1,021 matches
-
A rămas cu ochii holbați la șoldurile aflate în mișcare ritmică neîntreruptă și la sânii goi ce se zbăteau în același tempo. Când a recunoscut‑o pe Amalia, a rămas blocat. Nu‑i venea să-și creadă ochilor. Ea se unduia în jurul unei bare verticale, cu ochii întredeschiși și cu buzele fremătând, cu părul despletit, lăsat să măture dușumeaua când trupu‑i se îndoia pe spate, în timp ce genunchii‑i strângeau bara aceea albă, lustruită de atâta frecuș. Preț de cinci minute
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
din pământ în fața ei s-a arătat o casă micuță cu pridvor și mușcate roșii la ferestre. Pe poteca din grădină, venea băiatul ei cel drag plecat demult. În acel moment, bătrânei, i se păru raiul pe pământ; pădurea își unduia foșnetul său ca în poveștile adevărate iar pe covorul de flori în iarba verde își revederea băiatului drag ce se îndrepta spre dânsa. Al treilea înger, ajunsese departe tocmai în cealaltă parte a Pământului și atât de smerit, se oprise
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
pur sânge. Detașați mai întâi Cristalinul lichid al lacrimilor Căutați apoi o frunză uscată Și asezați acolo Micile diamante plânse. Tăiați apoi cu atenție tinerețea. Și să nu va lăsați înșelați, Dacă apare sub forma unei vechi eșarfe Care se unduie înca în vânt Ca o aripă prizonieră-n vârf de catarg. Luați-o și împaturiți-o frumos Iar atunci când veți pleca cu trenul Să o despăturiți și să o fluturați În chip de desparțire Celor dragi, rămași pe peronul vieții. Feluritele
ANALIZA SPONTANĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Analiza_spontana_0.html [Corola-blog/BlogPost/348437_a_349766]
-
se poartă, doar ne pupap din când în când cu ochii ficși spre poartă să nu ne prindă cineva. Îți mai aduci aminte, într-o seară m-ai pus să sar un gard dintr-o hârtie creponată și așa se unduia uluca aceea blestemată, până picioarele mi-a înmuiat și am căzut ca blegul într-o baltă din curtea ta și am murdărit cu stângăcia mea toată întâlnirea aceea fermecată. Râdeai ca o deșteaptă luminându-ți ochii cu străluciri de stele
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
de tine, Mamă, ce mult aș vrea să știi...! Te regăsesc, adesea, în glasuri de copii, în zâmbete și-n cântec... și-ntr-un parfum suav de vis și nostalgii. Nimic nu poate, mamă, să îmi înlocuiască privirea Ta ce unduia seninul nici dragăstoasa șoaptă ce-mi modela, odată, în drag și-n sfiiciune, cu palme dulci- destinul. Tu-mi ești lumină-n noapte, și vis în plină zi. Mi-e dor de Tine, Mamă, ce mult aș vrea să știi
DOR DE MAMA de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1456393290.html [Corola-blog/BlogPost/373386_a_374715]
-
auzea doar clipocitul ramelor ce tăia apa și fâșâitul bărcii strecurându-se încet, încet, spre largul necuprins al întinderii nesfârșită de apă. Marea era albastră și limpede ca un cristal. Razele lunii pătrundeau în adâncuri, luminând calea meduzelor, ce se unduiau leneșe la mică adâncime. Nici nu mă gândeam că această liniște tainică a mării este cea care va preceda furtuna. Peste ceva timp, luminile Mangaliei se zăreau ca niște licurici. Poate că eram la o milă de țărm. Se auzea
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
costume populare vechi și că ne leagă această pasiune pentru portul tradițional. Am corespondat împreună și internetul ne-a adus aproape din lumi total diferite și de la 4000 de kilometri distanță. Sunt foarte curioasă ce ma așteaptă acolo. Trenul se unduiește, cănd cu viteză unei centrifuge, cănd cu lentoarea unui melc împovărat. A bătut drumul acesta de mii de ori, iar acum a venit timpul să îmi arate și mie traseul lui spectaculos, cu scene decupate dintr-un album patriarhal, cu
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
Ca un pârâu schimbat într-o cascadă, Nu-mi pasă că nu-i nimeni să mă vadă, Tu m-ai zidit acolo și mi-e bine. Și, cât ai sta pe pieptul meu culcată, Cătând odihna preț al subjugării Dorinței, unduind ca valul mării, Te-aș mai putea trăi încă o dată. 02.09.2013 *** Referință Bibliografică: Te-aș mai putea trăi încă o dată / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
TE-AŞ MAI PUTEA TRĂI ÎNCĂ O DATĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1446535061.html [Corola-blog/BlogPost/373775_a_375104]
-
ARIPĂ ÎN VÂNT Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1571 din 20 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ascultă bate o aripă în vânt undeva și fâlfâitul acela de note împarte lumina în dungi alungite culorile încep să se unduie în ritmul plecării noaptea lăsând-o să cadă în amurguri la ceasul acela se trezesc călătorii și pleacă pe drumuri venind de departe și urcă în gânduri și trec peste patimi bătaia de aripi ce vânturi străbate ce cântec emană
