4,164 matches
-
axează în jurul existenței a șapte generații din lanțul de 100 (de la al cincizeci și optulea, pînă la al șaizeci și patrulea). Fiecare dintre cei șapte reprezintă cîte un personaj emblematic pentru perioada în care a trăit: Juglans (940-1000) este diplomatul uns cu toate alifiile și cu predispoziție către conspirație, Kal (976-1064), astrologul care calculează trecerea timpului și prevestește întîmplările viitoare, Nivalis (1001-1054), înțeleptul care sub masca umilinței dezvoltă o adevărată artă a supraviețuirii în vremuri tulburi, Memorialistul (1026-1089), anonim cum îi
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
Sară: Ich bin Sară. Kommt, wir gehen 'rein. Hier draußen ist es lausig kalt Nicola: Ciao Má ! (Er umarmt seine Mutter herzlich) Concetta: Ciao alla Mamma! Mooo... Franghè, vieni a vedere com' stei cus, muduuuu! Gianfranco: Ciao Karin, wir haben uns ja lange nicht geseh'n. Gut siehst du aus. Karin: Danke Papà. Ursula: Hallo Gianfranco, und mich begrüßt du gar nicht???? Gianfranco: Wie wir Italiener sagen "dulcis în fundo", oder wie ihr Deutschen sagt "je später der Abend, desto schöner
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
seine Frâu Concetta sieht ihn strafend von der Seite an) Karin (zu allen): Beeilt euch, es ist kalt hier draußen. (zu Elenă):...gut siehst du aus. Du hast dich seit unserer Hochzeit überhaupt nicht verändert. Elenă: Hallo Karin, komm', lass uns‚ reingehen, meine Schwiegermutter hat hausgemachte "Orecchiette" mitgebracht, die müssen lange kochen. (Sie schiebt Assunta voran, die u.a. eine Tüte Orecchiette în der Hand hält) Assunta: Guten Abend, Ich bin Assunta, erinnerst du dich an mich? Karin: Aber natürlich! Besonders
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
numiți politic și care nu provin din rândul funcționărimii. Nu știu dacă psihologii au studiat “efectul de funcție”, o tulburare de comportament ale cărei resorturi nu-mi sunt pe deplin lămurite, dar a cărei simptomatica o pot descrie destul de ușor: uns peste noapte într-o funcție de conducere, orice specialist dezvolta o anxietate vecină cu paranoia în legătură cu posibilitatea “de a fi tras la răspundere”. Ignorant într-ale managementului și nespecialist în combaterea fraudei, omul nostru reacționează panicard și așază în calea petentului
Tara de infractori by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82985_a_84310]
-
d-voastră o să spuneți că e revoltător. Același lucru l-am spus și eu la aflarea veștii. Foto: Mirelamiada Apoi mi-am amintit o vorbă care circulă prin redacții și prin lumea media pe vremea cînd Tudor Giurgiu tocmai fusese uns președinte la TVR. Tot felul de “spirite lucide” îi urau numai de bine, dar nu uitau să menționeze că îi va fi greu să-l depășească pe Valentin Nicolau, care fusese “totuși un bun manager”, adică crescuse profitul televiziunii de
Jos din cui de-acum, oglinda! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83055_a_84380]
-
peșcheș (turcism) și plocon (slav), au suferit o convertire semantică înspre sensul marcat negativ și termeni precum dar, drept, atenție. în toate perioadele, pentru a desemna acțiunile de mituire au fost folosite și expresii metaforice sau metonimice - de la vechiul a unge osia (cu atestări cronicărești) la modernul și familiarul a deschide ușa cu piciorul. E interesant de văzut care este situația actuală, în ce direcție se modifică raportul de frecvență și trăsăturile semantice ale cuvintelor din respectivul cîmp lexical. Mi se
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
spunându-si : „Este frânt 3. Oricare lanț, oricare legământ”. 4. Surâde Cel ce-n ceruri locuiește. Își bate Domnul joc de zarva lor. 5. Și, În mânia Lui, Îngrozitor, Cutremurându-i, astfel le vorbește : 6. „Pe Împăratul Meu l-am uns chiar Eu Peste Sion”. Iar Unsul zice : „Iată, 7. Vestesc decretul Sau În lumea toată”. Căci zis-a Domnul : „Tu esti Fiul Meu ! Azi Ți-am dat viața, astăzi Te-am născut. 8. Pământuri și popoare Te așteaptă. Toiag de
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
prin tradiția nobiliară discretă se explică rafinamentul care a caracterizat curtea de la Bagdad a lui Harun al-Rașid în secolul al VIII-lea. De fapt, "renașterea carolingiană" poate că nu s-ar fi produs dacă între cei doi împărați (împăratul roman uns de papi, luptător împotriva sarazinilor - musulmanii omaiazi din Spania - cum se scrie în cronici dar mai ales în Cântecul lui Roland - și califul Bagdadului abasid) nu s-ar fi stabilit relații, schimburi de solii, vizite, comerț. Harun al-Rașid avea tot
