153 matches
-
restituiri, binecuvântam osteneală autorului și a iubitorilor de biserică, cei care prin scriierile lor sau prin alte fapte bune din artă,sunt adevărați ziditori de suflete .” Astfel s-a nascut pe rând cărți, nenumărate cărți de proza și poezie. Despre uncheșul sau, Arhimandritul Dionisie Udișteanu, care a slujit ultima parte a vieții sale , la Santa Mănăstire Slatina , mai sus de Fălticeni, mănăstire, în cimitirul căreia Preacuviosul părinte, își are somnul de veci. Mircea Motrici, nu dădea sfaturi; nu-i plăcea să
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
până când m-am pomenit strigat la poartă: - Domnu' Sebastian, sunteți acasă? Am alergat să intru în papuci, ca să nu mai fiu nevoit să dau explicații, ce fac și de ce nu am nimic în picioare, dar vizitatorul meu matinal, Radu, un uncheș de toată isprava, mă văzuse și mi-a luat-o înainte: - Domnu' Sebastian, nu vă mai feriți că nu este nimic de râs. Cine vrea să aibă un corp sănătos, face mereu ce faceți dumneavoastră acum, iar cine vrea să
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_6.html [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
minute în șir, urmate de tunete; tăriile păcuroase deveneau luminoase ca ziua, pentru ca să recadă în smoala fierbinte și gălăgioasă a tunetelor iar și iar, de parcă avea să vină sfârșitul... Și se făcu să treacă în clipele acelea pe la troiță un uncheș uitat de Domnul pe pământ - așa era de bătrân. Acesta avea să povestească cum un fulger gros ca pe mână se lăsase de sus unind pentru o clipă pământul de cer, ca să sfredelească tina și să dispară în văgăunile iadului
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
a fiicei Elena și nepoatei Maria-Cornelia. Nu putem încheia această tristă istorie de viață fără să ne oprim asupra unei surprize extraordinare: acum câteva luni, sora și fratele i-au avut de oaspeți scumpi pe verișorii Gheorghe și Mircea - urmașii uncheșilor lor emigrați în Canada pe la începutul secolului trecut, Zaharie și Vasile Panciuc (frați cu Toader, care s-a pierdut în Siberia). A fost prima întâlnire a acestor oameni trecuți de 70 de ani, momentul având o conotație excepțională. Verișorul Mircea
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
ceva fumuriu, un fel de orez, cred. Încercam să văd mai bine ce este în castron și în jurul meu, dar nu puteam deschide bine ochii, așa mă dureau când încercam. În fața mea, era un recrut, bănuiam a fi Ionel al uncheșului Toderică, dar nu eram sigur. Avea fața așa de umflată și oricum era o ceață și eu nu prea vedeam așa departe. Lângă mine se auzea ceva , din care până la urmă eu am înțeles că unul repeta mereu,, după o
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
colectivă; o amintire a ceea ce a fost, alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogății. Nedefinit, o tradiție poate însemna totodată o mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare. 3 Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular românesc cules de Tudor Pamfile. 4 Pescăruș-împăratul, basm popular românesc cules de C.Rădulescu-Codin. 5 Rollo May, (1909-1994), filosof și psiholog american, care, în lucrarea sa Existential Psychology, scrisă în urmă cu peste 40 de
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
18Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende și basmele românilor în anul 1827, Colecția Restituiri - București, 2001. 19 Idem 13. 20Măștihoaie, mamă vitregă în zona de Nord a Ardealului. 21Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular cules de Tudor Pamfile, volumul Basme populare, Editura Blassco, București, 2006. 22 Prâslea cel voinic și merele de aur, basm românesc cules de Petre Ispirescu, volumul Povești nemuritoare, Editura Tineretului, București, 1968. BIBLIOGRAFIE 1. Vladimir
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
