a acționat împotriva modernismului pentru a îndepărta pericolul umanizării religiei (lipsind-o de revelație). Din acest motiv, în septembrie 1907 a promulgat enciclica Pascendi dominici gregis, în care explica în ce consta această mișcare (din punctul său de vedere). Cu câteva luni înainte, în iulie, fusese promulgat decretul Lamentabili
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comprehensibile doar pentru cei care cunosc deja subiectul și, prin urmare, aproape inaccesibile nouă; putem doar să intuim că aceste divinități nu trăiesc Într-o lume superioară, speculativă, ci sunt legate Între ele prin relații multiple și pasionante, Înfruntând riscurile umanizării esenței lor. Înainte de toate, ele se reunesc În grupuri: „Sufletele din Buto”, „Sufletele din Heliopolis”, „Sufletele din Hierakonpolis”, „Sufletele din Răsărit” - unde „suflete” Înseamnă „zei”. La aceste grupări generice se mai adaugă una, dincolo de a cărei generalitate putem reconstrui o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o serie de domenii de activitate cum ar fi <footnote Ibidem, p. 40. footnote>: managementul strategic al resurselor umane; oportunitățile egale de angajare; planificarea carierei; comportamentul organizațional; negocierile colective; programul de lucru; disciplina și controlul; evaluarea funcției de resurse umane; umanizarea postului; programele flexibile de lucru. Jean-Marie Peretti, în lucrarea Ressources humaines (1997), evidențiază faptul că, potrivit unei anchete naționale, în concepția MRU funcțiunea de personal presupune următoarele zece aspecte: Am mai avut ocazia (în paragraful 1.3) să prezentăm o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unor simboluri distinctive. 4. Tendința spre provocare: pentru a obține maximum de satisfacție din experimentarea propriei vieți individul Își permite dărâmarea stereotipurilor, sau Își rezervă plăcerea trăirii unei realități sublimate (dezvoltarea domeniului virtual, Încercarea de senzații tari). 5. Tendința de umanizare: dorința de autenticitate și unicitate solicită dezvoltarea empatiei pentru a Înțelege emoțiile și dorințele individului, cu scopul de a-i asigura bunăstarea. Acest ghid al mega-tendințelor furnizează date valoroase pentru dezvoltarea unor strategii de design, inovare, marketing valide și pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se uită și rabdă”. „Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă are ca sursă de inspirație basmul popular, autorul păstrând motivele (călătoria, Încercarea puterii, pețitul, probele), personajele fabuloase, ajutoarele În sprijinul binelui și formulele tipice. Introduce Însă din structura basmului cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia și limbajul personajelor, precum și narațiunea, dialogul la care se adaugă umorul, jovialitatea și erudiția paremiologică. Toate aceste particularități pun În evidență talentul prozatorului ilustrat cu prisosință În „Amintiri din copilărie”. Povestea poate fi socotită un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
noi ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe sociale, prin care educația creează o nouă dimensiune existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]