13,547 matches
-
dintr-o majoritate evreiască. În al doilea rând, prin prisma deformantă a anilor ceaușiști, tânăra generație e convinsă că elita comunistă era formată din imbecili. Fals, demonstrează din nou filmul. Ideea de a folosi membri cu tradiție în PC ca unelte de propagandă, determinându-i să se auto-învinuiască și apoi fixându-le culpa pe peliculă, un mediu considerat pe atunci eminamente obiectiv e una suficient de ingenioasă pentru a fi demnă de angrenajul bine uns al propagandei naziste. Pe de altă
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
9 0,7 0,4 53 Legume-fructe Botoșani 0,25 0,16 0,11 0,08 0,02 0 0,001 54 Letea Bacău 3,5 3,3 2,7 1,6 1,6 1,3 0,9 55 Mașini unelte Bacău 1,8 1,1 1,1 1,2 0,5 0,5 0,5 56 Mebis Bistrița 0,9 0,16 0,5 0,5 0,48 0,5 0,45 57 Mecanex Botoșani 1,3 1 0,87
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
spre realizările noastre că specie-conducătoare. De j’de sute de mii de ani muncim că disperații pentru că ne înmulțim că iepurii. Iar a fost greșită de la bun început. Ce-am făcut până acum că să scăpăm de ea? Am automatizat uneltele și i-am convertit pe vechii muncitori cu sapă și ciocanul în muncitori cu butonul și maneta. Adică i-am lăsat așa cum i-am găsit: muncind. Astăzi sperăm să creăm inteligență artificială, pentru că industria automatizata să lucreze singură. Cum spuneam
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
să lucreze singură. Cum spuneam, o strategie de cacao. Ne chinuim să grefam inteligență regnului mineral. Am uitat complet că cea mai mare realizare în epoca primitivă a fost , adică a unor ființe inteligente. În loc să le folosim că pe niște unelte vii, pe care să le învățăm să muncească inteligent în locul nostru, am preferat să confecționam unelte din piatră, fier și siliciu. Să mă pupe Henri Bergson undeva, dar omul va mai crea încă zece mii de ani unelte de creat unele
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
Am uitat complet că cea mai mare realizare în epoca primitivă a fost , adică a unor ființe inteligente. În loc să le folosim că pe niște unelte vii, pe care să le învățăm să muncească inteligent în locul nostru, am preferat să confecționam unelte din piatră, fier și siliciu. Să mă pupe Henri Bergson undeva, dar omul va mai crea încă zece mii de ani unelte de creat unele și tot nu cred că-i va plezni prin minte prototipul . Unealtă care să mă lase
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
că pe niște unelte vii, pe care să le învățăm să muncească inteligent în locul nostru, am preferat să confecționam unelte din piatră, fier și siliciu. Să mă pupe Henri Bergson undeva, dar omul va mai crea încă zece mii de ani unelte de creat unele și tot nu cred că-i va plezni prin minte prototipul . Unealtă care să mă lase naibii să mă odihnesc. Pentru că omul e atat de prost încât să spere că siliciul va munci într-o zi de
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
am preferat să confecționam unelte din piatră, fier și siliciu. Să mă pupe Henri Bergson undeva, dar omul va mai crea încă zece mii de ani unelte de creat unele și tot nu cred că-i va plezni prin minte prototipul . Unealtă care să mă lase naibii să mă odihnesc. Pentru că omul e atat de prost încât să spere că siliciul va munci într-o zi de unul singur. Acum, ce cred eu că au făcut în locul nostru pisicile, daca ne-au
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
labele) noastre. Ne-au lăsat pe noi să ne dezvoltăm și să să domesticim animale mai proaste că noi, pe care să le folosim fără prea multa imaginație. Pisicile au continuat să toarcă în timp ce noi ne-am apucat de facut unelte și unelte de creat unele. Nu s-au oprit din tors nici macar când am inventat motorul cu aburi, pentru ca, desi lor nu le folosea la nimic, noua ne mai dădea cât de cât o ocupație. În tot timpul ăsta, ele
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
Ne-au lăsat pe noi să ne dezvoltăm și să să domesticim animale mai proaste că noi, pe care să le folosim fără prea multa imaginație. Pisicile au continuat să toarcă în timp ce noi ne-am apucat de facut unelte și unelte de creat unele. Nu s-au oprit din tors nici macar când am inventat motorul cu aburi, pentru ca, desi lor nu le folosea la nimic, noua ne mai dădea cât de cât o ocupație. În tot timpul ăsta, ele au continuat
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
pisică în casă, îi dăm să mănânce, îi curățăm conștiincioși excrețiile, o scărpinam când are chef și nu așteptăm în schimb din partea ei nici măcar un “Miau!”. Din perspectiva evolutivă a pisicilor, am ajuns niște vite cu multiple extra-opțiuni. Am ajuns unealtă perfectă. :: “Bătăi în dialog”, Almanahul Academiei Cațavencu 2006, ceartă oups....ce idei îți trec prin cap....cam gri perspectiva asta cu ce am fi ajuns dacă...eu zic mai bine să lăsăm pisicile într-un simplu cult doar atât bluedaysblog
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
înțeles nimic, nici macar vulgata criticii proprietății. nici macar Bucurenci. nu, nu apartamentul lui liiceanu e furt, nu proprietatea individuală, ci doar cea care echivalează cu un capital, adică mijoiacele de producție. nu ochelarii de soare sau cartea de colorat, ci fabrică, unealtă sau, mai nou, acțiunile. marx despre asta vorbește, si nu vrea decît să restituie proprietatea. desigur, asta după ce pirueta dialectica ia sfîrșit. tot palavragiți de stingă și comunism, fără niște noțiuni elementare de marxism.