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
predecesorilor săi - este vremea Bizanțului după Bizanț. Cartea lui Neagoe teoretizează monarhia de drept divin - adică statul medieval care are ca singur stăpân pe însuși Isus Hristos. Nu boeirii îl aleg pe domn "nu te-au ales nici nu te-au unsu ei domn, ci Dumnezeu", unicul deținător al adevăratei puteri. "Contractul" este încheiat între Divinitate și domn, acesta din urmă este "alesul" care îi îndeplinește nemijlocit poruncile în lumea pământească; firesc, autoritarismul este o manifestare obligatorie a misiunii sale supreme, a
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
cele două poluri opuse: "Iată că sîntem datori noi cești puternici să ajutăm celor slabi și să-i îndreptăm, și să nu facem atîta în voia noastră cît în voia vecinului și săracului și a neputernicului". De fapt pârghia care unge mecanismul social și care trebuie să rămână mereu activă pentru a se domni în pace este milostenia văzută ca o "retrocedare de bunuri": "Iar de-ți va mai prisosi venit din venitul domniei, acel venit să nu gîndești că iaste
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
după cum nu există una a sărăcirii în jos. Am mari dubii că un "geniu" care a știut să adune câteva sute de mii de dolari departe de mișmașurile puterii se va abține să devină multimilionar când toate pârghiile îmbogățirii, bine unse în doisprezece ani de ticăloșie națională, îi vor sta la îndemână. Natura umană e prea putredă, pentru a-i da crezare d-lui Voicu și nu baladistului care spunea: "Săracul vrea să ajungă bogat,/ Bogatul să aibă un întreg regat
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
români, chiar dacă pentru mare parte dintre ei asta nu e o noutate, ci confirmarea a ceea ce știau de pe vremea lui Ceaușescu. Zicerea populară cu Osia e unsă aparține înțelepciunii populare de pe vremea cînd fiecare avea o șansă, chipurile, de a unge osia la nivelul său. Acum, foarte mulți dintre cei care ar vrea să facă acest lucru sînt scoși din joc deoarece prețurile corupției le depășesc posibilitățile. E adevărat că din '90 încoace afacerile ridicate pe corupție au dus la crearea
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
caracteristici nu foarte specifice unui gazetar. CTP știe că a fost scos "la înaintare" prin această funcție și că se așteaptă de la el să-și folosească energia de tip CTP, dar și să se adapteze președinției cu care a fost uns. l JURNALUL NAȚIONAL afirmă că Anghel Găinușă, primarul comunei Mâneciu, s-ar ocupa de inginerii funciare prin care vile de lux sînt plantate pe pămîntul altora. Atenția de care se bucură primarul Găinușă din partea Jurnalului, pe două pagini de ziar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
și bulane înseamnă orice, dar nu echitate socială. N-am nici o milă de directorii, președinții și stăpânii de companii mai mari sau mai mici. Pentru ei se va găsi oricând o soluție, că de aia au avocați și contabili bine unși cu parale verzi. Nici măcar n-aș fi adus în discuție această lege-simptom dacă nu s-ar citi cu limpezime în ea mentalitatea represivă, scrâșnetul încărcat de ură și disprețul resentimentar al unei pături bolnave de putere. De-a dreptul înspăimântătoare
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
hamac și-l cufundă în chihlimbarul trist al privirii sale: - Moi, vous savez - zise. Fata lui ieși în curte cînd i-a auzit vorbind. Purta o rochie țărănească ordinară și ponosită și avea părul împodobit cu panglici colorate și fața unsă împotriva soarelui, dar chiar și în starea aceea neglijentă se putea presupune că nu exista alta mai frumoasă pe lume. Senatorului i se tăie răsuflarea. - Drace - suspină plin de uimire -, ce-i mai trece Domnului prin cap! În seara aceea
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
a fost jucat, Cozmin Gușa a dovedit o dată în plus că nu are stofă pentru funcția cu care l-a cadorisit premierul și că în 2000 i-a pus Dumnezeu mîna în cap. Văzînd că dirijorul campaniei electorale a fost uns Cozminca, nu el, așa cum s-ar fi cuvenit conform cu organigrama de partid, Gușa a plecat din PSD. Nu a plîns nimeni după el, iar Adrian Nastase i-a consacrat un mic epitaf politic pe tema Și era tînăr, săracul.... Dacă
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]
-
