42 matches
-
unele sunt benigne, dar altele pot fi fatale. (5) Comitetul menționat recunoaște ca alergeni alimentari comuni: laptele de vacă, fructele, leguminoasele (în special arahidele și soia), ouăle, crustaceele, fructele cu coajă lignificată, peștii, legumele (țelină și alte alimente din familia Umbelifere), grâul și alte cereale. (6) Cei mai comuni alergeni alimentari se găsesc într-o gamă largă de alimente prelucrate. (7) Comitetul menționat a constatat, de asemenea, că și aditivii alimentari pot cauza reacții adverse și că evitarea aditivilor alimentari este
jrc6025as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91197_a_91984]
-
anasonul verde, un grăunțe de forma ovala, striat în lungime, de o culoare verde cenușie, cu un miros și un gust aromat, foarte caracteristice. Badianul este anasonul stelat. Coriandrul, chimionul și chimenul sunt semințele aromate ale unor plante din familia umbeliferelor și care sunt folosite mai ales la prepararea lichiorurilor. Mărarul este sămânță plantei cu același nume. Această sămânță are culoarea gri închis (mărarul comun) degajând un miros puternic și plăcut, sau culoarea verde deschis (mărar de uz farmaceutic) degajând un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166450_a_167779]
-
iarbă de gazon, fasole Prometrin Ungaria Floarea soarelui, cartof, morcov, linte, plante medicinale, floarea soarelui Slovacia Hrișcă, căpșun, mărar, linte Letonia Morcov, țelină, pătrunjel, praz, usturoi, ceapă, chimen Cipru Morcov, țelină, mazăre, ceapă, usturoi, pătrunjel, coriandru, praz, linte și ierburi umbelifere Estonia Mazăre, fasole, morcov, țelină de rădăcină, pătrunjel, chimen, praz, ceapă, usturoi Polonia Morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină, mărar, praz, usturoi, ceapă, mazăre, bob, linte, coriandru, chimen, roibă, mentă și alte plante erbacee, gladiole, lalele, trandafiri Lituania Mazăre, fasole, măzăriche, chimen
32004R0835-ro () [Corola-website/Law/292989_a_294318]
-
Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), păduri de molid ("Pices abies"); o vegetație termofila compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Un punct de plecare spre chei este tabăra Vânători din apropierea localității Dobrești. La Dobrești se ajunge pe drumul Târgoviște - Moroeni.
Cheile Orzei () [Corola-website/Science/317288_a_318617]
-
a Republicii Moldova, în extremitatea sudică a raionului. Comuna se află la distanță de 16 km de centrul raional - or. Dondușeni, 174 km de capitala țării - m. Chișinău. Numele satului corespunde termenului botanic - Baraboi (lat. "Chaerophillum bulbosum") - plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu rădăcina în formă de bulbi, care poate fi cultivată și ca plantă alimentară. Se zice că, totuși, denumirea satului este în cinstea lui Gheorghe Zavur, poreclit Baraboiul. La nord, moșia satului se învecinează cu moșiile satelor Frasin, Codreni, Elinovca
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), păduri de molid ("Pices abies"); o vegetatie termofilă compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Stațiune climaterică și turistică importantă, Azuga este situată pe Valea Prahovei, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de debut, "Umbria" (1971), reliefându-se grațios, sub norul purpuriu picurând purificator, nobil și înnobilator, peste câmpia de lumină și în brize mediteraneene, peste nebănuite linii de „forță lirico-magnetică“: "Umbria / provincie a Imperiului / unde n-am fost niciodată / depărtarea mea. / Umbelifere / la marginea drumurilor tale / dâre de spumă / în urma roților / te fac mai ușoară printre / lucruri aeriene: / această prezență a naramzelor / mai îmbietoare ochiului / decât femeia însorită / pe care o mai zărești / la ultimul val de șosea / fierbințeala dulce a miezului
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
Prezintă o generație la 45 ani și iernează ca adulți și larve în diferite vârste în sol. În condițiile țării noastre, adulții apar în lunile mai sau iunie și au o activitate nocturnă. Uneori, apar și ziua pe inflorescențele de umbelifere. Ei se hrănesc cu polenul diferitelor plante din flora spontană și cultivată pentru a ajunge la maturitate sexual. Adulții sunt deosebit de sensibili la uscăciune și la temperature mai mari de 250 C. După împerechere, femelele depun ouăle în straturile superficial
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un dăunător polifag, ce atacă plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee. Atacă preferențial castraveții și pepenii verzi, începând din momentul germinării semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fasole, pătrunjel, sfeclă, castraveți, tutun etc. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele (morcov, pătrunjel etc.), gramineele (ovăzul, secara etc.), orhideele. În funcție de planta gazdă preferată, s-au identificat la acest nematod aproximativ 20 de rase fiziologice, bine distincte între ele. Nematodul atacă țesuturile plantelor. În urma atacului, plantele stagnează în dezvoltare, au tulpina îngroșată
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
40 sunt reprezentați principalii dăunători ai legumelor rădăcinoase, în funcție de organelle atacate (Perju T.). 1. Cărăbușul de mai - Melolontha melolontha L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rădăcinoase, în funcție de organelle atacate (Perju T.). 1. Cărăbușul de mai - Melolontha melolontha L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de mai - Melolontha melolontha L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne hapla Chitw. (mascul); 13. Buha polifagă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne hapla Chitw. (mascul); 13. Buha polifagă - Agrotis sp. (larvă) Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L.
