153 matches
-
o să fie!” - Fugi, bă, moșule, de-aci!... Să dea Tropăneață pământul Înapoi? Păi, ăștia crapă, iar el Își pune lațul de gât! Ce dracu, bă, voi credeți? - s-a revoltat Ghici. L-a lăsat baba dezvelit și o fi răcit uncheșul! Lozăște! De când e lumea, mortul de la groapă nu se mai Întoarce! - Uite, că de data asta... A zis și, În iarnă, de Sfântul Ion, a Închis ochii! - Na, ca să vezi! Moș Gogule, poimâine e Crăciunul! Ce-ți veni? Că nu
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
cu totul altă direcție decât cea filoțărănească: "Nu-l puteam dobândi niciodată pentru mine și ai săi; într-o zi era al unui autor antic, în alta al unui franțuz ori englez. N-a dorit niciodată răgaz să fie nepotul uncheșilor lui. Ne-am păstrat totdeauna prietenia din tinereță, însă ne-am izolat fiecare într-ale sale. Ca și atunci, la Folticeni, eu urmam a umbla în țara vie; el își isprăvea ceasul plimbării și se oprea la cofetăria Baciu din
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
câțiva ani în urmă, ne dă icoana boemului și mult cultivatului "Mitif" inițiat ca puțini alții în poezia modernă și un fel de oaie neagră printre sămănătoriștii prea limitați, unii dintre ei, la o literatură populată exclusiv cu babe și uncheși, îmbrăcați în ii și cojoace. Anghel "era un bărbat mărunțel, cam uzat; bărbuța roșcată începuse a-i cărunți. Elegant și boieros. Amator de vin bun și stridii. Mare cunoscător al poeziei contimporane europene, de gust subțire și sigur. Cândva publicase
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
de situații. De fapt, În toată Bucovina și Basarabia. La Fântâna Albă, În '41, În aprilie, au fost uciși mii de oameni, erau și femei cu copii În brațe, pentru că voiau să fugă În România. Să scape de comunism. Un uncheș de-al meu, Visarion Puiu, fratele mai mare al mamei, a zăcut ani buni la Gherla [13] pentru că era preot și, nu de oricare. El s-a luptat să arate că ideologia comunistă, marxist leninista, este total Împotriva lui Hristos
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
contraargument cu care ar trebui, la propriu, să li se dea în cap. Ea dovedește - mai e nevoie s-o spun? - frică animalica de a nu li se vedea, prin contrast, inteligență de nivel zero. Mai bine așa, sub aripa uncheșului Diaconescu, a babacii Iliescu și a nasului Măgureanu. Dacă tot l-au ratat pe Ceaușescu (dar nu toți l-au ratat!), să se aburce măcar în hamacurile, bălăngănindu-se ademenitor, disponibilizate în urmă ejectării iliesciano-voicaniene!