înțelege în mod sentimental și emoțional lumea. Și totuși, parabola Florinei Ilis este verosimilă, anticipând dilemele filosofice, etice și sociale cu care este posibil să se confrunte omenirea în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Unui roman care ne unge pe suflet nu putem parcă decât să-i dăm o interpretare subiectivă, într-un gen critic despre care ni se spune că ar trebui să fie obiectiv, și care, ah, nu poate și nici nu vrea uneori să-și mai
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
iar lanțurile îi înfășurau ca o podoabă fermecătoare, parcă ar fi niște mirese gătite de nuntă cu haine Țesute și brodate cu aur (Ps. 44, 14), răspândind totodată mireasma lui Hristos (II Cor. 2, 15) încât unii credeau că sunt unși cu uleiuri frumos mirositoare”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 34-35, în PSB, vol. 13, p.186) „Maturus și Sanctus au fost supuși și în amfiteatru la tot felul de chinuri ca și cum înainte n-ar fi avut
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
condescendent: "Mă uit de sus la puștimea care abia învață un slow. Și nici nu știe ce-o așteaptă - o cruntă spondiloză și angoasa unui tangou." "Cum vine asta - temere cu humor?" Sonatine-le nu-s nimic altceva decît temeri unse cu glumă, scurte, febrile cu rece, ca un frison. Citiți-le cum se termină: "Mă gîndesc că din praful, din nimicul de gumă adunat pe mesele tuturor scriitorilor care au folosit creionul cu maximă îndoială, s-ar putea aduna și
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
de ceasul morții: dar dacă următorul e corect? Știți ce înseamnă într-o școală a fi corect și omenos? A fi ciumat! Dar schimbările astea nu au loc niciodată în perioada examenelor. Atunci e important ca sistemul să funcționeze ca uns!" Nu sunt chiar atât de naiv încât să-mi imaginez că învățământul anului 2006 poate fi la fel de idilic precum cel din Domnul Trandafir. Dar nici că totul a devenit de vânzare nu-mi vine să cred. Ar însemna să ne
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
a anului, pentru prima dată fiind sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Cu ocazia ieșirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima dată Paștele, toți evreii trebuiau să ia un miel și să îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale ușilor de la casele în care locuiau aceștia. În noaptea aceea, îngerul morții trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorât toți fiii întâi născuți ai egiptenilor în casele care nu aveau pe ușă sângele
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
trompeta Zajcearului? Nu, domnule Tîlvar! Rapoartele în care figurile centrale sunt cicadele de la Kladovo, Brestovăț, și de punde or mai zumzăi ele, falsifică cruda realitate despre condiția românilor. Cele câteva firave voci care sunt monitorizate și ale căror calești sunt unse cu praf de tobă și leișori din bugetul statului român, sunt niște parveniți, niște șmecherași pe care i-ați făcut slujbași ai României, nu ,,ambasadori” și care vă înșală manifestând, chipurile, preocupări pentru soarta românilor. Toate acestea, contracost! Nu înțeleg
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
atingi marginea de dincolo a toate în nimeni nu afli mângâiere decât amestecându-te cu ceea ce nu-ți aparține, cu imposibila țărână. 3. Dar acelora (voi sunteți?) mintea nu le vedea că le măsuram în cuvinte adâncimea mierii și-i ungeam la subțiorile sufletului. Nu vi s-a spus o părere - că ați trecut ca o umbră de pasăre peste sistole și diastole dar fără să zburați. 4. Dâre de soare căzute-ntre fagi tremurau deasupra umbrelor, din urmă și de
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
cavalerii întârziați cu păr alb și alură de Don Quijote, le oferă un menu cu flori de gheață și trupuri de mamuți perfect conservate. Să ne întoarcem în anii preistorici în epoca glaciară, să ne construim un iglu și să ne ungem trupurile cu grăsime de focă. Înăuntru să cunoaștem dragostea în vreme de iarnă. Doina Pologea pânză cutată foarte des unii aruncă căldări sau munți de ură asupra semenului lor un fel de pânză cutată îl învăluie cum nu se deslușește
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
au zis, vor zice, de ce și cum și cînd... Zîmbește. Și înoată, senin, pînă la mal. Acuma, știm Lumina soarelui nu ne mai e de-ajuns. O fabricăm chiar noi și-o-ntindem peste tot, Spunîndu-ne cu-nfrigurare și trufie: „Uns?! Wir sind nicht Schweine, aber Menschen, gleich wie Gott!“ Oh, mii de ani, vrăjiți, sub cerul plin de stele, Un cort cu pînza prinsă în ținte de lumină, Am stat. Și ne spuneam: „Vedeți ! Vedeți ! Doar El e În stare
Sonete by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/5096_a_6421]