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
privește calitățile adăugate și excedentare funcției. însă dincolo de aceste principii și de filosofia sa generală, zestrea are - de fapt, avea - și un puternic caracter regulator. Ea stabilea atribuțiile în familie și împărțea rolurile majore. Bărbatul aducea bunurile funciare și imobiliare, uneltele și accesoriile aferente, în vreme ce femeia aducea inventarul de interior, bunurile casei, în special cele din categoria mobilă. Această contribuție complementară așeza părțile sub semnul întregului și asigura, de la bun început, un cadru ferm pentru buna funcționare a tînărului mecanism familial
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
mai vechi sau mai noi ale bisericii creștine, față de aceste tehnici avansate: "Cibernetica exprimă în mod pregnant una din principalele trăsături ale concepției șburghezeț despre lume - inumanitatea, tendința de a transforma oamenii șmunciiț într-o anexă a mașinii, într-o unealtă de producție și o unealtă de război. Totodată cibernetica se caracterizează prin următoarea utopie (imperialistă): înlocuirea omului viu, care gândește... printr-o mașină...". Așadar, până nu demult aș fi putut miza orice sumă pe valoarea argumentației negatoare a deja celebrei
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
ale bisericii creștine, față de aceste tehnici avansate: "Cibernetica exprimă în mod pregnant una din principalele trăsături ale concepției șburghezeț despre lume - inumanitatea, tendința de a transforma oamenii șmunciiț într-o anexă a mașinii, într-o unealtă de producție și o unealtă de război. Totodată cibernetica se caracterizează prin următoarea utopie (imperialistă): înlocuirea omului viu, care gândește... printr-o mașină...". Așadar, până nu demult aș fi putut miza orice sumă pe valoarea argumentației negatoare a deja celebrei definiții. În urma unei analize profunde
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
ț După ce mînca, bătrînul se întindea într-un șezlong la soare și adormea cu pălăria trasă pe față. Era ora la care îl părăseam și eu. Știam că după ce se trezește, își pune vasele murdare în pungi, încuie cele cîteva unelte în magazia din spate, își ia bicicleta și pleacă." Cam asta ar fi motivația exterioară. Că bătrînul simbolizează platitudinea și monotonia vieții însăși, asta e ceva ce doar cititorul trebuie să înțeleagă. Autoarea nu explică, nu moralizează, nu metaforizează, cu
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
pare o teorie eterodoxă și destul de îndrăzneață asupra condiției feminității (văzută ca relație, nu doar ca esență), cartea Mihaelei Miroiu nu atinge cu nimic misterul sacralității Mariei și al nașterii lui Hristos. Dimpotrivă, acel fiat al Mariei este interpretat cu unelte exegetice noi, postmoderne, dar cît se poate de valide filosofic și conceptual. De altfel, acesta este marele merit al teoriilor de acest gen: aruncă o lumină nouă asupra unor lucruri deja discutate, dovedindu-le actualitatea. Mihaela Miroiu a găsit tonul
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
alt scriitor nu a publicat atât de mult și de consecvent, de-a lungul tuturor perioadelor de creație, studii despre sonoritate și limbă, limbă și corp, limbă și număr, proverbe și expresii. Limba nu reprezintă pentru el doar o simplă unealtă în mâna autorului, ci începutul a tot ceea ce înseamnă gândire și scriere. Deja din 1929 postula necesitatea unei "doctrine a sunetului" în sensul neștiințific al teoriei culorilor concepută de Goethe. Această insuficiență trebuia să fie satisfăcută de Lauda vocalelor. Un
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
deosebire, la angajare, între a alege să lucreze la SS sau la Siemens. Analfabetismul, sinonim cu necunoașterea realității, cu imposibilitatea de a desluși Binele de Rău, a făcut această femeie, care ar fi putut fi un om esențialmente bun, o unealtă a răului. Iubirea și lecturile o transformă, după proces, în închisoarea pe viață, unde tânărul care o adorase cândva continuă să-i trimită casete pe care îi citește cu voce tare marile opere ale literaturii universale. Femeia învață să scrie
