21 matches
-
o dungă, apoi va avea copile. Să nu bage cineva fus sau lingură în foc să ardă, căci face sugiu* la degete. Dacă i se face cuiva sugel la deget, se zice că e bine să vîre degetul degrabă în uncrop* - ș apoi se tămăduiește. Dacă i se face cuiva păr la deget, apoi e bine a pune acolo pepene murat și se-ntoarce acea bubă. Deochi Se crede că copilul odată înțărcat și întors iar la piept, cres cînd mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-i rău de năpaste. Nu-i bine de lăut în zile de sec, c-apoi cînd mori te uită nescăldat. Cei ce se lau într-o lăutoare* se văd pe lumea cealaltă. Dacă vrea să se laie o fată, uncropul însă este prea fierbinte, apoi se crede că nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
albe "ca ghiocul", spunea mama. De aceea, de cu seară, în tindă, într-un obroc mare se așezau toate rufele murdare. El se punea apoi pe o scândură lată, deasupra unui ciubăr de lemn, foarte încăpător. Peste rufe se turna uncrop de leșie multă, se acoperea cu un țol curat obrocul și se lăsa până a doua zi dimineață. Era un miros plăcut, de prospețime în întreaga casă. Dimineața, se scoteau rufele din obroc, se puneau în ciubăr, se opăreau cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de leșie multă, se acoperea cu un țol curat obrocul și se lăsa până a doua zi dimineață. Era un miros plăcut, de prospețime în întreaga casă. Dimineața, se scoteau rufele din obroc, se puneau în ciubăr, se opăreau cu uncrop și se frecau pe maglă, de două sau chiar trei ori, cu săpun (de casă). Pentru clătit, le duceam la râu, tot cu tărăboanța. Luam iarăși maiul și scăunelul și le băteam, până ce ieșeau albe ca zăpada. Acasă, le întindeam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mi l-am făcut, Feciorașul s-a mărit, Vârsta, măre, s-a-mplinit Și lui vremea i-a sosit, Vremea de căsătorit. Fată mândră i-am găsit Și cu ea l-am logodit; Iar când fuse la nuntit, Duminică se nuntea, Luni uncropul i-l cânta, Marți acasă mai ședea, Miercuri firman îi sosea, Joi la oaste se pornea Și din gură ne zicea: Nouă ani să suspinăm, Nouă ani să așteptăm, Iar, pe zece d-o porni, Până zece n-o-mplini
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
uita năucit la Ioannopolski. Frauda, președintele se pregătea s-o acopere din cotizațiile membrilor, strânse de la Prietenii Radioului. Iar lipsa din banii prietenilor transmisiilor în eter trebuiau acoperiț i cu banii Asociației Prietenilor Ceainăriei Ruse. Iar gaura din casa admiratorilor uncropului, prevăzătorul președinte preconiza s-o cârpească cu ajutorul unei alte asociații, la a cărei organizare lucra în prezent. Această asociație era Jos Mâinile de pe Berării. Vestea adusă de Evsei Lvovici dărâma dintr-un foc sistemul perfect de relații dintre asociațiile voluntare
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
mireasă, cum ți-a sta rochia albă și voalul pe ochi. Să nu plângi, să nu jelești, căci în ziua nunții trebuie să te veselești. Când am făcut eu nuntă cu mamă- ta, ihai Doamne, o cântat fanfara și la uncrop, de o crezut lumea că facem și botez după nuntă. Da’ ce știau oamenii. Frati-tu a venit la un an după ce ne-am așezat la casa noastră. O săptămână am stat beat că am fecior. M-am bucurat
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
înainte de Sfântul Crăciun, vecinii sau rudele își sacrificau porcii, îngrășați un an întreg. Ne adunam de dimineața devreme și asistam la protocolul de înjunghiere, după care urmau pârlirea la foc de surcele, paie sau tujleni, îmbăierea într-o covată cu uncrop și raderea primului strat de piele, astfel încât să rămână un țesut neted, gălbui, foarte fraged și ușor de jupit, renumitul șoric, pe care-l mâncam cu mare poftă. După atârnarea porcului cu picioarele din spate de urciuc și o frânghie
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
îvipere) și păsări răpitoare de pradă îulii), iar eu împreună cu Lala confecționam arme de vânătoare: arcuri cu săgeți, arbalete, sulițe, cuțite și praștii. Arcurile erau lucrate cu migală, dintr-un băț gros de alun despicat în patru și opărit cu uncrop, pentru a-i mări elasticitatea, sau din rama oțelită de coasă uzată, iar săgețile din lemn de brad cu fibrele drepte și fără cepuri, despicat în bețe subțiri geluite și bine șlefuite cu șmirghel. Vârful metalic de săgeată era confecționat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
tânguindu-se în gura mare: Un blăstăm a căzut peste noi... Asta-i blăstăm și pedeapsă... Iar Bucșan aștepta în capătul mahalalei pe Haia, fluierând ușurel. O primea fără nici un cuvânt, și ea se lipea de dânsul cu strecurări de uncrop prin vine. Apoi, strângându-se lângă el, răcită de vântul nopții, îi vorbea cu dragoste, supusă se înălța spre ochii lui frumoși, îi apuca tâmplele între palme; și i se tânguia repede despre năcazurile ei, despre ce s-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