toamnei, un plăieș, Pe deal, în frig, uitat de moarte. O bătrână suie pe cărare. În poiană face un popas; La cruci aprinde o lumânare, Murmurând o rugăciune-n glas. E-atâta liniște în cimitir...! Se-aude somnul din morminte; Uncheșii dorm cu mâinile-n chimir, Trăgând cu ochiul pe la sfinte. Clopotul din turlă bate-n dungă, În vechea biserică de lemn. Un lătrat anemic, jos în strungă, Când își amintește, dă un semn. Prin ramuri vântul șuieră pustiu, Smulgând și
CE CHESTII!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_chestii_.html [Corola-blog/BlogPost/356979_a_358308]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > UNCHEȘUL IACOB Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Uncheșul Iacob Dacă era cineva pe care-l așteptam cel mai mult, când eram copii, acela a fost uncheșul Iacob. Dar și pe mătușa
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > UNCHEȘUL IACOB Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Uncheșul Iacob Dacă era cineva pe care-l așteptam cel mai mult, când eram copii, acela a fost uncheșul Iacob. Dar și pe mătușa Anița. Nu știu ce aveau în zâmbetul lor, în purtarea lor față de noi, copii, că de cum apăreau la noi
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > UNCHEȘUL IACOB Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Uncheșul Iacob Dacă era cineva pe care-l așteptam cel mai mult, când eram copii, acela a fost uncheșul Iacob. Dar și pe mătușa Anița. Nu știu ce aveau în zâmbetul lor, în purtarea lor față de noi, copii, că de cum apăreau la noi în casă, lumea parcă se schimba, intra sărbătoarea în gospodărie. Uncheșul Iacob locuia într-un alt sat, Putna
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
mult, când eram copii, acela a fost uncheșul Iacob. Dar și pe mătușa Anița. Nu știu ce aveau în zâmbetul lor, în purtarea lor față de noi, copii, că de cum apăreau la noi în casă, lumea parcă se schimba, intra sărbătoarea în gospodărie. Uncheșul Iacob locuia într-un alt sat, Putna (nu acolo unde este Mănăstirea Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine îngrădite, apoi cobora coasta de vizavi de muntele nostru. Atunci, când zăream că vine uncheșul Iacob cu
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine îngrădite, apoi cobora coasta de vizavi de muntele nostru. Atunci, când zăream că vine uncheșul Iacob cu vitele, noi chiuiam de bucurie, și ne năpusteam în pârâu, în întampinarea lui. Vedeam de departe vacile lui, una galbenă, mare, alta bălaie, cu spinarea roșie. Mai erau vreo două junci măricele cu ele. Dar, cea mai mare
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
spinarea roșie. Mai erau vreo două junci măricele cu ele. Dar, cea mai mare surpriză ne făcea când venea cu un vițeluș neștiut de noi, mic și subțirel, doar de câteva luni, care zburda voios în jurul mamei sale. Întâlnirile cu uncheșul Iacob, la fel și cu mătușa Anița, erau pline de bucurie. Ne uitam în bagajele cu care veneau. Acolo trebuia să găsim ceva biscuiți sau bomboane. Și unchii erau foarte bucuroși când ne revedeau. Uneori ne mai dădeau și câte
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Și unchii erau foarte bucuroși când ne revedeau. Uneori ne mai dădeau și câte un leu, că să avem curaj să mânăm vitele la deal. Când ajungeam acasă la noi, dădeam fuga s-o anunțăm pe mama că a venit uncheșul Iacob, cu vitele. Dar mama nu avea entuziasmul nostru la așa veste. Nu-l prea avea la inimă pe Iacob, din motivul că acesta avea obiceiul să ceară găleți și ligheane și le ocupa cu lapte și smântână. Când îi
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Nu-l prea avea la inimă pe Iacob, din motivul că acesta avea obiceiul să ceară găleți și ligheane și le ocupa cu lapte și smântână. Când îi trebuia mamei un vas, iaca, el era ocupat cu laptele lui Iacob! Uncheșul trebuia să facă degrabă rânduială cu laptele, ori să-l închege și să scoată brânză din el, ori să-l ducă chiar a doua zi dimineața la centrul de colectare al laptelui din sat. - Uite, iar vine Iacob în casă
