12 matches
-
-l clădii... în urma mea nu las nicio credință Cu anii în paragină, pustii, Mă va-ngropa în taina ei natura. 1956 De-o fi să mor De-o fi să mor pe-o stradă brăileană, Ori smuls de fluviul cu undiri viclene, Când zorii-și mișcă aripile-alene Sau când în apă luna pare-o mreană, Aș vrea s-aduni acele zile ce ne Iluminară-n viața ca o rană Și să le-arunci acestei lumi pomană, Cu soare-n gând și
Poezie by Nicolae Ungurean [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
ele se mișcă între două stări instabile: "forme călătoare" (Fulgii), "muzică a formei în zbor" (Umanizare), "miraj fluid, formă fugară" (Peisaj retrospectiv). Fluiditatea definește constant dinamismul acestui intermediu lichid, al apelor originare din care tot ce prinde viață e unduire, "undire infinită" (Solie), "șerpuitoarea formă veșnic vie" (Munții). O formă arcuită, vălurită - cum citim în poemul Elan -, "călătoarea undă" care se propagă din formă în formă, în unde tot mai largi, până la Forma definită a ființei: "Sunt numai o verigă din
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
figuri și imagini închegate în lacul transparent al unui interval, sesizate prin intermediul unei distanțe, date înțelegerii în miezul unui mediu conceput pentru a separa în mod incontestabil și la nesfârșit verosimilul de model"?1 Când Adrian Maniu scrie, de exemplu, "undiri albe în giulgiul ceții" (Drum pierdut)2, cuvântul își ocultează semnificatul, ceea ce apare - la "prima" vedere - nefiind decât imaginea clar-obscură structurată opozitiv: undiri albe vs. giulgiul ceții. Aparent, avem de a face doar cu "o aproximație "picturală" în care umbrele
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
separa în mod incontestabil și la nesfârșit verosimilul de model"?1 Când Adrian Maniu scrie, de exemplu, "undiri albe în giulgiul ceții" (Drum pierdut)2, cuvântul își ocultează semnificatul, ceea ce apare - la "prima" vedere - nefiind decât imaginea clar-obscură structurată opozitiv: undiri albe vs. giulgiul ceții. Aparent, avem de a face doar cu "o aproximație "picturală" în care umbrele și luminile dau de văzut o imagine, iar imaginea aceasta, în negru și alb practic, nu are alt statut decât asemănarea și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumină", cuvânt-imagine care "vede el însuși și face să se vadă prin el"5, se dă în cuprinsul poemului și dă de văzut, lăsându-se inundat de lumină și răspândind lumina. Ceea ce strălucește nu e în ultimă instanță lumina, albele undiri, ci umbra pusă în lumină și - mai mult - însăși trecerea de la una la alta, revelând în negativ, prin ricoșeu sau prin refracție, corpul sensibil al cuvântului în care se devoalează - ca într-o cameră obscură - imaginea transparentă care dă de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acumulează o mulțime de elemente privitoare la căldura neobișnuită a momentului: "Dincolo de fereastră aerul fierbea de căldură. Muște inspectând cearșaful dubios" (p. 11). Era dimineață devreme, când domnul Maltezi îl vizitează pe Gabriel Dimancea: "Prin fereastra lată lumina năvălea exuberant. Undire de lumină veselă. În explozia verii totul părea clar, ușor și plăcut. Nici dracul, în persoană, de-ar fi îndrăznit să apară, n-ar fi stârnit altceva decât un irezistibil hohot de râs. Ce zăpușeală, se alintă tânărul zmucindu-și bluza
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
acuma să te ții dezlănțuire și revărsare de patimă, ca răzbunare rezolută pe atîtea frustrări: „O, tulburarea ce-o vezi în ele/ E valul care - dezlănțuit/ Din adîncimea inimii mele - / Se urcă-n ochii ce i-ai privit.// Ca o undire, ca o năvală” etc. (Cîntec vechiu). Pînă la urmă, după cum se vede, Ada a găsit calea. Numai că dacă poeziile-s puse cît de cît cronologic (și Nicu zice că așa lea pus), se pare că a pierdut-o din
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
codul hermeneuticii canonice, care vine și el cu sperieturile lui, încă și mai intense decât teroarea politicului. E vorba de uimirea sensului, de uimirea în fața cuvântului viu, care ține de condiția însăși a scriitorului. Așa vede el adevărul lumii, în undire arhetipală (de aici, nevoia construcției, în interpretarea operei de rezistență, unor echilibre metodologice între pragmatică și metafizică): "Spaima de scris... Știu acum de ce mi-e frică să scriu... și amân cu tot felul de tertipuri - (precum acest turneu care începe
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
vibrat Înflăcărat: Vaporoasă Rituală O frumoasă Masă Scoală! În brățara ta fă-mi loc Ca să joc, ca să joc, Danțul buf Cu reverențe Ori mecanice cadențe. Ah, ingrată, Energie degradată, Brută ce desfaci pripită Grupul simplu din orbită, Veneră, Inimă În undire minimă: Aphelic ( ) Perihelic ( ) Cojunctiv (dodo) Oponent (adio!) II Paj al Venerii, Oral Papagal! În cristalul tău negat, Spre acel fumegat Fra Mercur De pur augur, Peste îngeri, șerpi și rai Sună vechi: I-ro-la-hai, Mercur, astră aurită, Cu peri doi împodobită
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
noapte va crește și rodi Prin apele armurii răsade-ntregi de stele. Fugarnic sfânt, tu lasă ca fluviul să te poarte... Dar dincolo de luntrea îngustă nu privi, Căci apa-ți va trimite și va întipări, Întunecată, fața iubirii voastre moarte! SOLIE Undire infinită, lăuntricul fior Când Verbul, prăbușire năprasnică de tunet În inimi și în lucruri vibra dominator... Nebănuitul vuiet... - Păstrezi vreun răsunet Tu, suflet prins de-o vrajă pe-al humei căpătâi, Vreun crâmpei din vâlva ce, neîncăpătoare, Cutreiera hiatul adâncii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Împuținate-s zările azi, E-o molimă de mlaștini zăcute, Tu inimă mocnită mai arzi Otrăvile-odată băute... Mă-nșeală privirea din nou Și sânii fecioarei din glastră, Și-aștept taciturn, un ecou, Odată cu trecerea noastră; Adoarme-ntre lintiți undirea, Mi-e ceasul târziu, amintire, Visez cum din ceruri sclipirea Se stinge, pierdută-n privire... Pe aripi nocturne mă duc Hipnotic, în hău, cu părerea, Trecutul încerc să-l seduc Păstrându-mi fecioară durerea... Păgânele șoapte mă ardă Cu focul
AZI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83749_a_85074]
-
roz ca roza care-o țineam în mână, Un dom se profilează, și-acum văd o fântână, Spre care o caretă se-ndrumă cu alai... mănușile, nimicurile femeii, apoi susurul jocurilor de apă în parcuri, porumbeii și păunii de pe lângă casă, undirea sonoră a ceasurilor: Bate-ntîi un ceas sfios Cine știe unde, Și-n târziu auzi din jos Altul cum răspunde. Cântă liniștea, și-acum Altele rămase Se-ntîlnesc grăbite-n drum Și cad peste case. Cad, și-apoi răsună iar Subt bolți așa clare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]