91 matches
-
Brătescu-Voinești. Povestitorul ar fi mărturisit public că a asistat la fermecarea unui șarpe acvatic de către localnicul Nicolae Pescaru în timp ce se afla într-o luntre la pescuit pe acel lac; pescarul i-a mărturisit ulterior că a învățat vraja de la un unchiaș bătrân care o știa și el de la alți unchieși din vechime. Brătescu-Voinești a scris o povestire intitulată „Minunea” pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
legătura între Complexul Turistic din Borșa și platoul Runc, în apropierea Cascadei Căilor) -Muzeul Rădăcinilor ( este un muzeu privat, situat la granița dintre Maramureș și Suceava. Adăpostește câteva zeci de sculpturi din rădăcini de lemn de brad realizate manual de unchiașul Ștefan, proprietarul muzeului. Printr-un act semnat între Primăria din Borșa și unchiașul Ștefan, după moartea acestuia, exponatele vor trece în proprietatea Primăriei și vor fi expuse la Muzeul de istorie al localității) -Poartă Imperiului (este vorba de vechea borna
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
-Muzeul Rădăcinilor ( este un muzeu privat, situat la granița dintre Maramureș și Suceava. Adăpostește câteva zeci de sculpturi din rădăcini de lemn de brad realizate manual de unchiașul Ștefan, proprietarul muzeului. Printr-un act semnat între Primăria din Borșa și unchiașul Ștefan, după moartea acestuia, exponatele vor trece în proprietatea Primăriei și vor fi expuse la Muzeul de istorie al localității) -Poartă Imperiului (este vorba de vechea borna care indică intrarea în Imperiul Habsburgic situată pe malul drept al râului Țibou
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
un loc unde căutaseră plăceri. În vestibul, de ambele părți ale peretelui, zăceau 74 morți. Deși deprins cu vederea cadavrelor, totuși d-abia puteam suporta această icoană grozavă. Aci zăcea un copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mînile deasupra capului, rîmîind astfel încleștate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mare“, fără să țină cont că numai are dreptul să participe la astfel de petreceri, fiind femeie măritată.Petrecerile de nuntă sau logodnă sunt ocazii perfecte pentru întâlnirea tinerilor unei comunități. Astfel la logodna lui Ioniță bărbierul cu Ilinca, fata unchiașului Chirilă, au participat o serie de flăcăi și fete care au che fuit toată nopatea cu „jocuri și băuturi“. alegerea partenerului se poate în scrie în schema propusă de A. Burguière, și anume, repartizarea, în cazul căsătoriilor exogame, în trei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a lui786. Basmul povestește despre un împărat și o împărăteasă, tineri și frumoși, dar care nu au copii. Neputința lor de a "deveni" prin urmași îi îndeamnă să caute soluția la vraci, filosofi, iar în cele din urmă la un "unchiaș dibaci" (manifestare a sacrului sub masca unei condiții umile, ca și calul răpciugos) care le prezice că vor avea un singur copil, Făt-Frumos cel drăgăstos, de care nu vor avea însă parte (ca și Euphorion, fiul lui Faust și al
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
condiții umile, ca și calul răpciugos) care le prezice că vor avea un singur copil, Făt-Frumos cel drăgăstos, de care nu vor avea însă parte (ca și Euphorion, fiul lui Faust și al Elenei, va aspira la ființă 787). Cuvintele unchiașului "dorința ce ai o să-ți aducă întristare"788 prefigurează problematica darului, depășirea limitei umane și asumarea unei vini tragice. Înainte de ceasul nașterii copilul "se puse pe un plâns de n-a putut nici un vraci să-l împace"789. El tăcu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Snoave sau povești populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București, 1879; Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed. îngr. și pref. D. Ciurezu, București, 1939; Din poveștile unchiașului sfătos. Basme păgânești, I, pref. A.I. Odobescu, București, 1879; Pilde și ghicitori, București, 1880; Legende sau basmele românilor, pref. V.Alecsandri, 1882; ed. pref. B. Delavrancea, București, 1907; ed. București, 1915; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