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
vaca! Auzim bătăi în ușă: Poc! Poc! Poc! apoi: - Buna ziua... buna ziua!... Acasă-s gospodarii? - Acasă, da, acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani Ileana, dacă puteți să-mi împrumutați numai puțin căldarea aia albă Să mulg și eu văcuțele!... - Luați, pani Iacob, luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
o pătură, sau un suman, și pleca să doarmă în podul cu fân. Tanti Anița, când venea și ea, nu prea putea dormi în fân, ea dormea pe o laviță, lângă sobă. A doua zi, noi eram mai mult în preajma uncheșului și-a vitelor sale. El avea treabă, iar noi ne jucam, dar aveam grijă și de vite. Avea o sfințenie greu de închipuit pentru pământul lui. Totul trebuia să fie perfect. Nicio buruiană rea nu trebuia să crească în iarbă
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
mai ajungea, în realitate el era foarte departe. Dar când întorceai ocheanul, toate lucrurile din jur, deodată, se vedeau extrem de departe. Astea erau în zilele când nu aveam treabă. Dar, vara de exemplu, nu era timp de privit în oglindă. Uncheșul Iacob se apuca de cosit. Noi îl ajutam la împrăștiat brazdele, să se usuce iarba mai repede. Apoi, pe la prânz, după ce întorceam iarba și pe partea cealaltă, începeam să strângeam fânul în prepeleci. Uneori era vânt, amenințare de furtună, trebuia
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
să se usuce iarba mai repede. Apoi, pe la prânz, după ce întorceam iarba și pe partea cealaltă, începeam să strângeam fânul în prepeleci. Uneori era vânt, amenințare de furtună, trebuia să ne luptăm cu vântul, să nu ia fânul de pe prepeleci. Uncheșul Iacob ne lăuda pentru hărnicia noastră, treaba se termina mult mai repede. Zicea el: Sfântă e claca, de unul singur ai impresia că stai pe loc! Odată, nu știu cu ce l-a supărat mătușa Anița pe Mihăiță, fratele meu
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
a pus de-a curmezișul și nu vroia să-i ajute. O ploaie mare, cu tunete, amenința dinspre pădure. Iar Mihăiță, în loc să tacă, mai și zicea în ciudă: - Ploaia, ploicică să vină ploicica, să ude pologul! Mătușa Anița, chiar și uncheșul se uitau urât la prorocirile lui. Chiar se repezeau la el să-l atingă cu coada greblei. Băiatul fugea mai încolo, unde nu contenea să cheme ploaia. De ciudă, uncheșul îl ocăra: - Să dea Domnul să nu se aleagă nimic
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
să vină ploicica, să ude pologul! Mătușa Anița, chiar și uncheșul se uitau urât la prorocirile lui. Chiar se repezeau la el să-l atingă cu coada greblei. Băiatul fugea mai încolo, unde nu contenea să cheme ploaia. De ciudă, uncheșul îl ocăra: - Să dea Domnul să nu se aleagă nimic de tine!... să rămâi pitic! Asta a fost odată, dar, în general, noi ajutam din toată inima pe uncheșul și mătușa. Și ei ne lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
fugea mai încolo, unde nu contenea să cheme ploaia. De ciudă, uncheșul îl ocăra: - Să dea Domnul să nu se aleagă nimic de tine!... să rămâi pitic! Asta a fost odată, dar, în general, noi ajutam din toată inima pe uncheșul și mătușa. Și ei ne lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau câte un cinci lei.. Ceea ce ne bucura mult de tot. Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
rămâi pitic! Asta a fost odată, dar, în general, noi ajutam din toată inima pe uncheșul și mătușa. Și ei ne lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau câte un cinci lei.. Ceea ce ne bucura mult de tot. Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram în jurul uncheșului, undeva în vale, lângă pârâu, pe lângă niște fagi mari. Eram cu sumanele pe noi și
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]