36 matches
-
im Satzgefuge; ● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformationsubungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Lăute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Lăute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. ● Morphologie: flektierbare und unflektierbare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
im Satzgefuge; - Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; - Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw. 2. Inhalte - Phonetik: Lăute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Lăute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). - Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. - Morphologie: flektierbare und unflektierbare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
im Satzgefuge; ● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensctzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. ● Morphologie: flektierbare und unflektierbare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
im Satzgefuge; ● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfluhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Lăute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Lăute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. ● Morphologie: flektierbare und unflektierbare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
fcge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Ber'fccksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchf'fchrung von Erganzungs'fcbungen, Transformations-'fcbungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und 'fcbertragener Sinn der W'f6rter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbw'f6rter. Lehnw'f6rter. Fremdw'f6rter. Wortfelder, Wortschatz'fcbungen zu allen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Utilizarea cuvântului Jäger (în germană „vânător,-i”; pronunție germană IPA: ['je:gɘ:]; scris cu majusculă; alternativ, în lipsa semnului diacritic umlaut: "Jaeger" și "Jager" (incorect)) a fost extinsă și în domeniul militar în epoca iluminismului în țările germanofone și cele influențate de practica militară germană pentru a descrie un tip de infanterie ușoară. Termenul în sensuri militare este utilizat și în
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
scrie "ss". O altă deosebire față de română, întâlnită în multe dialecte germane actuale, este faptul că litera "r" se pronunță foarte voalat, și uneori nici nu se distinge acustic. Vocalele "a", "o" și "u" se folosesc și în varianta cu umlaut, care este o modificare a pronunției lor. Umlautul se notează în scris cu semnul diacritic numit „tremă”, format din două puncte plasate orizontal deasupra literei: "ä", "ö" și "ü", iar la majuscule: "Ä", "Ö" și "Ü". În loc de vocală cu umlaut
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
în multe dialecte germane actuale, este faptul că litera "r" se pronunță foarte voalat, și uneori nici nu se distinge acustic. Vocalele "a", "o" și "u" se folosesc și în varianta cu umlaut, care este o modificare a pronunției lor. Umlautul se notează în scris cu semnul diacritic numit „tremă”, format din două puncte plasate orizontal deasupra literei: "ä", "ö" și "ü", iar la majuscule: "Ä", "Ö" și "Ü". În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie și: "ae", respectiv "oe
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
umlaut, care este o modificare a pronunției lor. Umlautul se notează în scris cu semnul diacritic numit „tremă”, format din două puncte plasate orizontal deasupra literei: "ä", "ö" și "ü", iar la majuscule: "Ä", "Ö" și "Ü". În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie și: "ae", respectiv "oe" și "ue" (excepție: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca și "ä" respectiv "ö" și "ü". Alte particularități fonetice germane: Dialectele care au trecut prin cea de
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
Maago de Oz () este o formație muzicală aparținând genului muzical rock și folk, originară din orașul Madrid. Sub numele Maago de Oz sau („a” cu umlaut „heavy-metal”), basistul Txus di Fellatio este un experimentat muzician încă din 1987. Începând cu 1989 i-a cooptat și pe „Mohamed” Carlos Prieto (vioară electrică), „Charlie” Carlitos Main (chitară), „Chema” Francisco Gomez dela Serna (chitară), Salva (chitară bass), împreună lansând