ARIPĂ ÎN VÂNT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1429518315.html [Corola-blog/BlogPost/374855_a_376184]
-
pofte sub bluze; Pârjolești de sub gene cu vii aștri de noapte, Și așterni peste răni vraja fructelor coapte. Fir de praf, pus sub talpa dorințelor tale, Mă visez, să-ți simt trupul cu aluri tropicale. Mă ucizi când mai treci, unduindu-te-n umblet, Însă vii și mă scoli, dintre morți, cu-al tău zâmbet. Inima, palmele, gura - ca niște cățele!- S-ar hrăni cu căldura-ți întinsă pe piele; Mă zbucium în patimi și-s nebun de iubire, Îmi aprinzi
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
pofte sub bluze;Pârjolești de sub gene cu vii aștri de noapte,Și așterni peste răni vraja fructelor coapte.Fir de praf, pus sub talpa dorințelor tale,Mă visez, să-ți simt trupul cu aluri tropicale.Mă ucizi când mai treci, unduindu-te-n umblet,Însă vii și mă scoli, dintre morți, cu-al tău zâmbet.Inima, palmele, gura - ca niște cățele!-S-ar hrăni cu căldura-ți întinsă pe piele; Mă zbucium în patimi și-s nebun de iubire, Îmi aprinzi jaru
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
cea mai frumoasă ninsoare de maci! cu buzele-ți tandre în săruturi mă-mbraci, fecioară de patimi cu sânii de jar, mă arzi ca un rug pe sub piei de stejar. Și cade sub triste covoare de geruri, a ta legănare unduind roua-n ceruri, cu talpa-ți plăpândă dezvelind așternuturi, plutești ca o vrajă într-o mie de fluturi. Ești cea mai frumoasă ninsoare de maci! sub tine, eu tremur când m-acoperi, și taci! m-așez într-un crivăț sub
EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ NINSOARE DE MACI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1465539224.html [Corola-blog/BlogPost/378079_a_379408]
-
o altă melodie. Mergea legănându-se în ritmul cântecului, agățată la fiecare trei-patru pași de câte o crenguță pe care o îndoia ușor, ca într-o mângâiere, ori trăgând cu gesturi molatice, absente, câte un fir de iarbă ce se unduia leneș sub spicul bogat. Era parcă mai frumușică decât o observasem până în acel moment. Purta o băsmăluță legată ștrengărește sub bărbie, cu bluzița răsfrântă neglijent aproape până la brâu și cu o fustă lungă, bogată în falduri, care părea să o
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
larg, în lumea mea nemărginită, necuprinsă și plină de albastru . O lume mirifică, udă și plină de feerie , acolo unde norii mă atingeau iar luna se leagănă pe umerii mei sub ochii iscoditori al stelelor... Mereu rătăceam pe albastrul infinit unduindu-mă pe luciul nesfârșit, zi și noapte ... Într-o călătorie a mea ,într-o noapte târzie am rămas captiv într-o lagună albastră .M-am lăsat atras de liniștea albastră de cântecul sirenelor .M-am îndrăgostit de acea lagună și
VALUL DIN LAGUNĂ.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1474644898.html [Corola-blog/BlogPost/374148_a_375477]
-
ninsorilor villonești, “de mai an”, cu suavitatea și nostalgia lor este: “Zima: troika aleargă spre stele / în abur de balalaikă / printre pescăruși de gheață / și țurțuri de cer / viitoare livezi / ne viscolesc prin suflet / rotund / în depărtări / lebede fără cântec unduiesc punți / peste prăpăstii”. Prin economia mijloacelor de expresie și prin frumusețea imaginilor, prin eliminarea încărcăturilor de prisos, poeta ajunge la esențializare, ceea ce e un lucru remarcabil. Poemele par a fi îndelung șlefuite, devenind niște mici bijuterii de purtat la reverul
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
că soarele a dispărut din viața ta, lacrimile te vor împiedica să vezi stelele. (Rabindranath Tagore) Într-o altă dimineață devreme, din anul următor, am deschis fereastra să iau pulsul timpului și mai ales să ascult zgomotul valurilor. Vântul îmi unduia florile din grădinița mea minusculă din fața apartamentului, iar luna încă mai strălucea pe cer. Dinspre mare se auzea zgomotul valurilor sparte de diguri. Era clar, în ziua aceea nu se putea ieși pe mare. Prin urmare, era o zi ratată
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423404477.html [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
acestei poezii are o funcție poetică, pentru că deplasează atenția de la referință la mesajul însuși: „Biciul lui Dumnezeu/ s-a vrut șarpele acesta,/ strivit în aurul risipit/ de propriul car alegoric./ Fire subțiri de lapte roziu/ din botu-i căscat se preling / unduind / către sânul/ de-acuma uscat”. Și acum intră mesajul: „Atât a rămas: / un dinte sfărmat/ și marele ochi de safir/ către cer/ înghețat.” („Sic transit gloria mundi”). O rezolvare interesantă privind lumea. Barocul Marianei Cristescu reinventează realul și, simultan, îl
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