1940; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Iorgu Iordan, București, 1968; ed. pref. Nicolae Constantinescu, București, 1989; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1997; Basme, snoave și glume, Craiova, 1883; Jucării și jocuri de copii, Sibiu, 1885; Din poveștile unchiașului sfătos. Despre pomul Crăciunului, București, 1886; Povești morale, București, 1886; Opere complete, I, București, 1901; Poveștile unchiașului sfătos, pref. St. O. Iosif, București, 1907; Istoria lui Ștefan cel Mare și Bun, București, [1908]; ed. București, [1921]; La Roșiorii de Vede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1997; Basme, snoave și glume, Craiova, 1883; Jucării și jocuri de copii, Sibiu, 1885; Din poveștile unchiașului sfătos. Despre pomul Crăciunului, București, 1886; Povești morale, București, 1886; Opere complete, I, București, 1901; Poveștile unchiașului sfătos, pref. St. O. Iosif, București, 1907; Istoria lui Ștefan cel Mare și Bun, București, [1908]; ed. București, [1921]; La Roșiorii de Vede, București, [1924]; Povești despre Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1936; Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
ca toate moașele de la țară, purta o custurice, un fel de briceag ruginit, la brâu. Ajunsă în ieslea pruncului, într-un suflet îi reteză buricul și, veselă de această întâmplare, alergă în casă, bătând din palne de bucurie și spunând unchiașului ei Crăciun că ea este moașa Mântutorului lumii. Ce bucurie, Ce veselie Pe noi, Crăciune, C-a venit în lume; La noi s-a născut Domnul cel de sus, Domnul cerului Și-al pământului. Christos, domnul cel slăvit, Cum de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dintr-un somn adânc. Se sculă și cu pași repezi, mânat ca de o mână sfântă, s-a apropiat de ieslea Mântuitorului. Numai era acel Crăciun de odinioară, cu căutătura-i fioroasă, cu fața posomorâtă, cu inima împietrită, ci un unchiaș bătrân, cu barba albă ca zăpada, cu fruntea senină, blând la suflet ca un mielușel și plin de bunătate. Smerit el căzu în genunchi la picioarele lui Christos și cu ochii scăldați în lacrimi îi ceru iertare. Glasuri de înger
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În această subclasă că visul este motorul care oferă soluții pentru conceperea copilului. Gaston Bachelard crede că visătorul c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. Unchiașul dintr-o poveste găsește un lemn de tei pe care-l spală, după care lemnul, căpătând viață, se transformă Într-un copil care plânge În copaie. Cuplul bătrân din Ionică, ram de tei obține un copil În urma Însuflețirii unui ram
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Sfântul Duh . Tatăl ei n-a crezut-o și a chemat toți domnii cei mari, dându-le fiecăruia câte o bucată de lemn de pădureț uscat În gură; la care va Înfrunzi, acela i-a făcut copilul. Numai la un unchiaș a slobozit lemnul frunze și floare. Grâul, nelipsit din alimentația ceremonială, marchează În legende simbolul lui Hristos. Pe urmă a fugit Maica Domnului cu copilul până ce a ajuns la un om care ara Dumnezeu a dat că grâul În ziua
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În basmul Un mort a omorât doi și doi au omorât doisprezece [Stăncescu], un pristav anunță că fata Împăratului Galben va lua de bărbat pe cel care va putea să spună o ghicitoare fără ca ea s-o dezlege. Băiatul unui unchiaș Își Încercă norocul. Pe drum vede doi vulturi lăsându-se pe stârvul unui cal care, fiind otrăvit, Îi omorî. Băiatul Îi jumuli, Îi puse În desagi și porni mai departe. Printre copaci, zări o flacără, lângă care 12 hoți frigeau
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și Wilhelm Grimm, Kinder und Haus Märchen (1812-1820), a impus imaginea romantică a poveștilor „pentru copii și casă”, a circumscris b. universului casnic și copilăresc, instituind drept zicători predilecți ai unor astfel de narațiuni persoane în vârstă („bunicul” sau „bunica”, „unchiașul sfătos”), iar ca loc al performării, „vatra”, „căminul”, „gura sobei”. A reduce însă cadrul zicerii basmelor la acela strict familial și condiția „povestașului” la aceea a bătrânului casei înseamnă a limita excesiv contextul performării și a îngusta însăși posibilitatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