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
înălțimea la care se găsește un punct, o linie sau o suprafață"; "etaj"; "zonă geologică"; "valoarea unei mărimi" (în fizică, chimie), inclusiv celor figurate: "stadiu, grad (de pregătire, de dezvoltare), treaptă"; nivele apare doar ca formă plural pentru sensul special "unealtă, instrument, dispozitiv", căruia îi corespunde și singularul feminin nivelă. O rapidă investigație cu un motor de căutare foarte eficient (Google) oferă următoarele rezultate: pluralul nivele apare înregistrat de 5.920 de ori, iar niveluri de 3.700. Verificând - prin sondaj
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
omul ar gândi instrumentul pe care îl va fabrica... Și precizarea următoare: "La drept vorbind, distincția dintre activitatea psihică îndreptată, întoarsă spre interior, sau spre exterior este ceva pur și simplu relativ. Amiba sau planta nu încetează de a folosi unelte chimice ca să își păstreze structura. Invers, activitatea umană, privită de pe Sirius, este și ea întoarsă spre interior, iar pentru același observator stelar, întrebuințarea pe care omul o dă cărbunelui ori fierului nu se deosebește de felul cum foraminiferele se folosesc
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
cei care mor de foame nu se mai tem de nimic. Pe lângă faptul că averea este privită ca o formă de spoliere, deci are un sâmbure imoral, ea este condamnată și ca o "ispititoare", o "plăsmuire" prin care "lumea înșelătoare", unealta diavolului, pune stăpânire pe oameni: Că într-această vreme [...] nu foarte ascultă oamenii cuvintele cele bune și dulci, ce totodeauna pohtescu hicleana avuție". O atitudine cât de cât obiectivă pentru un istoric ne obligă să nu dăm note universurilor culturale
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
de stat, în general, dacă pe cel concret îl batjocorim cu atâta nerușinare? Menținem în viață un stat debil, plătim armată, poliție, administrație, politicieni - cu ce scop? Doar pentru a figura în manualele de geografie? După comportamentul politicienilor și al uneltelor represive aflate în slujba lor, ar trebui să ne mulțumim cu manualul de zoologie. Nu știu cât de glorios a fost trecutul istoric al României, însă prezentul a devenit insuportabil. înainte de-a fi prea târziu, ar trebui să ne punem la
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
dacă înainte nu s-ar smulge din succesiunea aparent haotică, adică ar întrerupe vraja visului abia trăit? Derrida susține că la această interogație un filosof ar răspunde cu un "Nu!" hotărît, ar nega că se poate dezlega taina prădat de uneltele explicației discursive. În schimb, un scriitor n-ar tăgădui atît de ferm, ar fi înclinat să zică: "Poate!", "Parcă!" sau "Cîteodată da!" Cu ce temei? El beneficiază de roadele unei experiențe, poate menține uneori o acțiune și în ramele închipuirii
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
cîrnați/ și muștar./ - Și-acum, hai să ne dregem și noi cu ceva lichior de mentă,/ zise iarăși Gornicu, căci lunea nici iarba nu crește,/ nici ziua nu scade" (Fanfară în iarbă). În unele ocazii sînt preluate de-a dreptul uneltele reporterului: "Reporterul întreabă dacă acest loc pustiu/ (cu doi localnici și cîțiva ciobani transhumanți)/ mai are cimitir,/ de cînd nu mai au preot și rugă în sat, de biserica/ în ruină.// Răspund fie Doamna din Pustiu (cîndva femeie de serviciu
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
înseamnă a te ruga. De fapt, importanța pe care el o acordă scrisului e doar o fațetă a relației complexe pe care Nietzsche o întreține cu domeniul limbii. Pentru el limba nu e un fapt exterior, pur și simplu o "unealtă socială" pe care s-o folosești, pragmatic, în comunicare: limba ține de alcătuirea noastră ontologică ultimă. Prin limbă ne putem da formă și pune în ordine, și doar prin limbă ni se întâmplă că putem, în ultimă instanță, să ne
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]