semn, simplitatea lor necoruptă o cucerește(În atâta iarbă au dănțuit cu solemnitate/ Arse de greieri florile roșii cântau/ Verdele, umbra copacilor, câteva fapte/ În formele trupului schimbător petreceau/ Arse de greieri florile roșii strigau/ Plantele nopții zori de zi unduiră/ Vine o flacară, seceră luna de mai/ Câte dorințe/ Tot atâtea fructele oarbe-n/ Pomul haotic din rai ... -Rit) Precum într-o cunoscută poezie a lui Lucian Blaga, poeta simte peste tot în roadele pământului zei minusculi pregătiți să apară
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miraculum_de_angela_nache_voicu_bugariu_revista_luceafarul.html [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
răcoarea Dîndu-le-o s-o guste Fetele bronzate Sînt mai mlădioase Mîngîiate tainic Vara peste coapse Și plutesc frumoase Crude păpădii Cu priviri sfioase Și trupuri mlădii @ TU ERAI... Tu erai... te-am zărit de departe, Silueta ta de liană se unduia Ca aburii zilei pe o șosea Care ne unește și ne desparte Tu erai... nu puteam să-ți confund Mersul grațios, legănat, nostalgic Respirind o lumină de borangic Ce îți luneca mîngioasă din străfund Și de fundulețul tău îmi era
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_alba.html [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
îndată s-a astâmpărat Ordine! a poruncit, limită a pus Stăpânul lor Peste tot ce clădise cu dragoste, cu dor. 14 Apele dulci și-au descoperit în fine calea Ocolind munți și dealuri, urmându-le valea Alteori tainic, pe sub pământ unduind Spre Marea cea mare, neobosit vălurind. 15 Aveau în ele sămâța mișcării, a regăsirii Și totodată cea de răsfirare, a risipirii Și cât ar vrea Cel Rău să se împotrivească Nu poate strâmba Legea Lui, dumnezeiască. 16 Cu varga în
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
înebunit de-atât amor Trezesc în mine, înaltă vibrație de dor! Creatorul: 44 -Îmbogățindu-te, pe mine mă îmbogățesc Și cât va fi în univers suflu dumnezeiesc Vei dăinui, iubita mea Cea mai frumoasă Giuvaer albastru, stea străluminoasă! 45 Holde vor undui pe trupul dulce Și-n ierburile-nalte, leii au să se culce Uitând de foame și de vânătoare Seninul înconjurându-te-n splendoare! Terra: 46 -O! ești atât de geneos Preasfinte În imnuri slăvitoare îmi voi aduce aminte De toate
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
zgomotoasă ca un șuvoi pieziș, din cerul plumburiu cădea ca apa unei cataracte. Trăgeam în piept aerul proaspăt și curat. Ploaia îmi stropea fața și mâinile. Nu vedeam din fereastra larg deschisă Mai departe de rondul cu flori Ce se unduiau sub stropii de cristal. Ploaia cădea repede și măruntă, O auzeam șiroind prin jgheaburi. Nu tuna deloc. Mirosea a iarbă și a țărână. ........................................... Din volumul FERESTRE DESCHISE antologie lirică de Rodica Elena LUPU Referință Bibliografică: PLOAIA / Rodica Elena Lupu : Confluențe
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1422859374.html [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]
-
dintr-o dată invizibilul devine vizibil, anorganicul devine organic, nemișcarea se transformă imperceptibil dar sigur, în mișcare, iar tăcerea devine șoaptă. Și în miracolul ce se petrece chiar sub ochii privitorului, carapacea de mineral amorf se desface și din ea țâșnește unduind planta, vegetalul. Poate că mai pregnant decât în oricare alt tablou, acest lucru este vizibil în tabloul intitulat „Semn”. Tufișul de dimensiuni modeste se înalță din pământ și își etalează cu mândrie ramurile, în care însă nu mai irizează obișnuitul
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vibratii_interviu_cu_pictorita_maria_tania_nicolescu_1358525719.html [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > BĂTRÂNA DOAMNĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâna doamnă Un păr se unduie sub boarea unui vânt, Mantoul lung și negru și talia subțire, Buchetul mov, din flori la pălărie Pantoful mic, se-afundă-n frunze adânc. O recunosc castanii și pietrele bătrâne Și păsări îi ațin cu dulcele cânt calea, Ea vine-n pas
BĂTRÂNA DOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Batrana_doamna.html [Corola-blog/BlogPost/359322_a_360651]
-
APROAPE ȘI DEFINITIV: ALBASTRU, de Liliana Ghiță Boian, publicat în Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015. Albastru, aproape și definitiv: albastru Curcubeul unei creații... Spectrul solar al imaginației care plonjează din banalul cotidian în reveria Mihaelei Ciubotariu care își unduiește cuvintele, strecurându-le abil printre asperitățile vieții. Dintre toate culorile acestuia - care nu lipsesc din sfera artistică a creatoarei de versuri- a ales aproape albastru, de fapt albastrul definitiv. Eu voi avea mereu brațe deschise Și-ți voi picura în
LILIANA GHIȚĂ BOIAN by http://confluente.ro/articole/liliana_ghi%C8%9B%C4%83_boian/canal [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]