Mägo de Oz () [Corola-website/Science/321553_a_322882]
-
o nouă, destul de neobișnuită vocală lungă / ē/ s-a dezvoltat în circumstanțe variate și necunoscute în totalitate. Proto-germanica nu a avut nicio vocală de frontală rotunjită, deși toate limbile germanice în afara goticii și-au adăugat-o ulterior prin procedeul i-umlaut. Proto-germanica și-a dezvoltat un accent puternic pe prima silabă a rădăcinii (deși resturi ale accentului original din limbile PIE sunt vizibile datorită Legii lui Verner). Asta a dus la o distrugere constantă a vocalelor din silabele neaccentuate. În proto-germanică
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
Numele de persoană al interpretului se regăsește și sub formele: Jancsi, Jancy, Jancsy, Iancsi, Yancy sau Yancey. Forma Jancsi este cel mai frecvent diminutiv pentru numele maghiar de botez János - echivalentul lui Nelu.) Numele de familie mai este scris cu umlaut în loc de dublu accent ascuțit - Körössy - sau chiar fără diacritice: Korossy. Primul său profesor a fost pianistul și dirijorul Teodor Cosma, despre care a spus: „"[lui] îi datorez totul, el este pentru mine începutul, iar începutul este totul, restul vine de la
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
circumpoziției): det stora skeppet "nava mare" (unde, skepp [(εp] "navă, vapor, vas" și stor [stu:r] "mare"). La plural, există numeroase desinențe, ca în germană (și în islandeză), și, tot ca în germană, desinențele sînt însoțite uneori de alternanțe fonetice (umlaut). Relațiile cazuale se exprimă analitic, cu ajutorul prepozițiilor, iar flexiunea adjectivală are două aspecte, tare și slabă, ca în daneză și în olandeză, însă cu forme mai puține decît în germană. Diateza pasivă se poate realiza analitic (cu auxiliarul blive), dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau cu auxiliarul blive [bli:ə / bli / ΄bli:və]. În daneză se întîlnesc și celelalte trăsături ale limbilor scandinave (precum lipsa desinențelor personale) sau ale limbilor germanice în general (precum fenomenele umlaut și ablaut). Primele inscripții runice în limba daneză datează din secolul al IX-lea, dar limba literară care se va dezvolta după secolul al XIII-lea, îndeosebi prin textele juridice, este marcată de diferențieri dialectale. În timpul expansiunii vikingilor, daneza a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
simplități. Structura gramaticală se relevă ca fiind puternic flexionară, cu o flexiune nominală foarte bogată la toate clasele morfologice: substantiv, articol, adjectiv, pronume. Exprimarea numărului la substantiv este uneori redundantă, atît prin desinențe, cît și prin alternanțe fonetice în rădăcină (umlaut). Adjectivul cunoaște o declinare tare, una slabă și una medie, prin raportare la alți determinanți ai substantivului, dar este invariabil dacă are funcția de nume predicativ. Limba germană are un sistem foarte bogat de timpuri compuse în cazul flexiunii verbale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceluiași cuvînt (engl. man [män], men [men] "om, bărbat/oameni, bărbați") sau la cuvintele din aceeași familie (germ. sprechen [΄(prexən] "a vorbi", Sprache [΄(praxə] "lim-bă, limbaj", Spruch [(pru:x] "sentință, maximă"). Tot o alternanță vocalică se indică și prin termenul umlaut, dar, de data aceasta, modificarea din rădăcina cuvîn-tului se datorează influenței unei vocale următoare: germ. das Buch [bux] "carte", die Bücher [΄büxər] "cărți"; dan.. stad [stað], städer [΄stä:ð(] "oraș, orașe"). Întrucît vocala modificată se notează în germană și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
următoare: germ. das Buch [bux] "carte", die Bücher [΄büxər] "cărți"; dan.. stad [stað], städer [΄stä:ð(] "oraș, orașe"). Întrucît vocala modificată se notează în germană și în unele limbi nordice (suedeza) prin cea inițială cu două puncte deasupra (tremă), cuvîntul umlaut are și un sens care semnifică aceste două puncte. Acest tip de transformări se înscrie într-un grup mai extins de modificări fonetice denumit metafonie și marchează, în plan sincronic, anumite opoziții morfologice care se pot corela cu alte mijloace