suscită automaticamente. O să-l ofere în curând și Albanezilor, Kadare adeverindu-se mai prizat, încă de pe vremea Tovarășului Enver Hodja, decât faliții noștri. Ca să nu mai vorovesc de cehescul Milan Kundera. De s-ar atribui unui valah, cu căcat și uncrop l-ar stropi confrații. L-ar acuza că iaște și circumcis și francmason și legionar și homosexual și agentul Kominternului. Numai Mircea Eliade i-ar expedia, din Nirvana, o epistolă gratulatorie, așa cum va fi procedat cu Vintilă Horia, în 1960
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
el simți asta. Ce-i cu tine, a Întrebat-o, Într-o după amiază, pe când, În salonul vilei plutitoare, de pe lacul Iezerul, erau numai ei doi. Ce să fie, a răspuns, ea, roșindu-se toată, asemeni unui rac scos din uncrop, cred că nu-i aproape nimica. Ei, a lungit, el, vorba, dacă nu-i aproape nimica, Înseamnă, că, acolo, un miez de ceva, tot este. Ei, a Îngăimat, ea, cumva Încurcată, și discuția a luat sfârșit. Într-o altă zi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dinăuntru, se urcă pe cuptorul de unde se auzeau bușiturile din picioare ale Petroniei și nu mai lăsă să umble pe ușă decât pe baba Maranda, care ieșea la cazanul cocoțat pe pirostrii, deasupra focului de sub cireșul cel bătrân, de unde lua uncrop pentru opărit lujeri de ruscuță (să-i dea Dumnezeu putere la inimă Petroniei!) și de vâsc pururea verde (Doamne ferește, să nu damblagească!)... După mai multe ore ale după-amiezii, sfâșiată de vaiete scrijelitoare, Nicanor auzi un behăit subțire, ca de mieluț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
transcendent: "Vântul tânăr a furat hainele copacilor/ Și aleargă cu ele hohotindu-le peste câmp,/ Copacii au rămas cu trupurile goale în ploaie,/ Să schelălăie tragic și tâmp...// Dar sub mângâierea savantă a ploii,/ Satiri vegetali, copacii cu seva-n uncrop/ Încep să își joace pe șolduri inelele anilor/ Zadarnici dansând hoola-hop". (Glumă). Limbajul ludic, poate fi, însă, un alt mijloc de redescoperire a frumuseții primordiale, resuscitată prin incantații de tipul : "Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumina./ Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dinți,/ să amețească, privindu-mă astfel, bărbații." Poeta se cufundă ostentativ în materia curgătoare și, cu o mare acuitate a simțurilor, transpune în act poetic trăiri spirituale rare: "Dar sub mângâierea savantă a ploii,/ satir vegetal, copacii cu seva-n uncrop/ Încep să își joace pe șolduri inelele anilor/ Zănatic dansând hula-hop". În "Călcâiul vulnerabil" pune problema cuvintelor și a sunetelor care au rolul de-a abstractiza sau de a concretiza lumea (arborii scutură vorbe sau frunze, munții se clatină sub
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele se șterge de șorțul miresei, iar mireasa de poala cămeșii mirelui". 222 Co-participația ritualică, înțeleasă ca integrare în social a noii familii, are loc la uncrop 223 (bulg. Ykpoп-băutură fierbinte), a doua zi, după masa mare, consacrarea legăturilor realizându-se prin muzică și dans: Noi jucăm și tropăim / Pământul să-l netezim./ Bem, cântăm și veselim / Și din gură chiuim: / Să sărim în hop și-ntrop / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fierbinte), a doua zi, după masa mare, consacrarea legăturilor realizându-se prin muzică și dans: Noi jucăm și tropăim / Pământul să-l netezim./ Bem, cântăm și veselim / Și din gură chiuim: / Să sărim în hop și-ntrop / Că e ziua de uncrop."224 Dacă o femeie se mărită a doua oară, primul soț fiind mort, în timpul cununiei, o altă femeie toarnă o doniță cu apă pe mormântul primului bărbat, "ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stingă focul c e
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de porumbei, ca metaforă a echilibrului și a potrivirii dintre doi îndrăgostiți: Când un bărbat ș-o femeie se iubesc și trăiesc bine, se zice că trăiesc ca hulubii, că se potrivesc ca hulubii. (...) a doua zi de nuntă, la uncrop, se taie doi hulubi, făcuți din aluat, bucățele și se pun în uncrop, cu mult zahăr și cu acesta se îndulcesc toți nuntașii, ca să fie traiul la tineri dulce; dar mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un bărbat ș-o femeie se iubesc și trăiesc bine, se zice că trăiesc ca hulubii, că se potrivesc ca hulubii. (...) a doua zi de nuntă, la uncrop, se taie doi hulubi, făcuți din aluat, bucățele și se pun în uncrop, cu mult zahăr și cu acesta se îndulcesc toți nuntașii, ca să fie traiul la tineri dulce; dar mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe ouă la Paști."269 Pasăre augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înviau. Era o babă și avea o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-mi taie lemne!" Cucoara făcea. "Pune de uncrop!" Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te în oală și fierbe!" Se fierbea. Pune-te în strachină să te mănânc!" Se punea și după ce o mânca iar se făcea la loc."271 Uraniană, simbol al reflectării, cunoașterii și luminii, coțofana
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]