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
le convine să audă. Altminteri, peste un an sau doi, când nebunia afghană se va liniști, nu e exclus ca Putin să ne șuiere la urechi: "Copii, nu uitați că sunteți ai noștri, pentru că așa au hotărât bădia Molotov cu uncheșul Ribbentrop, iar de-atunci încoace noi n-am declarat niciodată altceva!" Asta ar însemna, în opinia mea, patriotism. Restul - avansarea, cu vagonul, a coloneilor securiști la gradul de generali tocmai buni pentru NATO, scârțâieturile patriotarde și declarațiile solemne ca niște
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
minute în șir, urmate de tunete; tăriile păcuroase deveneau luminoase ca ziua, pentru ca să recadă în smoala fierbinte și gălăgioasă a tunetelor iar și iar, de parcă avea să vină sfârșitul... Și se făcu să treacă în clipele acelea pe la troiță un uncheș uitat de Domnul pe pământ - așa era de bătrân. Acesta avea să povestească cum un fulger gros ca pe mână se lăsase de sus unind pentru o clipă pământul de cer, ca să sfredelească tina și să dispară în văgăunile iadului
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
crezi că nu are dreptate Pâcu, mai ales că îi noapte și umblăm doar la lumina felinarelor - a completat moș Dumitru, privind la fața negricioasă a lui Hliboceanu. Omul - cu zâmbetul ascuns sub mustața neagră - asculta cu luare aminte sfaturile uncheșilor... Stiu cum îi și la vale cu carul încărcat. Am coborât eu destul dealul Măgurii cu carul plin ochi. Atunci nu am nici o grijă. Să fii atent doar la carul din fața ta. Să nu te apropii prea mult de el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o noimă! În primul rînd, cîte teatre și cîți actori români nu șiar visa, și azi, să joace un spectacol de 700 de ori! Din păcate, puține depășesc 50 de reprezentații... Apoi, este foarte interesant de continuat analiza declarației hîtrului uncheș de azi : cum trebuie să te simți să joci cu silă? Cumplit! (am montat și eu vreo zece piese cu silă, și mi-a fost tare rușine de mine!). Apoi, cum se putea ca o piesă oarecare - pe care azi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de situații. De fapt, În toată Bucovina și Basarabia. La Fântâna Albă, În '41, În aprilie, au fost uciși mii de oameni, erau și femei cu copii În brațe, pentru că voiau să fugă În România. Să scape de comunism. Un uncheș de-al meu, Visarion Puiu, fratele mai mare al mamei, a zăcut ani buni la Gherla [13] pentru că era preot și, nu de oricare. El s-a luptat să arate că ideologia comunistă, marxist leninista, este total Împotriva lui Hristos
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
a fiicei Elena și nepoatei Maria-Cornelia. Nu putem încheia această tristă istorie de viață fără să ne oprim asupra unei surprize extraordinare: acum câteva luni, sora și fratele i-au avut de oaspeți scumpi pe verișorii Gheorghe și Mircea - urmașii uncheșilor lor emigrați în Canada pe la începutul secolului trecut, Zaharie și Vasile Panciuc (frați cu Toader, care s-a pierdut în Siberia). A fost prima întâlnire a acestor oameni trecuți de 70 de ani, momentul având o conotație excepțională. Verișorul Mircea
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
colectivă; o amintire a ceea ce a fost, alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogății. Nedefinit, o tradiție poate însemna totodată o mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare. 3 Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular românesc cules de Tudor Pamfile. 4 Pescăruș-împăratul, basm popular românesc cules de C.Rădulescu-Codin. 5 Rollo May, (1909-1994), filosof și psiholog american, care, în lucrarea sa Existential Psychology, scrisă în urmă cu peste 40 de
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
18Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende și basmele românilor în anul 1827, Colecția Restituiri - București, 2001. 19 Idem 13. 20Măștihoaie, mamă vitregă în zona de Nord a Ardealului. 21Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular cules de Tudor Pamfile, volumul Basme populare, Editura Blassco, București, 2006. 22 Prâslea cel voinic și merele de aur, basm românesc cules de Petre Ispirescu, volumul Povești nemuritoare, Editura Tineretului, București, 1968. BIBLIOGRAFIE 1. Vladimir
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