ca toate moașele de la țară, purta o custurice, un fel de briceag ruginit, la brâu. Ajunsă în ieslea pruncului, într-un suflet îi reteză buricul și, veselă de această întâmplare, alergă în casă, bătând din palne de bucurie și spunând unchiașului ei Crăciun că ea este moașa Mântutorului lumii. Ce bucurie, Ce veselie Pe noi, Crăciune, C-a venit în lume; La noi s-a născut Domnul cel de sus, Domnul cerului Și-al pământului. Christos, domnul cel slăvit, Cum de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dintr-un somn adânc. Se sculă și cu pași repezi, mânat ca de o mână sfântă, s-a apropiat de ieslea Mântuitorului. Numai era acel Crăciun de odinioară, cu căutătura-i fioroasă, cu fața posomorâtă, cu inima împietrită, ci un unchiaș bătrân, cu barba albă ca zăpada, cu fruntea senină, blând la suflet ca un mielușel și plin de bunătate. Smerit el căzu în genunchi la picioarele lui Christos și cu ochii scăldați în lacrimi îi ceru iertare. Glasuri de înger
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
autohton, înmagazinat cu știuta abundență în cărțile populare, autorul adoptă din capul locului un ton de bufonadă. Caragiale vizează astfel circumscrierea elementului anecdotic într-un cadru narativ-fantastic caracteristic prin enormitatea lui bufă. Așa se face că imaginea de pișicher a unchiașului pus pe crailâcuri, mare inițiat în învățătura lui Spiriduș, capătă o expresivitate exemplară: Acțiunea propriu-zisă a ,,basmului’’ se derulează și ea sub semnul aceleeași fantasticității amuzant grotești. Iscusitul ,,vrăjitor’’ își valorifică cu deplin succes ,,darul’’ atrăgând pe loc atenția unei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
darul’’ atrăgând pe loc atenția unei tinere pe nume Olga, cu care, după ce într-un spiritual dialog îi explică modul său de a pune în practică ,,vrăjitoria cu Spiriduș’’, pleacă ,,devale prin dosul Ceșmigiului, și fata mergea hupa țupa și unchiașul tipa-tipa.’’ Finalul episodic al basmului explorează cu rezultate excelente resursele comicului furnizat de lait motivul originar. Ne trezim în acest mod în plină reprezentație teatrală ai cărei protagoniști pe care par că îi interesează o savuroasă scenetă aparținând teatrului popular
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ai cărei protagoniști pe care par că îi interesează o savuroasă scenetă aparținând teatrului popular. Momentul apariției tistului de sergenți din Dealul Spirii sub fereastra la care Olga stătea singurică și ofta (căci, fiind într-o luni seara, ,,tocmai mersese unchiașul la vrăjitoriile lui unde se întâlnea cu alți spiriduși deai lui de vorbea cu duhurile’’!) și al pătrunderii lui în casă, urmat de apariția inopinată a hirsuitului moșneag, se încheie printr-o scenă de mare haz: ,,da n-apucă să
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se încheie printr-o scenă de mare haz: ,,da n-apucă să isprăvească vorbească, și s-aude o uruială grozavă la poartă și trosnitură strașnică în odaie și fata puf ! în lumânare și tistul hușt ! sub pat. Și-a intrat unchiașul în odaie cu o falcă-n cer și alta-n pământ, cu limba atârnând afară și bolborosind și duhnind flăcări pe gură ca ducă-se pe pustii locuri. Și odată strigă: −Olgo ! aicea miroase a duh străin. −Nu se află
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cu limba atârnând afară și bolborosind și duhnind flăcări pe gură ca ducă-se pe pustii locuri. Și odată strigă: −Olgo ! aicea miroase a duh străin. −Nu se află. Mi-a spus vraja. −Pe onoarea mea ! − Aprinde lumânarea... Și caută unchiașul în pat, caută-n dulap, caută sub pat și dă de titul din Dealul Spirii, care tremura de frica lui Aghiuță’’. În final, dorind a pune în ecuația epico satirică ideea potrivit căreia invenția lui Gutenberg ar sta la originea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
din Le Fou? putea interesa. Moartea lui Dante închipuie apoteoza marelui florentin (în destinul căruia poetul hulit de contemporani și mistic îndrăgostit de poezie se regăsea pe deplin), iar în Saul el se proiectează în legendarul David, cântărețul înaripat. Iadeș!, Unchiașul Sărăcie, 3 decembrie sunt simple adaptări. Ca traducător, a dat o versiune a tragediei shakespeariene Romeo și Julieta cu mari libertăți față de original, s-a oprit la scena de magie din Faust de Goethe, la versurile lui Byron, geniul său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care le consideră dovezi ale latinității poporului și limbii noastre. În sprijinul afirmațiilor sale privind latinitatea limbii române vine, în capitolul final al cărții, vocabularul intitulat Breve alfabeto di alcune parole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]