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne hapla Chitw. (mascul); 13. Buha polifagă - Agrotis sp. (larvă) Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L., ordinul Heteroptera, familia Pentatonidae Sin: Graphosoma italieum Mull, Graphosoma nigrolineata L. Graphosoma ochracea Rey., Cimex lineatus L. Răspândire. Este frecventă în Europa, cu excepția zonelor nordice. În țara noastră se întâlnește mai frecvent în sudul țării (Săvescu A
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de zile, ajungând la maturitate pe parcursul lunii august (Săvescu, 1961, 1961; Popov, 1973), când apar noii adulți, formă sub care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă adulții și larvele, care se hrănesc cu sucul cellular din țesuturi. Atacă umbeliferele din flora spontană și de cultură. Este frecventă la morcov, mărar, pătrunjel, păstârnac, țelină. Se localizează pe frunze, inflorescențe, flori și semințe. Datorită atacului se produce depigmentarea țesuturilor, avortarea florilor, șiștăvirea boabelor. În loturile semincere produce pagube de 2 - 8
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
loturile semincere produce pagube de 2 - 8 %. Măsuri de prevenire și combatere. Măsuri preventive: - strângerea resturilor vegetale rămase în camp după recoltare și arderea lor; - arătura adâncă de toamnă pentru introducerea sub brazdă a adulților hibernanți; - prașile repetate pentru distrugerea umbeliferelor din flora spontană. Măsuri curative: Tratamente foliare aplicate la apariția în masă a adulților cu: - Thiodan 35 CE - 0,15 %; - Zolone 35 CE - 0,15 %; - Thionex 35 CE - 0,15 %; - Mavrix 2 Fl. - 0,05 %. Aceste produse sunt selective pentru
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
240 C. Sub 14 - 150 C coloniile de păduchi își reduc activitatea, iar sub 5 - 60 C se retrag pentru iernat. Se înregistrează atacuri frecvente în anii cu primăveri și very timpurii și răcoroase. Atacul se manifestă în culturile de umbelifere de la sfârșitul lunii mai și până la încheierea ciclului de vegetație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă în special morcovul și păstârnacul, înțepând și sugând sucul celular. Provocă gofrarea frunzelor și strângerea lor în buchete compacte. Plantele atacate nu se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Biologie. Iernează în stadiul de larvă în rădăcinile de morcov, pătrunjel, păstârnac etc. Are o generație pe an. În luna mai, larvele se transformă în pupe, iar la începutul lunii iunie apar adulții. Femelele depun ouăle în apropierea rădăcinilor de umbelifere. După perioada de incubație, apar larvele care pătrund în rădăcini, unde rod galerii longitudinale. Ele sunt active până în toamnă, când intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de umbelifere, în care rod
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
apropierea rădăcinilor de umbelifere. După perioada de incubație, apar larvele care pătrund în rădăcini, unde rod galerii longitudinale. Ele sunt active până în toamnă, când intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de umbelifere, în care rod numeroase galerii. Preferă rădăcinile de păstârnac, morcov și pătrunjel. În galeriile făcute de larve se instalează diferite microorganisme (bacterii, ciuperci), care determină putrezirea rădăcinilor. În anii de invazii poate produce pagube de 3040 %. Măsuri de prevenire și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
oligofag ce atacă diferite plante spontane și cultivate din familia Apiaceae. Larvele rod galerii în tulpinile florifere și rădăcinile de morcov. În aceste galerii se dezvoltă diferite microorganisme. Organele atacate putrezesc (fig. 41 c). Măsuri de prevenire și combatere - Distrugerea umbeliferelor spontane pe care se dezvoltă molia morcovului. - Recoltarea la timp și sortarea rădăcinilor înainte de depozitare sau însilozare. - Aplicarea de tratamente chimice la apariția primelor larve din fiecare generație cu produse organofosforice: Carbetox 37 CE- 0,4 %; Nogos 50 EC - 0
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
unui material biologic sănătos, liber de nematozi. - Fertilizarea echilibrată a solului, pentru o dezvoltare mai viguroasă a plantelor și cultivarea de soiuri tolerante la atacul nematodului. - Controlul fitosanitar al culturilor, eliminarea plantelor infestate și distrugerea lor. - Prașile repetate pentru înlăturarea umbeliferelor din flora spontană. - Tratarea solului cu produse nematocide ce au fost menționate la nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne incognita Chitw. CAPITOLUL 8 PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI CIUPERCILOR DIN GENUL PLEUROTUS 8.1. Importanța economică a ciupercilor Pleurotus spp. Ciupercile Pleurotus spp
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
tehnica rotației culturilor este imperios necesară. Asolamentul Asolamentul este termenul care denumește perioada în care o legumă nu mai trebuie cultivată pe parcela unde creștea înainte. Scopul manevrei este de a lăsa solul să se refacă. Legumele: o mare familie! Umbeliferele: feniculul, morcovii, țelina. Cucurbitaceele: castraveții, dovlecii,dovleceii, bostanii, bostăneii, pepenii galbeni. Chenopodiaceele: talpa-gâștii, sfecla roșie, spanacul. Liliaceele: usturoiul, prazul, ceapa. Compozitele: salatele, salsifi. Solanaceele: cartofii, roșiile, ardeii grași. Cruciferele: varza, hreanul, napii. Leguminoasele: fasolea, mazărea. Soiuri de varză (conopida și
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de azot și care își extrag necesarul de la suprafață. Al patrulea an: rădăcinoasele Ultimul an va fi consacrat rădăcinoaselor și legumelor cu bulb, care preferă azotul din profunzime. Cultura verzei epuizează considerabil solul, ceea ce e mai degrabă benefic: liliaceele și umbeliferele își vor extrage cât mai adânc din pământ elementele indispensabile dezvoltării lor. Așadar, la începutul sezonului veți planta morcovi, ridichi, ceapă și hașme. Mai târziu veți putea adăuga praz, sfeclă, andive și fenicul. La sfârșitul sezonului, veți ocupa parcelele lăsate
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]