tata, care locuia într-un cătun ascuns lumii, în văi și păduri, într-un sat numit Secrieș. Acestui om îi zicea lumea Iuțman, poate din cauza numelui său de botez Gheorghe, adică Iurii în limba huțulilor. Prea arătos nu era acest uncheș, pipernicit de statură, vârsta îi scăzuse și mai mult statura, și devenise gârbovit, iar pe față îi crescu un neg roșiatic, păros și niște pomeți roșii, ca de eschimoș, ce-i făceau chipul și mai comic. Cel caracteriza cel mai
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > UNCHEȘUL IACOB Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Uncheșul Iacob Dacă era cineva pe care-l așteptam cel mai mult, când eram copii, acela a fost uncheșul Iacob. Dar și pe mătușa
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > UNCHEȘUL IACOB Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Uncheșul Iacob Dacă era cineva pe care-l așteptam cel mai mult, când eram copii, acela a fost uncheșul Iacob. Dar și pe mătușa Anița. Nu știu ce aveau în zâmbetul lor, în purtarea lor față de noi, copii, că de cum apăreau la noi
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > UNCHEȘUL IACOB Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Uncheșul Iacob Dacă era cineva pe care-l așteptam cel mai mult, când eram copii, acela a fost uncheșul Iacob. Dar și pe mătușa Anița. Nu știu ce aveau în zâmbetul lor, în purtarea lor față de noi, copii, că de cum apăreau la noi în casă, lumea parcă se schimba, intra sărbătoarea în gospodărie. Uncheșul Iacob locuia într-un alt sat, Putna
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
mult, când eram copii, acela a fost uncheșul Iacob. Dar și pe mătușa Anița. Nu știu ce aveau în zâmbetul lor, în purtarea lor față de noi, copii, că de cum apăreau la noi în casă, lumea parcă se schimba, intra sărbătoarea în gospodărie. Uncheșul Iacob locuia într-un alt sat, Putna (nu acolo unde este Mănăstirea Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine îngrădite, apoi cobora coasta de vizavi de muntele nostru. Atunci, când zăream că vine uncheșul Iacob cu
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine îngrădite, apoi cobora coasta de vizavi de muntele nostru. Atunci, când zăream că vine uncheșul Iacob cu vitele, noi chiuiam de bucurie, și ne năpusteam în pârâu, în întampinarea lui. Vedeam de departe vacile lui, una galbenă, mare, alta bălaie, cu spinarea roșie. Mai erau vreo două junci măricele cu ele. Dar, cea mai mare
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
spinarea roșie. Mai erau vreo două junci măricele cu ele. Dar, cea mai mare surpriză ne făcea când venea cu un vițeluș neștiut de noi, mic și subțirel, doar de câteva luni, care zburda voios în jurul mamei sale. Întâlnirile cu uncheșul Iacob, la fel și cu mătușa Anița, erau pline de bucurie. Ne uitam în bagajele cu care veneau. Acolo trebuia să găsim ceva biscuiți sau bomboane. Și unchii erau foarte bucuroși când ne revedeau. Uneori ne mai dădeau și câte
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Și unchii erau foarte bucuroși când ne revedeau. Uneori ne mai dădeau și câte un leu, că să avem curaj să mânăm vitele la deal. Când ajungeam acasă la noi, dădeam fuga s-o anunțăm pe mama că a venit uncheșul Iacob, cu vitele. Dar mama nu avea entuziasmul nostru la așa veste. Nu-l prea avea la inimă pe Iacob, din motivul că acesta avea obiceiul să ceară găleți și ligheane și le ocupa cu lapte și smântână. Când îi
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Nu-l prea avea la inimă pe Iacob, din motivul că acesta avea obiceiul să ceară găleți și ligheane și le ocupa cu lapte și smântână. Când îi trebuia mamei un vas, iaca, el era ocupat cu laptele lui Iacob! Uncheșul trebuia să facă degrabă rânduială cu laptele, ori să-l închege și să scoată brânză din el, ori să-l ducă chiar a doua zi dimineața la centrul de colectare al laptelui din sat. - Uite, iar vine Iacob în casă
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
vaca! Auzim bătăi în ușă: Poc! Poc! Poc! apoi: - Buna ziua... buna ziua!... Acasă-s gospodarii? - Acasă, da, acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani Ileana, dacă puteți să-mi împrumutați numai puțin căldarea aia albă Să mulg și eu văcuțele!... - Luați, pani Iacob, luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
o pătură, sau un suman, și pleca să doarmă în podul cu fân. Tanti Anița, când venea și ea, nu prea putea dormi în fân, ea dormea pe o laviță, lângă sobă. A doua zi, noi eram mai mult în preajma uncheșului și-a vitelor sale. El avea treabă, iar noi ne jucam, dar aveam grijă și de vite. Avea o sfințenie greu de închipuit pentru pământul lui. Totul trebuia să fie perfect. Nicio buruiană rea nu trebuia să crească în iarbă
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]