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Acest tip de transformări se înscrie într-un grup mai extins de modificări fonetice denumit metafonie și marchează, în plan sincronic, anumite opoziții morfologice care se pot corela cu alte mijloace flexionare (de obicei cu desinențele, așa cum se întîmplă la umlaut). Metafonia poate avea însă și o perspectivă diacronică, atunci cînd vizează situații precum it. uscio (lat. ostium) și biscia (lat. bestiam), în care s-a produs închiderea vocalei accentuate sub influența lui i următor. Ca atare, în cazul limbilor romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atributive, încît un adjectiv poate ilustra contextual oricare dintre cele trei tipuri. Distribuirea substantivelor la cele trei declinări se realizează în funcție de desinențele de la genitiv singular și de la nominativ plural, unele dintre substantivele de declinare tare cunoscînd la plural și fenomenul umlaut. La verb, repartizarea la conjugarea tare sau slabă are drept criteriu modul în care realizează imperfectul și participiul trecut, verbele tari caracte-rizîndu-se prin ablaut. Pe lîngă aceasta, verbele tari cu vocala radicală a, o sau au cunosc la persoanele a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
criteriu modul în care realizează imperfectul și participiul trecut, verbele tari caracte-rizîndu-se prin ablaut. Pe lîngă aceasta, verbele tari cu vocala radicală a, o sau au cunosc la persoanele a II-a și a III-a indicativ singular prezent și umlautul: ich fahre "eu merg", du fährst, er fährt; ich laufe "eu fug, alerg", du läufst, er läuft. Prin urmare, în vreme ce în gramatica limbii latine și a unor limbi romanice există declinarea întîi, a doua sau a treia la germanici există
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de genul neutru) au la plural aceeași formă ca la singular (lärare lärare [΄lä:rare] "pro-fesor", hus hus [h(s] "casă", barn barn [ba:(] "copil"), altele prin modificarea unor vocale din radical (man män "bărbat"), iar altele însumează desinența cu umlautul (mor52/moder mödrar [mu:r/mu:der mödrar] "mamă", bok böcker [bu:k bök:er] "carte", hand händer "mînă"). Sistemul mijloacelor de marcare a pluralului în limba germană cuprinde elemente asemănătoare, precum desinențele -(e)n (Küche Küchen [΄kyxe ΄kyxən] "bucătărie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-și schimbă forma la plural (Zimmer Zimmer [΄tsimər] "cameră", Messer Messer "cuțit"), altele care marchează pluralul prin ablaut (Mutter Mütter "mamă", Tochter Töchter "fiică", Vater Väter "tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala din radical (umlaut) (Haus Häuser [xaus ΄xeusər] "casă", Mann Männer "om; bărbat", Sohn Söhne [so:n sö:ne] "fiu". Daneza uzează de relativ puține desinențe pentru a marca pluralul, acestea fiind însă deseori însoțite de fenomene ce țin de flexiunea internă, precum dublarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bărbat", Sohn Söhne [so:n sö:ne] "fiu". Daneza uzează de relativ puține desinențe pentru a marca pluralul, acestea fiind însă deseori însoțite de fenomene ce țin de flexiunea internă, precum dublarea unor consoane, reducerea unor consoane duble sau metafonia (umlaut). Ca atare, în cazul desinenței -(e)r, de exemplu, există posibilități de marcare simplă (måned måneder [΄m(nə( ΄m(nə(ər] "lună" (a anului), tr( tr(r "copac"), de marcare cu dublarea consoanei (princip principper [prin΄sip prin΄sipər] "princi-piu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
e)r, de exemplu, există posibilități de marcare simplă (måned måneder [΄m(nə( ΄m(nə(ər] "lună" (a anului), tr( tr(r "copac"), de marcare cu dublarea consoanei (princip principper [prin΄sip prin΄sipər] "princi-piu") și de marcare cu adăugarea umlautului (tand t(nder [tan tänə] "dinte", hånd h(nder [h(n ΄hän(] "mînă", bonde bønder [΄bonə ΄bön(] "țăran"). Foarte diversificată este redarea pluralului cu ajutorul desinenței -e în daneză, care se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
h(n ΄hän(] "mînă", bonde bønder [΄bonə ΄bön(] "țăran"). Foarte diversificată este redarea pluralului cu ajutorul desinenței -e în daneză, care se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză există substantive care formează pluralul cu desinența Ø (år år [(:r] "an", dyr dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]