13 matches
-
dispune să fie instalată în Arad, (s.n.) pentru Palatul Cultural din acea localitate în scopul răspândirei cunoștințelor în deosebi în pătura muncitoare, alături de biblioteca populară din Cluj, și de celelalte biblioteci pe care ministerul le va deschide în Ardeal, părțile ungurene, Bucovina și Basarabia”. De la Universitatea din Cluj, respectiv Institutul pentru studiul istoriei României, profesorii de istorie veche, Al. Lapedatu, I. Lupaș, rectorul V. Dimitriu, la 11 martie 1921, transmiteau pe adresa D-nei Riria Xenopol din București, o telegramă prin care
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
reprezentații! Nu vă închipuiți ce se petrecea la Chișinău cu ocazia prezentării acestui spectacol... Și faptul că se pomenea de trenul București-Sinaia i-a deranjat pe mulți... La un moment dat, chiar și cei care simpatizau teatrul îmi ziceau: «Ei, Ungurene, dar nici așa nu se poate... la fiecare pas rostiți pe scenă București...» Eu le zic că e un orar de tren, iar ei: „Las’ că știm noi.” Vă închipuiți în ce situație ne aflăm noi acolo? Astăzi parcă nici
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1485943011.html [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]
-
în lungime de 6.200 metri, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic"; - la poziția nr. 17, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum comunal", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Săcuța, comuna Boroaia, județul Suceava, de la locuința Ungureana Constantin până la locuința Macovei Vasile, în lungime de 3.000 metri, cu îmbrăcăminte din balast"; - la poziția nr. 23, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum comunal", coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Moișa, cătunul Suseni, comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
legiferare a încetat o dată cu întrunirea parlamentului țării la 20 noiembrie 1919. La 14 decembrie 1918 a apărut la Sibiu organul de presă al Consiliului Dirigent, purtând numele de "Gazeta oficială publicată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și părților ungurene", în care s-au publicat hotărârile, decretele, ordonanțele, notele circulare ale șefilor de resort etc. Redactor a fost Teodor V. Păcățian, iar administrator Gheorghe Vitencu. Gazeta a apărut până la 31 martie 1920, în 99 de numere, la Sibiu până la 18
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
31.08.2010 cu privire la organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul școlar 2010-2011. Programa analitică a cursului primar, București, Imprimeriile statului, 1936. Programa analitică pentru școlile secundare de băieți din Ardeal, Banat și Părțile ungurene pe timpul de tranziție, publicată de Consiliul Dirigent Român, Resortul Cultelor și Instrucțiunii Publice (Sibiu, 1919). Programa de istorie pentru clasa a IV-a, aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 4263/29 iulie 1998. Programa de istorie pentru clasa a VIII-a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a românilor, în Andi Mihalache, Adrian Cioflâncă (ed.), In Medias Res. Studii de istorie culturală, Editura Universității "Al. I. Cuza",Iași, 2007, pp. 319-343. 251 A apărut, astfel, Programa analitică pentru școlile secundare de băieți din Ardeal, Banat și Părțile ungurene pe timpul de tranziție, publicată de Consiliul Dirigent Român, Resortul Cultelor și Instrucțiunii Publice (Sibiu, 1919). Documentul avea drept referință principală programa din Regat (adoptată în 1908), introducând, acolo unde era nevoie, unele adăugiri, cum ar fi orele de studiu pentru
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al Consiliului Dirigent. 6. Biroul Registraturii: - înregistrarea întregii corespondențe adresată Subinspectoratului; - expedierea întregii corespondențe sosite de la Biroul central. La 20 decembrie 1920 ministrul de Interne, Constantin Argetoianu, a trimis o circulară către prefecții de județ din Ardeal, Banat „și țările ungurene”, privind sincopele constatate în administrație, în principal din cauza neînțelegerilor dintre funcționarii administrativi cu cei ai poliției și siguranței. Poliția de stat a fost organizată de Consiliul Dirigent independent de organele administrative, fiind subordonată prefecților de poliție, însă avea obligația a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Mureș ale câmpiei arădene. Aceasta este baștina mea, ținutul care mi-a rămas și astăzi cel mai drag loc din lume, spațiul concret prin mijlocirea căruia mă Înrădăcinez și eu În acest pământ al Transilvaniei, al Crișanei și al părților ungurene. Transilvania imperială Ca istoric, hazardul carierei și diferitele alegeri profesionale m-au Împins să studiez epoca modernă, adică perioada În care s-a modelat chipul recent al Transilvaniei. Este vorba de intervalul secolelor XVIII-XIX, adică de răstimpul În care această
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Actele de unire primeau astfel, odată ce deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-a aflat și el în rândurile celor o sută de mii de oameni veniți la Alba Iulia din toate ținuturile transilvane, bănățene, maramureșene și ungurene, trăind alături de ei bucuria visurilor împlinite. Iată cum evoca marele eveniment: ,,Am fost și eu în mijlocul imensei mulțimi, aclamând cu delir pe suveranul întregitor de neam care venea în fruntea gloriosului cortegiu, călare, având la dreapta, pe regina Maria, iar
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
acest Conventus Radnensis, dincolo de misia sa, un centru de convergență culturală, așa cum au fost văzute acelea ale Blajului, Sibiului, Târgu-Mureșului, Aiudului, Clujului sau Oradei. * * * Climatul de efervescență culturală se va resimți deopotrivă în mediile românești greco-catolice și ortodoxe. Banatul, părțile ungurene, semnifică pe parcursul anilor 1790-1840 un spațiu în care reprezentanții clerului și profesorimii vor aduce o „materie dotată cu gândire”, o dragoste pentru înțelepciune, vor aduce soluții ce vor dicta strălucite modificări. Episcopatele lui Ignatie Darabant (1788-1805) și Samuil Vulcan (1806-1839
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Actele de unire primeau astfel, odată ce deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-a aflat și el în rândurile celor o sută de mii de oameni veniți la Alba Iulia din toate ținuturile transilvane, bănățene, maramureșene și ungurene, trăind alături de ei bucuria visurilor împlinite. Iată cum evoca marele eveniment: ,,Am fost și eu în mijlocul imensei mulțimi, aclamând cu delir pe suveranul întregitor de neam care venea în fruntea gloriosului cortegiu, călare, având la dreapta, pe regina Maria, iar
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Președintele Congresului General al Bucovinei Iancu Flondor 76 1918, decembrie 1, Alba Iulia. Proces-verbal al lucrărilor Marii Adunări Naționale (fragmente) Hotărârea de Unire a Transilvaniei cu România Proces-verbal al Marii Adunări Naționale a Poporului Român din Transilvania, Banat și Părțile Ungurene, ținută Dumnică, în 1 decembrie 1918, la Alba Iulia în Sala Cercului Militar din Cetate [...] La ora 10 și jumătate, convocatorul, dr. Ștefan C. Pop, ca președinte al Marelui Sfat Național Român din Arad, ia cuvântul. D-sa rostește următorul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ardeleni. Rezoluția conferenței a fost ca românii din Ardeal să observe ca până acum politica pasivității și să se abție de la alegeri, atitudine ce implică nerecunoașterea de jure a întregei legislațiuni ungurești de la 1866 (de la dualism) încoace. Românii din cercurile ungurene și bănățene să ia însă parte la alegeri, accentuând în Dietă atitudinea ardelenilor. În ajunul alegerilor (prin iunie) doi membri ai episcopatului român, mitropolitul gr[eco]- or[todox] al Ardealului și episcopul gr[eco]- cat[olic ] din Gherla fac - sub
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]